Daune morale ca reparatie pentru prejudiciul moral cauzat prin provocarea de suferinte fizice, lovire, dar si alte suferinte de alta natura ce i-au fost provocate de paratul impotriva caruia reclamanta a formulat plangere penala finalizata cu rezolutia pr

Pe rol  solutionarea  recursului civil avand ca obiect -  actiune in raspundere patrimoniala, recurs formulat de  recurentul parat ...- cu domiciliul in _, impotriva sentintei civile nr.1728/06.02.2013 pronuntata de  Judecatoria ... in dosarul civil nr.32663/212/2011 in contradictoriu cu intimata reclamanta _, domiciliata _.
La apelul nominal facut in sedinta publica  se prezinta  recurentul parat ... personal si asistat de avocat ... in substituire pentru avocat titular ... in baza delegatiei de substituire pe care o depune la dosar, pentru intimata reclamanta, se prezinta avocat ... in baza imputernicirii avocatiale depuse la dosar.
Procedura de citare este legal  indeplinita  cu respectarea disp.art.88 si urmatoarele Cod pr. civila.
Recursul este motivat si scutit de plata taxei judiciare de timbru si a timbrului judiciar.
S-a facut referatul  cauzei de catre  grefierul de sedinta, dupa care;
Intrebate partile  arata ca nu mai au alte cereri de formulat sau probe de propus.
Instanta,  luand act de declaratiile partilor   in sensul ca nu mai sunt cereri prealabile de formulat, in temeiul disp.art.150 Cod Pr. Civila, constata cauza in stare de judecata si acorda cuvantul pentru dezbateri .
Avand cuvantul aparatorul recurentului parat solicita admiterea recursului astfel cum a fost formulat, modificarea hotararii recurate si pe fond respingerea cererii de chemare in judecata ca neintemeiata. Critica adusa hotararii instantei de fond are in vedere strict raportarea la   ordonanta de scoatere de sub urmarire penala a recurentului parat in dosarul penal nr.13946/2010 al Parchetului de pe langa Judecatoria ... unde instanta de fond s-a raportat la aspectul potrivit caruia aceasta nu mai poate sa analizeze si nu are caderea sa reaprecieze solutia contrara in ce priveste existenta faptei si vinovatia paratului. Se apreciaza ca instanta de fond trebuia sa analizeze cererea sub toate aspectele  raspunderii civile delictuale pentru ca in principal cererea de chemare in judecata promovata de catre intimata reclamanta viza daune morale si materiale in cuantum de 20 mii lei, ulterior aceasta s-a modificat si a aratat ca 20 mii lei reprezinta doar daune morale. Sub acest aspect se apreciaza ca prejudiciul intr-o astfel de situatie vizeaza doar afectarea imaginii publice a reclamantei si acest prejudiciu trebuie sa fie cert, determinat sau determinabil, nu s-a dovedit sub nici o forma existenta acestui prejudiciu cu nici un mijloc de proba. Se mai arata ca probele administrate de catre parat la instanta de fond dovedesc pe deplin faptul ca aceasta suma solicitata de reclamanta nu exista, mai mult starea conflictuala prin care intimata reclamanta pretinde aceasta suma a fost creata de catre aceasta. Se mai arata ca in dosarul parchetului recurentul a fost amendat cu amenda administrativa de 100 lei, ori pe fondul acestei sanctiuni se apreciaza ca  instanta civila nu poate  sa ingreuneze situatie recurentului parat cu inca o povara  respectiv aceste pretinse daune morale   care nu reprezinta decat o imbogatire a intimatei reclamante din prezenta cauza avand in vedere toate circumstantele care au fost prezentate atat in dosarul de partaj cat si ulterior in sesizarea facuta la politie. Cel care a fost prejudiciat nu a fost decat recurentul parat care a suferit atat un prejudiciu de imagine  cat si sanctiuni la locul de munca.
Fata de cele mentionate solicita admiterea recursului, fara cheltuieli de judecata.
Avand cuvantul aparatorul intimatei reclamante solicita respingerea recursului  ca nefondat si mentinerea hotararii instantei de fond, ca temeinica si legala.
In mod corect instanta de fond a retinut ca nu mai poate  analiza existenta faptei si vinovatia  paratului, instanta de fond nemaiavand caderea de a reaprecia si de a da o solutie contrara in ce priveste aceste doua aspecte respectiv existenta faptei si vinovatia paratului. Se mai arata ca o parte a  elementelor raspunderii civile delictuale -vinovatia, existenta faptei ilicite, identitatea faptuitorului si urmarea produsa, au fost deja fixate de catre procuror prin solutia pronuntata de acesta  care a ramas definitiva prin prisma faptului ca   initial   atacata a fost respinsa plangerea petentului si ulterior nu a mai fost atacata la instanta aceasta solutie. Singurele elemente variabile pe care le poate avea in vedere instanta si pe marginea carora poate aprecia sau reaprecia este intinderea  prejudiciului si legatura de cauzalitate intre fapta savarsita si prejudiciul cauzat. Instanta de fond  a avut in vedere in mod corect intinderea prejudiciului precum si legatura de cauzalitate stabilind ca un prejudiciu rezonabil si  echitabil ar fi 3000 lei si nu 2000 lei. Cu privire la obiectiile formulate azi de recurentul parat prin aparator  referitoare la sanctiunea aplicata solicita a se observa ca aceasta este consecinta directa a  faptei astfel ca instanta de fond cat si instanta de recurs trebuie sa aiba in vedere  prejudiciul cauza nicidecum sanctiunea ce poate fi aplicata pentru fapta ilicita savarsita   de catre recurent.
De asemenea solicita a se observa ca nu se critica sentinta recurata sub aspectul cuantumului  despagubirilor acordate motiv pentru care solicita respingerea recursului, ca nefondat si mentinerea sentintei instantei de fond, ca temeinica si legala, fara cheltuieli de judecata.
                    

                                 T R I B U N A L U L,

Asupra recursului civil de fata:

I. Prin sentinta civila nr.1728/06.02.2013, Judecatoria ... a admis in parte actiunea formulata de reclamanta  ... in contradictoriu cu paratul .... A dispus obligarea paratului la plata catre reclamanta a sumei de 3000 lei cu titlu de despagubiri pentru prejudiciul moral suferit ca urmare a actiunilor reclamantului.
Pentru a hotari astfel a retinut prima instanta ca prin cererea de chemare in judecata inregistrata pe rolul Judecatoriei ...,  la data de 13 12 2011  sub nr. 32663/212/2011, reclamanta ... a chemat in judecata pe  paratul  ..., solicitand obligarea acestuia la plata sume de 20000 lei cu titlu de daune materiale si morale precum si cheltuieli de judecata.
Reclamanta si-a motivat in fapt cererea de chemare in judecata aratand ca in data de 14 08 2010, paratul a agresat-o provocandu-i leziuni ce au necesitat pentru vindecare 4-5 zile de ingrijiri medicale de la data producerii. In urma agresiunii a sesizat politia, care a efectuat cercetari si a inaintat dosarul catre Parchetul de pe langa Judecatoria .... Acesta prin rezolutia din data de 04 07 2011 a dispus scoaterea de sub urmarire penala cu motivarea ca nu se impune trimiterea in judecata a invinuitului, rolul preventiv putand fi atins si aplicarea unei amenzii administrative.
In sustinerea celor afirmate a depus inscrisuri.
In drept actiunea a fost intemeiata pe dispozitiile art. 998 - 999 din codul civil anterior.
Prin precizari ulterioare reclamanta a aratat ca suma de 20 000 lei pe care o pretinde de la parat reprezinta daune morale si arata ca solicita ca paratul sa fie obligat la plata acesteia ca reparatie pentru prejudiciul moral cauzat prin provocarea de suferinte fizice, lovire, dar si alte suferinte de alta natura ce i-au fost provocate de parat: impiedicarea vizitarii copiilor, intreruperea utilitatilor, amenintari si injurii, etc.
Prin intampinare paratul a solicitat respingerea actiunii ca nefondata aratand ca situatia de fapt descrisa de reclamanta nu corespunde realitatii, adevarul fiind distorsionat. Arata ca nu a lovit pe reclamanta, aceasta din cauza atitudinii agitate din aceea zi s-ar fi putut vatama atunci cand a sarit peste poarta care era inchisa. Considera comportamentul din ziua de 14 08 2011 ca premeditat, in scopul obtinerii unui certificat medico legal pentru a-l putea acuza de violenta. Premisa neintelegerilor este reprezentata de faptul ca i-a instrainat reclamantului  ½ din imobilul pe care l-a construit cu resursele proprii, iar dupa aceasta a provocat partajul.
Din probele administrate, instanta  a retinut:
Prin ordonanta procurorului (f. 81) data in data de 04 07 2011 in dosarul nr. 1129/2011  al  Parchetului de pe langa Judecatoria ..., s-a dispus fata de parat scoaterea de sub urmarire penala si aplicarea unei amenzi cu caracter administrativ. In rezolutia emisa procurorul retine, in urma cercetarilor efectuate, ca a paratul a agresat pe reclamanta primind si concluziile certificatului medico legal ce indica 4-5 zile de ingrijiri medicale necesare pentru vindecare. Procurorul insa retine ca nu indeplinite conditiile retinerii unei infractiunii, intrucat desi prevazuta de legea penala si savarsita cu vinovatie, faptei ii lipseste pericolul social astfel incat nu poate fi calificata infractiune.
Impotriva aceste ordonante, ... a formulat plangere ce a fost solutionata de prim procurorul adjunct al Parchetului de pe langa Judecatoria ... prin rezolutia din data de 13 09 2011 data in dosarul nr. 1129/II/2/2011. Plangerea a fost respinsa, procurorul sef adjunct confirmand solutia data de procurorul de caz, prin urmare considerand ca probele administrate conduc la retinerea vinovatiei, dar lipsa pericolului social sporit nu impune trimiterea in judecata.
In exercitarea atributiilor ce i-au fost impuse prin lege procurorul poate dispune scoaterea de sub urmarire penala sau, mai nou, chiar neinceperea urmaririi penale daca apreciaza ca fapta savarsita de o persoana, desi prevazuta de legea penala si savarsita cu vinovatie, nu este atat de grava incat sa justifice si retinerea conditiei de existenta a unei infractiuni. In secundar, o astfel de solutie este oportuna pentru evitarea angajarii unor cheltuieli nejustificat de mari in raport de importanta sau gravitatea valorii sociale lezate.
Procurorul nu este insa suveran in apreciere, solutia dispusa putand fi supusa controlului jurisdictional al judecatorului atat de catre cel invinuit cat si de cel vatamat.
In cauza de fata paratul nu a contestat solutia procurorilor la instanta competenta fiind fara relevanta ca solutia data de procurorul adjunct nu a fost comunicata paratului corespunzator, intrucat potrivit dispozitiilor art. 278 cod procedura penala putea sa considere ca solutia nu i s-a comunicat in termen de 20 de zile si prin urmare putea sa inregistreze plangerea pe rolul Judecatoriei.
Desi aceasta solutie pare in contradictie cu dispozitiile procesual penale relativ la raportul dintre procesul penal si cel civil, intrucat in general se reglementeaza valoarea si efectul hotararii penale date in procesul penal asupra procesului civil ce s-ar cerceta separat (art. 22 si art. 2781 cod procedura penala), ea trebuie acceptata. Solutia prevazuta de art. 11 alin. 1 lit. b raportat la art. 10 alin. 1 lit. b1 cod procedura penala trebuie sa aiba aceeasi eficienta si  reprezinta o modalitate atipica de solutionare a unui proces penal inca din faza de urmarire penala (atunci cand este data de procuror). Neatacata in termenul legal sau atacata fiind a fost respinsa solutia procurorului devine o realitate juridica de neinlaturat si in considerarea cazului atipic prezentat este in esenta o expresie a reglementarii art. 22 cod procedura penala. In caz contrar, cel nemultumit poate evita institutiei plangerii impotriva solutiilor de netrimetere in judecata urmand sa provoace rediscutarea tuturor aspectelor situatiei de fapt in procesul civil daca ar fi chemat sa repare prejudiciul, ceea ce nu trebuie primit fiind absurd.
Avand in vedere cele expuse, orice discutie este de prisos relativ la existenta faptei si vinovatia paratului, aceasta instanta nemaiavand caderea sa reaprecieze si sa dea o solutie contrara in ce priveste existenta faptei si vinovatia paratului (din punct de vedere al dreptului penal). Astfel instanta este nevoita sa retina ca paratul a lovit pe reclamant si i-a provocat leziuni ce au necesitat 4-5 zile de ingrijiri medicale pentru vindecare. De prisos este si analiza legaturii de cauzalitate intre fapta si urmarea imediata, intrucat continutul constitutiv al infractiunii de lovire sau alte violente trebuie considerat indeplinit avand in vedere cele expuse.
Din punct de vedere al actiunii civile exercitate de reclamanta intemeiata ca izvor lovirea, insa se va putea analiza existenta prejudiciului (care nu este neaparat urmarea imediata asa cum este definita in dreptul penal) si intinderea acestuia .
In ce priveste celelalte fapte delictuale cercetarea judecatoreasca se va desfasura in respectul art. 998 cod civil 1864 fara a fi legata de solutia data de procuror in ce priveste fapta de lovire sau alte violente.
Solutia data de procuror, aduce in discutie faptul ca in procedura penala s-a statuat deja asupra identitatii faptuitorului; asupra existentei faptului ilicit savarsit de acesta precum si asupra vinovatiei. 
In aceste conditii, se retine ca instanta va fi constransa sa accepte solutia procurorului asupra vinovatiei, existentei faptei ilicite si a identitatii faptuitorului, aceste elemente ale raspunderii civile delictuale fiind deja fixate de procuror si necontestate de cel interesat, fiind fara relevanta apararile paratului in cadrul acestui proces relativ la cele 3 elemente.
Prin urmare, aceasta instanta are sarcina de a stabili doar existenta si eventual intinderea prejudiciului reclamat de ... si legatura de cauzalitate (intre urmarea produsa - prejudiciul moral  asa cum este afirmat de reclamant si contributia efectiva a paratului prin fapta sa) precum si daca se poate retine si o contributie proprie a reclamantului.
Cu privire la daunele morale instanta a retinut ca prin agresiunile exercitate impotriva reclamantului acesta a suferit si un prejudiciu moral.
S-a avut in vedere faptul ca reclamanta a suferit leziuni ce au necesitat, potrivit opiniei medicului legist, pentru vindecare 4-5 zile de ingrijiri medicale si aceste leziuni au produs suferinte reclamantului, care chiar daca nu asa de intense asa cum vrea acesta sa para, sunt suficiente pentru a se aprecia asupra unui disconfort de ordin moral. S-a retinut ca pe langa suferinte au existat si alte neplaceri ce au rupt echilibrul modului si stilului de viata al reclamantului care fost nevoit sa se supuna unor investigatii medicale, sa sufere un sentiment de frustrare sau jena in raporturile cu comunitatea in care locuieste, in raport cu familia sa.
In ce priveste celelalte fapte delictuale invocate instanta a retinut ca intre parti exista o relatie conflictuala, situatia premisa fiind oarecum evidenta. Astfel, cei doi au avut o relatie de concubinaj, iar paratul a instrainat  reclamantei ½ din imobilul pe care il detine afirmand insa ca, in realitate, nici un pret nu a fost platit. Desi ar fi fost gratificata in acest mod, reclamanta a provocat partajul, or aceasta l-a facut pe parat sa creada ca bunavointa sa a fost captata dolosiv fara a exista afectiune, ci doar interes.  Astfel intre parti s-au nascut frictiuni, discutii neprincipiale ce au culminat cu intreruperea utilitatilor si altor situatii de acest gen. Reclamantul dovedeste starea conflictuala si parte din cele afirmate cu inscrisurile depuse la dosarul cauzei precum si cu martori.
In ce priveste reparatia pretinsa de reclamant instanta a avut in vedere, global, toate cele invocate si dovedite si acorda o compensare ca atare, cu respectarea principiilor echitatii si rezonabilitatii, retinand sub acest aspect ca suma pretinsa de reclamanta excede unei idei de reparatie rezonabila si echitabila, avand in concret faptele si urmarile. Instanta a avut in vedere si faptul ca, desi solutia cu privire la vinovatia paratului nu se mai poate aduce in discutie, contributia proprie a reclamantei in determinarea reactiei agresive a paratului este foarte probabila, intrucat este destul de improbabil ca paratul a avut acele reactii neprovocat sau in afara ideii ce rezonabil i s-a nascut.
In fapt, instanta are credinta ca versiunile ambelor parti contin elemente de adevar atunci cand fac referire la atitudinea celuilalt, iar cand fac referire la propria atitudine sau contributie discursul devine moderat, justificat, etc. Cu toate acestea nici o reactie extrema sau vatamatoare producatoare de suferinte fizice sau psihice nu trebuie tolerara si in nici un caz incurajata, astfel ca angajeaza raspunderea civila a paratului.
Avand in vedere cele mentionate, instanta a apreciat ca reclamantul tinde sa exagereze prejudiciul moral suferit si a acordat  suma de 3000 lei  cu titlu de daune morale considerand ca aceasta este o suma rezonabila care acopera intreg prejudiciul invocat de reclamant.
II. Impotriva hotararii instantei de fond a formulat recurs paratul ... care a criticat solutia instantei de fond pentru nelegalitate si netemeinicie sub urmatoarele aspecte:
Instanta de fond a apreciat in mod gresit, fata de cele retinute in cuprinsul ordonantei de scoatere de sub urmarire penala in sensul ca imprejurarile concrete de comitere a faptei si urmarea produsa, prin continutul ei concret, este vadit lipsita de importanta, ca nu mai are obligatia sa analizeze in proces, imprejurarile concrete  in care s-a comis fapta, daca ea a produs un prejudiciu partii, daca se dovedeste legatura de cauzalitate dintre fapta paratului si  prejudiciul pretins de reclamanta.
Fara sa analizeze probele administrate nemijlocit in prezenta cauza care sa fi dovedit existenta conditiilor de antrenare a raspunderii civile delictuale, judecatorul fondului, dupa expunerea elementelor hotarate de instanta penala, concluzioneaza ca  prin agresiunile exercitate asupra reclamantului, acesta a suferit un prejudiciu moral.
Instanta de fond nu a cercetat in cauza admisibilitatea acordarii de daune morale ci, plecand de la prezumtia ca ele sunt justificate, singura analiza pe care o efectueaza este aceea a cuantumului daunelor morale. De altfel se expun in mod generic criteriile socio-morale care au condus la acordarea de daune morale, argumente mult prea generale si care nu se raporteaza la elementele concrete ale spetei.
Se retine in sentinta apelata faptul ca reclamanta dovedeste starea conflictuala (creata chiar de reclamanta) insa nu se arata ca reclamanta ar fi dovedit si existenta prejudiciului care ar fi sustinut din punct de vedere probator solutia de plata a daunelor morale.
Solutia in aceasta cauza avea drept scop acoperirea prejudiciului moral suferit de reclamanta nicidecum pedepsirea paratului pentru agresiune intrucat acesta a mai fost pedepsit odata prin amenda administrativa aplicata de organul de cercetare penala.
Intimata a formulat intampinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefundat sustinand ca solutia instantei de fond este legala si temeinica.
In recurs nu au fost administrate probe noi.

III. Recursul este neintemeiat.
Contrar sustinerilor recurentului, tribunalul constata ca, in mod corect, instanta de fond a retinut situatia de fapt si de drept, in sensul ca reclamanta a suferit un prejudiciu moral constand in disconfortul de ordin moral cauzat de lovirea sa de catre parat, stiut fiind ca fiecare individ are si trebuie sa aiba decenta de minima pretuire de sine care evident este atinsa printr-o fapta de brutalitate fizica. S-a retinut  si s-a motivat in concret ca pe langa suferinte fizice au existat si alte neplaceri ce au rupt echilibrul modului si stilului de viata al reclamantei care fost nevoit sa se supuna unor investigatii medicale, sa sufere un sentiment de frustrare sau jena in raporturile cu comunitatea in care locuieste, in raport cu familia sa.
Retinem de asemenea, ca analiza existentei elementelor raspunderii civile delictuale nu putea sa faca obiectul cauzei si ca instanta de fond a retinut corect ca solutia procurorului devine o realitate juridica de neinlaturat daca nu a fost atacata in termenul legal sau atacata fiind a fost respinsa si, in considerarea cazului atipic prezentat, este in esenta o expresie a reglementarii art. 22 cod procedura penala. In caz contrar, cel nemultumit poate evita institutiei plangerii impotriva solutiilor de netrimetere in judecata urmand sa provoace rediscutarea tuturor aspectelor situatiei de fapt in procesul civil daca ar fi chemat sa repare prejudiciul, ceea ce nu trebuie primit.
In mod neintemeiat sustine recurentul ca solutia instantei de fond de acordare a daunelor morale reclamantei reprezinta pedepsirea paratului pentru agresiune intrucat acesta a mai fost pedepsit odata prin amenda administrativa aplicata de organul de cercetare penala. Solutia procurorului a reflectat aprecierea gradului de pericol social al faptei savarsite de recurentul parat sub aspect penal, sanctiunea fiind aplicata pentru savarsirea faptei respective iar solutia instantei de fond de acordare a daunelor morale reclamantei este determinata de urmarile faptei respective. Amenda administrativa este sanctiunea pentru fapta savarsita iar nu si pentru urmarile acesteia.
Fata de aceste considerente, constatand ca nu sunt motive de reformare a solutiei instantei de fond, in temeiul prevederilor art.312 C.pr.civila, tribunalul va respinge prezentul recurs ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE

Respinge recursul formulat de  recurentul parat ...- cu domiciliul in _, impotriva sentintei civile nr.1728/06.02.2013 pronuntata de  Judecatoria ... in dosarul civil nr.32663/212/2011 in contradictoriu cu intimata reclamanta ..., domiciliata in _, ca nefondat.
Irevocabila.
Pronuntata in sedinta publica azi,  21.01.2014.             PRESEDINTE,              JUDECATOR,                JUDECATOR,
.

                           
                                                                                          GREFIER,
. jud.fond..
tehnoredactat ./24.02.2014