pretentii , daune morale

         Dosar nr.267/179/2009
         Domeniu alocat : prejudicii, daune
         Tip speta : sentinta civila
         Data spetei : s.c. nr.883/29.10.2009
         Titlu: pretentii , daune morale
         
          
      Prin cererea adresata acestei instante la data de 16 februarie 2009 si inregistrata sub nr. 267/179/2009, reclamantul C.M. a chemat in judecata pe paratul P.GH., solicitand obligarea acesteia la plata sumei de 10.000 lei reprezentand daune morale, cu cheltuieli de judecata.
      In motivarea cererii, reclamantul a aratat ca intre el si parat au existat niste raporturi de colaborare cu privire la vanzarea de catre el a unor suprafete de teren extravilan de la diferite persoane din localitatea Fagarasu Nou, judet Tulcea, carora acesta le retinea un comision de intermediere.
      A mai precizat ca, in cursul anului 2007, paratul care ii vanduse o suprafata de teren, a initiat un proces impotriva lui fara sa-i indice adresa corecta si a obtinut rezolutiunea antecontractului de vanzare-cumparare incheiat cu acesta. Ulterior a aflat de existenta litigiului care se solutionase si in recurs fara ca el sa fie prezent, si, uzand caile extraordinare de atac, a reusit sa fie desfiintate toate hotararile judecatoresti pronuntate in contradictoriu cu el, dar fara ca sa fie legal citat, fiind obligat in final paratul a plata tuturor cheltuielilor de judecata. Intrucat nu a vrut sa le plateasca de buna voie a fost nevoit sa demareze procedura executarii silite.
      Astfel, la data de 11 februarie 2009, s-a deplasat impreuna cu executorul judecatoresc si un agent de politie la domiciliul paratului pentru a executa hotararile judecatoresti si a recupera cheltuielile de judecata, iar acesta, in loc sa se formeze titlului executoriu, le-a prezentat o hotarare judecatoreasca investita cu formula executorie in luna februarie a acestui an, hotarare care de fapt fusese desfiintata de instanta de recurs.
      A mai aratat ca, la adapostul acestei hotarari judecatoresti, acesta i-a adus grave injurii si jigniri folosind la adresa lui expresiile "esti un escroc", "ai inselat toti oamenii din Fagarasu Nou", "esti un mincinos" s.a., toate aceste defaimari fiind proferate in prezenta agentului de politie, a executorului judecatoresc, a persoanelor care il insoteau, precum si a locuitorilor care iesisera la porti. Evident ca, invocand aceasta hotarare, paratul a refuzat sa plateasca datoria pe care o are fata de el.
      Afirmatiile paratului i-a adus grave prejudicii imaginii si integritatii sale morale, in localitate fiind cunoscut ca o persoana cu o reputatie aleasa, iar paratul in mod sistematic incearca sa determine locuitorii din sat sa-si reconsidere impresia si atitudinea fata de el.
      A mai sustinut ca paratul a mai fost actionat in judecata pentru fapte similare, dar instantele au dat dovada de foarte multa clementa in ceea ce-l priveste. Din pacate, incurajat de aceste solutii, paratul continua nestingherit sa aduca atingere onoarei si demnitatii sale, motiv pentru care nu va tolera aceasta atitudine care i-a provocat o suferinta psihica si totodata o desconsiderare nemeritata.
      Dreptul la onoare si dreptul la reputatie sunt reglementate si de legislatia civila, precum art.54 alin.1 litera c si d din Decretul nr.51/1954.
      A mai precizat ca despagubirea baneasca solicitata, pe langa faptul ca nu acopera prejudiciul suferit de el, este pe de o parte compensatorie in vederea reabilitarii sale si pe de alta parte punitiva, adica cu titlu de pedeapsa pentru comportamentul ofensator al paratului.
      Infractiunea de calomnie fiind dezincriminata, legiuitorul a dat posibilitatea tragerii la raspundere civila a autorilor unor asemenea fapte.
       In drept, cererea este intemeiata pe dispozitiile art.998, art.999 cod civil, art.274 si art.275 cod procedura civila.
      In dovedirea cererii, reclamantul au aratat ca inteleg sa se foloseasca de proba cu martori inscrisuri si interogatoriu si a depus la dosar, in copie, procesul verbal de executare din 11 februarie 2009, sentinta civila nr.755 din 15.10.2008 pronuntata de Judecatoria Babadag in dosarul nr.1178/179/2007.
      La data de 05 martie 2009, paratul P.Gh. a depus intampinare prin care a solicitat respingerea actiunii promovata de C.M. ca nefondata si, in consecinta, sa nu fie obligat la plata sumei de 10.000 lei cu titlu de daune morale.
      A aratat ca prin actiunea formulata se mentioneaza ca el ar fi proferat la adresa reclamantului grave injurii si jigniri folosind expresii defaimatoare, in acest mod fiind aduse prejudicii grave imaginii si integritatii morale a reclamantului. Insa, dauna morala consta in atingerea adusa valorilor care definesc personalitatea umana, valori care se refera la existenta fizica a omului, sanatatea si integritatea corporala, la cinste, demnitate, onoare, prestigiu profesional si alte valori similare.
      In acest context, a considerat ca reclamantul, prin actiunea formulata, se lanseaza intr-o serie de aprecieri personale, limitate la o evidenta denaturare a realitatii existente la momentul producerii presupusului incident, iar simpla afirmatie sau imputare in sensul celor aratate in cererea de chemare in judecata neputand sa atraga obligarea sa la plata sumei de 10.000 lei cu titlu de daune morale, care de altfel nu sunt dovedite, cu atat mai mult cu cat aspectele privind injuriile si jignirile sunt simple inventii al caror scop il constituie inducerea in eroare a instantei de judecata, insusi presupusul incident invocat si care ar fi generat consecintele indicate in actiune neexistand in forma prezentata.
      A mai mentionat ca intre el si reclamant au existat o serie de raporturi de colaborare in ceea ce priveste intermedierea vanzarii-cumpararii unei suprafete de teren, iar, in timp, datorita neintelegerilor create, dar si pe fondul consumarii a mai multor procese in instantele de judecata cu privire la terenul in cauza, au existat stari mai tensionate si discutii mai aprinse purtate insa in limite decente si fara a se aduce amenintari sau injurii fata de nicio parte. Situatia mai tensionata intervenita intre parti s-a datorat si comportamentului usor agresiv al numitului C.M., lipsei de comunicare a acestuia si, in general, a unei atitudini sfidatoare a acestuia referitor la relatiile dintre parti.
      A mai aratat ca el este o persoana in etate, pasnica si care sufera de o boala incurabila, astfel incat presiunea constanta la care este supus din partea reclamantului, materializata prin permanenta sa sicanare, a creat o oarecare stare de deznadejde si de resemnare.
      A mai sustinut ca reclamantul a mai introdus o actiune in pretentii prin care, de asemenea, pe baza unor inventii, se solicita obligarea sa la plata sumei de 10.000 lei cu titlu de daune morale, actiune care a fost respinsa ca nefondata prin sentinta civila nr.755 din 15.10.2008 pronuntata de Judecatoria Babadag, iar recursul promovat impotriva acestei sentinte fiind, de asemenea, respins ca nefondat. Astfel, instanta de judecata, prin sentinta civila pronuntata, dar si prin atitudinea sa civilizata si lipsa cazierului in ceea ce-l priveste, demonstreaza ca este o persoana responsabila si care nu putea provoca suferinte psihice reclamantului.
      Considera ca, in cauza, nu sunt intrunite conditiile generale pentru angajarea raspunderii civile delictuale raportat la imprejurarile spetei, respectiv nu exista o fapta ilicita care sa se fi produs, iar in lipsa existentei faptei ilicite nu exista vinovatie; nu exista un prejudiciu; si, fata de cele de mai sus, nu exista un raport de cauzalitate intre fapta ilicita si prejudiciu.
      Cu privire la momentul producerii presupusului incident, a aratat ca, la data de 11.02.2009, la domiciliul sau s-a prezentat reclamantul impreuna cu un executor judecatoresc si cu un agent de politie pentru rezolvarea unui diferend legat de niste cheltuieli de judecata.
      In apararea sa, a prezentat o sentinta civila care ii era favorabila in sensul contracararii diferendului, iar reclamantul a avut o izbucnire tensionata si a incercat sa creeze o stare de tensiune suplimentara vociferand, gesticuland excesiv si ridicand tonul vocii in mod amenintator. Raportat la aceasta atitudine, si el a reactionat, dar nu in sensul celor aratate in actiunea promovata, implicandu-se intr-un dialog mai aprins, dar fara a jigni sau a aduce injurii lui C.M., situatie pe care o va dovedi cu trei martori care au fost de fata la momentul discutiei si care pot confirma ca cele prezentate de reclamant nu corespund realitatii.
      In acest context, avand in vedere varsta sa, starea precara de sanatate, faptul ca este cunoscut in localitate ca o persoana onorabila si cu o atitudine sociala deosebita, considera ca nu poate fi obligat in sensul cererii exprimate intrucat nu a produs nicio dauna morala sau prejudiciu moral reclamantului.
      In probatiune, a solicitat incuviintarea probei cu inscrisuri si probei testimoniale cu trei martori.
      In sustinerea afirmatiilor facute in intampinare, a depus sentintele civile nr.755 din 15.10.2008, nr.303 din 27.05.2008 si nr.119 din 07.03.2007, toate pronuntate de Judecatoria Babadag, si adeverinte medicale.
      Reclamantul si-a intemeiat in drept actiunea pe dispozitiile art.998, 999 cod civil care reglementeaza raspunderea civila delictuala pentru fapta proprie si care constituie temeiul pentru stabilirea conditiilor generale ale raspunderii.
      Potrivit art.998 Cod Civil, orice fapta a omului care cauzeaza altuia un prejudiciu, obliga pe acela din a carui greseala s-a ocazionat a-l repara, iar conform art.999 Cod Civil, omul este responsabil nu numai pentru prejudiciul ce a cauzat prin fapta sa, dar si de acela ce a cauzat prin neglijenta sau imprudenta sa.
      Din prevederile legale mentionate rezulta ca pentru angajarea raspunderii civile delictuale se cer intrunite cumulativ, urmatoarele conditii: existenta unui prejudiciu, existenta unei fapte ilicite, existenta unui raport de cauzalitate intre fapta ilicita si prejudiciu si existenta vinovatiei celui care a cauzat prejudiciul, constand in intentia, neglijenta sau imprudenta cu care a actionat.
      Nu poate exista raspundere civila delictuala, daca nu s-a produs un prejudiciu (paguba, dauna).
      Prejudiciul ca element esential al raspunderii delictuale consta in rezultatul, in efectul negativ suferit de o anumita persoana, ca urmarea faptei ilicite savarsite de o alta persoana.
      Despagubirea care se acorda in cazul raspunderii civile delictuale este intotdeauna patrimoniala, fie ca aceasta despagubire consta in repararea in natura a pagubei suferite, fie ca ea consta in echivalentul banesc al acestei pagube.
      Daca prejudiciul nu este susceptibil de evaluare baneasca, el este un prejudiciu moral (nepatrimonial). Astfel este, de exemplu, atingerea adusa onoarei si demnitatii unei persoane, suferinta de ordin afectiv pentru pierderea unei persoane apropiate, suferinta de ordin fizic provocata de accidente etc.
      Pentru obligarea la plata despagubirilor este necesar ca prejudiciul sa fi fost produs printr-o fapta ilicita.
      Fapta ilicita, ca element al raspunderii civile delictuale, este definita ca fiind orice fapta prin care, incalcandu-se normele dreptului obiectiv, sunt cauzate prejudicii dreptului subiectiv apartinand unei persoane.
      Pentru a fi angajata raspunderea unei persoane nu este suficient sa existe, pur si simplu, fara legatura intre ele, o fapta ilicita si un prejudiciu suferit de o alta persoana, ci este necesar ca intre fapta si prejudiciu sa fie un raport de cauzalitate, in sensul ca acea fapta a provocat acel prejudiciu.
      Codul civil impune aceasta cerinta prin art.998 si art.999. Astfel, potrivit art. 998, raspunderea este angajata pentru fapta omului "care cauzeaza altuia un prejudiciu", iar, potrivit art.999, raspunderea este angajata nu numai pentru "prejudiciul cauzat prin fapta sa" (fapta, in inteles de fapta intentionata), dar si de acela "cauzat prin neglijenta sau imprudenta sa".
      Vinovatia reprezinta atitudinea psihica pe care autorul a avut-o la momentul savarsirii faptei ilicite sau, mai exact, la momentul imediat anterior savarsirii acesteia fata de fapta si urmarile acesteia.
      Vinovatia exprima atitudinea subiectiva a celui ce a savarsit fapta ilicita, fata de aceasta fapta; exprima, cu alte cuvinte, imputabilitatea acelei fapte.
      In dovedirea actiunii, reclamantul C.M. a administrat proba testimoniala cu martorii D.N. si G.T..
      Martorul D.N., executor judecatoresc, a declarat ca, in ziua de 11.02.2009, s-a deplasat la domiciliul paratului P.Gh. pentru a pune in executare un titlu executoriu, in speta, o hotarare judecatoreasca ce privea o suma de bani si cheltuieli de judecata pe care paratul era obligat sa le achite catre C.M.. La fata locului au mai fost si doi politisti de la Postul de Politie Topolog, dar nu le retine numele, unul dintre ei fiind audiat tot la acest termen de judecata in calitate de martor. P.Gh. a iesit in strada, i-a spus ca si el are o hotarare judecatoreasca, dar pe care nu a pus-o in executare, hotarare care, dupa cate isi aminteste, avea ca obiect anularea unui act si cheltuieli de judecata, paratul afirmand ca nu are ce suma de bani sa-i plateasca reclamantului. Atmosfera era tensionata intre P.Gh. si C.M. iar P.Gh. i-a spus reclamantului ca este mincinos, escroc, ca inseala oamenii cu contracte cu pamantul.
      A mai aratat ca cei doi politisti au stat pe toata perioada cat a stat si el, au mers impreuna la P.Gh. si tot impreuna au plecat de la acesta.
      Afirmatiile martorului sub acest aspect sunt contrazise de depozitiile martorilor D.P. si I.A. din care se retine ca la domiciliul paratului a ramas doar D.P., I.A., a stat doar cateva minute, dupa care, primind un telefon, a trebuit sa se intoarca la Postul de politie, fiind condusa de catre martorul G.T., precum si de procesul verbal de executare silita intocmit de acest martor in calitate de executor judecatoresc in care arata persoanele care au fost de fata la momentul executarii silite, respectiv P.Gh., C.M. si agentul de politie D.P..
      D.N. a recunoscut ca a incheiat cu acea ocazie un proces verbal de executare, fara a mentiona in continutul acestuia aspectele relevate mai sus si ca nu cunoaste daca lucratorii de politie au incheiat un proces verbal de contraventie in baza Legii nr.61/1991.
       Martorul a mai declarat ca C.M. a afirmat ca i s-a adus un prejudiciu onoarei si demnitatii sale si ca se va adresa instantei de judecata, data de la care i s-a spus ca va fi propus ca martor.
      Potrivit art.416 cod procedura civila, executorul judecatoresc este obligat de a intocmi, cu prilejul executarii silite, un proces verbal de executare, in care sa mentioneze si pozitia debitorului, cand este de fata, ori in procesul verbal de executare silita intocmit de executorul judecatoresc D.N., acesta arata pozitia paratului in sensul ca a refuzat sa plateasca si sa semneze procesul verbal dupa care s-a retras in domiciliul sau, declarand ca se simte rau, fara a mentiona ca reclamantului i-au fost adresate cuvinte jignitoare de catre debitor, in speta paratul P.Gh., asa cum sustine prin depozitia data in fata instantei.
      Celalalt martor propus de reclamant a fi audiat, G.T. a declarat ca a perceput in mod direct momentul in care paratul il jignea pe reclamant folosind cuvinte ca mincinos, escroc, hot si ca urmare a acestei discutii mai multe persoane au revocat procurile date reclamantului pentru a le vinde terenurile, iar reclamantul i-a spus paratului ca o sa-l dea in judecata, iar cu banii castigati va construi o gradinita.
      Instanta nu va retine aceasta declaratie sub aspectul cuvintelor adresate reclamantului, de catre parat, considerand ca nu este o depozitie obiectiva, dimpotriva este o declaratie subiectiva avand in vedere relatiile de afaceri dintre martor si reclamant, dar tinand cont si de procesul verbal de executare intocmit de executorul judecatoresc in care se arata persoanele prezente la momentul executarii silite, respectiv P.Gh., C.M. si agentul de politie D.P., G. T.. nefiind mentionat, per a contrario el nu a fost de fata in mod continuu la domiciliul paratului.
      Se va retine aceasta declaratie sub aspectul prejudiciului creat lui C.M., ca fiind un prejudiciu material prin revocarea procurilor date de diverse persoane, acestuia, pentru a le vinde terenuri. Nu rezulta ca reclamantul ar fi suferit un prejudiciu moral prin aceste revocari.
      Nici martorul D.P., agent de politie in cadrul Postului de Politie Topolog, la data de 11.02.2009, nu a declarat ca la fata locului s-ar fi intamplat un incident, aratand doar ca P.Gh. a plecat in casa, intrucat i s-a facut rau, si nu i-a adresat reclamantului nici un cuvant jignitor, nefiind adevarata sustinerea cum ca paratul l-a facut mincinos si escroc pe C.M., acesta fiind si motivul pentru care nu s-a incheiat nici un proces verbal de contraventie pe numele niciunei persoane aflata de fata.
      A mai declarat martorul ca la domiciliul lui P.Gh. a ajuns in acelasi moment cu executorul judecatoresc care-l insotea pe C.M., el fiind insotit de colega sa I.A., si ca a plecat tot in acelasi moment cu executorul judecatoresc de la fata locului, situatie care a fost confirmata si de I.A..
      A mai aratat ca el a stat la un metru - un metru jumatate distanta fata de cele doua parti care au dialogat, contrazicandu-se cu privire la niste bani pe care avea sa-i dea P.Gh. reclamantului. Dupa ce a intrat in casa P.Gh., reclamantul a afirmat ca se va adresa instantei de judecata sa-si recupereze banii, pe care ii va dona unei gradinite.
      A mai sustinut ca procesul verbal de executare a fost scris in masina lui C.M., in fata postului de politie, iar el, la un moment dat, a mers sa ia stampila, iar pe procesul verbal de executare se afla aplicata semnatura sa.
      Reclamantul C.M. a solicitat obligarea paratului P.Gh. la plata sumei de 10.000 lei cu titlu daune morale intrucat prin afirmatiile paratului din data de 11.02.2009 cu ocazia deplasarii executorului judecatoresc pentru punerea in executare a unei hotarari judecatoresti i-au fost aduse grave prejudicii imaginii si integritatii sale morale.
      Din ansamblul probator administrat in cauza, in speta declaratiile martorilor audiati in cauza, coroborate cu situatia de fapt retinuta in procesul verbal de executare silita si cu faptul ca nu s-a incheiat un proces verbal de constatare si sanctionare a contraventiei, instanta constata ca, in prezenta cauza, nu sunt intrunite cerintele art.998, art.999 cod civil privind raspunderea civila delictuala, astfel ca, la data de 11.02.2009 nu se poate retine o actiune ilicita a paratului, o vinovatie a acestuia, paratul P.Gh. nu a savarsit nicio fapta de natura delictuala.
      Reclamantul C.M. nu a facut dovada unui prejudiciu moral, ca i-a fost adusa atingere onoarei si reputatiei sale prin adresarea de cuvinte jignitoare la adresa lui, din partea paratului, si nici ca alte persoane, dupa data de 11.02.2009, si-ar fi reconsiderat pozitia fata de reclamant.
      Avand in vedere ca reclamantul nu a probat savarsirea faptei de natura delictuala, de catre parat, pe cale de consecinta nu exista nici prejudiciu si implicit nu exista un raport de cauzalitate intre cele doua componente ale raspunderii civile delictuale intrucat nu exista ele insele.
      Neexistand prejudiciu, nu exista nici vinovatie din partea paratului.
      Fata de considerentele expuse mai sus, instanta constata ca cererea reclamantului nu este fondata si, pe cale de consecinta, o va respinge ca atare.
      Raportat la dispozitiile art. 274 cod procedura civila, va obliga reclamantul la 1000 lei cheltuieli de judecata catre parat.