Actiune in constatare
(Sentinta civila nr. 106 din data de 04.11.2014 pronuntata de Judecatoria Botosani)Dosar nr. XXX/193/2013
- actiune in constatare -
ROMANIA
JUDECATORIA BOTOSANI
Sedinta publica din data de xx.xx.2014
Instanta constituita din:
PRESEDINTE -
GREFIER -
SENTINTA CIVILA NR Pe rol se afla judecata cauzei civile avand ca obiect actiune in constatare, formulata de reclamantul D.D.I., in contradictoriu cu parata Banca X prin SUCURSALA BOTOSANI, Banca X
Procedura legal indeplinita, fara citare.
Dezbaterile asupra fondului au avut loc in data de X.X.2014, situatie consemnata in incheierea de sedinta din acea data, incheiere care face parte integranta din prezenta hotarare, si cand, din lipsa de timp pentru deliberare, s-a amanat pronuntarea, succesiv, pentru astazi, cand:
INSTANTA,
Deliberand asupra cauzei civile de fata:
Prin cererea inregistrata pe rolul Judecatoriei Botosani sub nr. xxx/193/2010 din data de x.x.2010, reclamantul D.D.I. a chemat in judecata pe parata Banca X, solicitand instantei ca prin hotararea ce urmeaza a se pronunta, sa constate existenta unor clauze abuzive in contractul partilor, privind modul de stabilire al dobanzii, si sa dispuna anularea lor, sa constate reaua-credinta a bancii, aceasta nerespectand obligatia contractuala de a diminua dobanda conform scaderii liborului CHF, sa stabileasca marja corecta a bancii, potrivit valorii libor CHF din luna februarie 2008.
in motivarea cererii, reclamantul a aratat, in esenta, ca pe parcursul derularii contractului de credit intervenit intre parti a constatat incalcarea de catre parata a unor prevederi contractuale si punerea in aplicare a unei clauze abuzive - art. 5 pct. 5.2. in sensul majorarii in mod unilateral al dobanzii, banca interpretand caracterul variabil al dobanzii doar in sens crescator, in defavoarea clientului. Sustine reclamantul ca prevederea invocata da dreptul bancii sa modifice dobanda fara un motiv intemeiat, cu incalcarea prevederilor OUG nr. 174/2008 relative la variatia ratei dobanzii, avand astfel un caracter abuziv. Mai sustine ca in urma demersurilor sale, banca a prezentat un act aditionat prin care s-a recalculat dobanda, dupa o formula ce include o marja a paratei de 6,09%, dependenta doar de vointa furnizorului/neraportata la fluctuatiile unor indici verificabili. in privinta sumelor achitate in plus, a solicitat reclamantul ca banca sa le retina cu titlu de plati anticipate.
in dovedire, s-au anexat inscrisuri.
in drept, s-au invocat dispozitiile Legii nr. 193/2000, ale OUG nr. 174/2008, prevederile Sectiunii 12 din conventia de credit.
Parata Banca X a formulat intampinare (fila 12), invocand exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a Sucursalei Botosani, entitate fara personalitate juridica, si exceptia prematuritatii, pentru lipsa concilierii prealabile. Tot cu titlu de chestiune prealabila, s-a aratat ca in conditiile neindicarii sumelor pretinse, nu se pot verifica aspecte precum competenta si timbrajul
Pe fond, s-a solicitat respingerea actiunii, aratandu-se ca in contractul partilor nu sunt incluse clauze abuzive, marja banii fiind stabilita potrivit legii. S-a aratat ca in speta nu sunt intrunite conditiile prevazute de art. 4 alin. 1 din Legea nr. 193/2000. Astfel, in contractul semnat de reclamant se prevede expres, la pct. 17.6, ca acestuia i-au fost prezentate spre analiza, anterior si integral, clauzele conventiei, clientul declarand in mod expres ca aceasta nu contine clauze abuzive.
A mai aratat parata ca reclamantul nu s-a prezentat pentru semnarea actului aditional ce stabilea o diminuare a ratei dobanzii, ca banca nu avea posibilitatea diminuarii unilaterale a acesteia, conform OUG nr. 21/1992, ca reclamantul avea posibilitatea, potrivit art. 5.4 din contract, sa restituie ratele scadente in termen de 10 zile, in caz contrar fiind de acord cu noul procent de dobanda. De asemenea, reclamantul avea posibilitatea rezilierii conventiei, in termen de 10 zile de la modificarea dobanzii.
Sustine parata ca prevederile contractului au fost verificate si de Comisariatul pentru Protectia Consumatorului Botosani, acesta neidentificand clauze abuzive, ca reclamantul nu a semnat actul aditional de conformare la OUG nr. 50/2010, clauzele contractului fiind aliniate in mod tacit noilor prevederi - art. 37 lit. a din ordonanta, incepand cu data de 21.09.2010. Astfel, in prezent, contractul prevede in mod expres indicele de referinta, periodicitatea revizuirii precum si marja bancii. Reclamantului i s-au transmis doua oferte, refuzate, de scadere a ratei dobanzii.
in dovedire, s-au anexat inscrisuri.
Printr-o serie de note scrise ulterioare (fila 55), parata a mai invocat exceptia necompetentei materiale si teritoriale a Judecatoriei Botosani.
Prin raspunsul la intampinare (fila 58 si urm.), reclamantul a solicitat respingerea exceptiilor. Cu privire la apararile de fond ale partii adverse, reclamantul a invederat ca banca a modificat dobanda inca din luna iunie 2008, Ura instiintarea sa prealabila, ca nu a semnat actul aditional intrucat marja bancii a fost stabilita unilateral, la o valoare superioara celei din contract, aceasta in conditiile in care s-a inregistrat o scadere permanenta a valorii libor CHF. Practic, fata de aceasta scadere si potrivit clauzelor contractuale, dobanda trebuia sa se situeze sub 5,7% pe an. in schimb, pe parcursul anului 2008, aceasta a crescut de la 5,7% la 6,9%.
Arata reclamantul ca a solicitat sprijinul CJPC Botosani, acesta identificand mai multe contradictii in activitatea bancii.
Mai arata ca, in baza OUG nr. 50/2010, i s-a transmis o notificare privind semnarea unui nou act aditional, cu o formula de calcul transparenta dar cu stabilirea unilaterala, si de aceasta data, a marjei sale. Potrivit notificarii clintul era tinut sa accepte formula in discutie, altfel trebuind sa ramburseze anticipat intreg creditul, masura prin stabilirea careia s-au incalcat prevederile art. 41 alin. 4 din ordonanta. Arata reclamantul ca, in data de 18.08.2010, s-a aratat de acord cu formula de calcul propusa, solicitand insa calcularea corecta a marjei bancii, respectiv prin scaderea din dobanda initiala de 5,7% a valorii libor de la data acordarii creditului. La aceasta solicitare, banca a raspuns ca pentru determinarea valorii marjei este necesara cunoasterea valorii indicatorului de dobanda luat in considerare, valoare ce nu este specificata in contractul partilor. Prin urmare, parata a invederat ca nu poate fi determinata valoarea marjei bancii. Sustine reclamantul ca parata nu a justificat nicicum,chiar si dupa cele doua oferte de reducere cu 0,5 puncte procentuale, cresterea dobanzii fata de cea initial stabilita, cu 1,2%. Mai arata ca a notificat parata, cu privire la acest aspect, si in data de 16.09.2010, fara a primi raspuns.
De asemenea, s-a sustinut ca, fata de prevederile Legii nr. 288/2010, contractul partilor nu se afla sub incidenta OUG nr. 50/2010, ca in sensul Legii nr. 193/2000, prin care s-a transpus Directiva 93/13/CEE, contractul partilor este unul preformulat, ce nu a constituit obiect al negocierii, ca reclamantul s-a aflat mereu intr-o situatie inferioara bancii, fiind prejudiciat prin plata unor sume mai mari decat cele corespunzatoare indicelui de referinta.
A solicitat reclamantul, suplimentar pretentiilor initiale, constatarea clauzei abuzive de la art. 6 pct. 1 iit. b, relative la comisionul de acordare a creditului de 2%, intrucat costul creditului de consum nu a fost indicat in termeni transparenti si suficient de clari. in contractul partilor nu a fost precizata si prevazuta DAE, respectiv costul total al creditului, suportat de consumator.
in dovedire, s-au anexat noi inscrisuri.
La termenul din data de 18.04.2011 (fi!el58), reclamantul a aratat ca parata ii datoreaza suma totala de 4430 CHF.
Prin notele scrise de la acelasi termen (fila 159), parata a invocat si exceptia netimbrarii actiunii. A mai invederat parata, la termenul urmator (fila 165 si urm.), ca in contractul partilor nu este prevazuta o perioada de actualizare a ratei dobanzii, ca modificarile de aceasta natura au intervenit inainte de intrarea in vigoare a OUG nr. 174/2008, ca acest act normativ nu este aplicabil conventiei partilor, ca platile efectuate de reclamant au fost plati datorate, in temeiul unui contract valabil. In privinta comisionului de acordare, parata arata ca s-a aplicat o singura data si ca, potrivit art. 15 din Legea nr. 190/1999, cheltuielile aferente intocmirii documentatiei de credit sunt puse in sarcina imprumutatului.
Prin Sentinta nr. X din 2011 (fila 302), Judecatoria Botosani a respins exceptia necompetentei materiale si a admis exceptia necompetentei teritoriale, declinand cauza, spre competenta solutionare. Judecatoriei Sectorului 1 Bucuresti.
In dosarul acestei din urma instante (nr. XXX/299/2011), reclamantul a solicitat (fila 40) ajustarea nivelului dobanzii potrivit prevederilor contractuale si legale, generarea unui nou scadentar, retroactiv, si restituirea, in totalitate, a sumelor platite in plus, pana in prezent.
Prin Sentinta nr. XXX/X.Y.2012, Judecatoria Sectorului 1 Bucuresti si-a declinat, de asemenea, competenta, conflictul negativ astfel ivit fiind solutionat de inalta Curte prin Decizia nr. XXX/X.Y.2012, in favoarea Judecatoriei Botosani.
Anterior pronuntarii solutiei de declinare a Judecatoriei Sectorului 1 Bucuresti, Judecatoria Botosani a inaintat acesteia si dosarul nr. XXX/193/2011 avand ca obiect cererea de interventie a reclamantului D.D.I., disjunsa din cauza in care CJPC Botosani a solicitat aplicarea amenzii contraventionale pentru parata Banca X.
Cererea de interventie, pentru care instanta a invocat si a admis exceptia de litispendenta, prin incheierea din data de X.Y.2012, are ca obiect cererile formulate initial st in dosarul de constatare a clauzelor abuzive, cu aceleasi argumente - fila 22 si urm. in dosarul atasat.
Dupa solutionarea conflictului de competenta, pe rolul Judecatoriei Botosani, dosarul a fost inregistrat sub nr. XXX/193/2013 din data de X.Y.2013.
In acest dosar, reclamantul a mai solicitat (fila 4), restituirea integrala a sumelor platite in plus, cu titlu de dobanda si comision de acordare, cu dobanda legala. Totodata, a solicitat acordarea de daune morale in valoare de 10.000 CHF (fila 5), pentru suferinta psihica pricinuita prin plata unor sume nedatorate si, respectiv, prin lipsurile financiare astfel determinate.
Parata a invederat (fila 14), suplimentar apararilor deja expuse, ca in urma intrarii in vigoare a Legii nr. 288/2010, reclamantul a notificat banca, solicitand renuntarea la actul aditional de conformare la OUG nr. 50/2010, astfel ca, incepand cu data de 21.02.2011, art. 5.2 din contractul initial a fost reintrodus in conventia de credit, la solicitarea expresa a partii adverse. Opineaza parata ca, astfel, reclamantul si-a insusit conditiile de creditare initiale.
La termenul din data de 06.06.2013 (fila 80), reclamantul a formulat cerere de renuntare la pretentia de acordare a daunelor morale.
A mai precizat reclamantul, la termenul ulterior (fila 81), ca a inteles sa se judece in dosar, in calitate de intimata, cu parata Banca X, prin Sucursala Botosani.
La termenul din data de 21.06.2013 (fila 87), cu argumentele retinute prin incheierea de la acea data, instanta a respins exceptiile netimbrarii, a lipsei calitatii procesuale pasive a paratei si a prematuritatii actiunii.
In cauza s-a dispus efectuarea unei expertize contabile - fila 98 si urm., 154 si urm., 177 si
urm.
Prin concluziile scrise depuse la dosar, partile si-au reluat cererile/apararile, cu argumentele deja expuse. A solicitat parata inlaturarea concluziilor expertizei, invederand ca in contractul partilor nu era prevazuta o formula de tipul marja bancii + indicele de referinta, ca formula in discutie s-a implementat incepand cu data de 21.09.2010, in baza actului aditional intocmit potrivit OUG nr. 50/2010, revenindu-se la clauzele initiale incepand cu data de 21.02.2011, ca urmare a notificarii reclamantului, potrivit Legii nr. 188/2010. De asemenea, a aratat parata ca in contract cu erau elemente care sa justifice modalitatea de calcul utilizata de expert.
Analizand actele si lucrarile dosarului precum si prevederile legale incidente in cauza, instanta retine urmatoarele:
Prin contractul nr. C din data de 13.02.2008 (fila 22 in ds. initial), parata OTP Banca X a acordat reclamantului D.D.I. un credit pentru nevoi personale in valoare de 105.000 CHF, restituibil intr-o perioada de 300 de luni, cu o dobanda curenta - la data incheierii conventiei - de 5.7%.
Potrivit clauzei 5 pct. 5.2 din acest contract, dobanda este variabila in conformitate cu politica bancii; dobanda curenta poate fi modificata in mod unilateral de catre banca, luand in considerare valoarea dobanzii de referiri fa pentru fiecare valuta <ex.: EURIBOR (EUR) / LIBOR (CCHF) / RUBOR (RON), etc), fara a exista consimtamantul clientului...
incepand cu luna iunie 2008, potrivit sustinerilor necontestate ale reclamantului, dar si datelor rezultate din extrasul de cont depus la dosar (fila 41 si urm. in ds. Judecatoriei Sect. 1 Bucuresti) parata a marit dobanda initial stabilita in contractul de credit, la procentul de 6,99%, procent care s-a tradus in cresterea sumei percepute lunar cu titlu de dobanda, de Ia cea. 497 CHF la cea. 607 CHF.
Prin adresa comunicata paratei in data de 10.09.2009 (fila 118 ds. initial), reclamantul a solicitat bancii sa respecte prevederile contractuale, in sensul refacerii planului de rambursare la dobanda initiala, cu luarea in calcul a valorii dobanzii de referinta a LIBOR CHF. Totodata, s-a solicitat introducerea in conventie a formulei de calcul a variatiei dobanzii, cu precizarea periodicitatii si/sau a conditiilor in care survine modificarea ratei dobanzii.
in data de 24.09.2009 (fila 120 si urm. ds. initial), parata a comunicat reclamantului un act aditional la contract, cu o rata a dobanzii curente de 6,49%, variabila trimestrial, potrivit formulei de calcul: dobanda de referinta + marja bancii. Pentru momentul respectiv, s-au indicat valoarea de referinta LIBOR 3M CHF de 0,40% si marja bancii de 6,09%.
Astfel cum ambele parti au aratat, reclamantul a refuzat sa semneze acest act aditional, invocand imprejurarea ca marja bancii, nejustificat de crescuta, a fost stabilita in mod unilateral, determinand o rata a dobanzii curente superioara celei din contractul initial, in conditiile scaderii constante a valorii de referinta LIBOR.
In vederea aplicarii dispozitiilor OUG nr. 50/2010, reclamantul a fost invitat a semna un nou act aditional, act potrivit caruia (fila 135 ds. initial), rata dobanzii curente ar fi avut o valoare procentuala de 6,99, variabila trimestrial, potrivit formulei de calcul: dobanda de referinta + marja bancii. Pentru momentul semnarii respectivului act aditional, s-au indicat valoarea de referinta de 0,22% si marja bancii de 6,77%. S-a comunicat reclamantului, prin adresa de inaintare a actului aditional (fila 133 ds. initial), pentru cazul in care acesta nu ar fi fost de acord cu semnarea actului, ca are posibilitatea rambursarii anticipate a creditului, in totalitate.
Prin adresa comunicata bancii in data de 18.08.2010 (fila 139 si urm. ds. initial), reclamantul a invederat acesteia, in mod expres, ca nu este de acord cu semnarea acestui act aditional, solicitand revizuirea marjei bancii.
Printr-o noua adresa din data de 16.09.2010, fila 143 ds. initial, parata a propus o marja de 6,27%, pentru o valoare LIBOR CHF 3M de 0,22%.
Nici aceasta marja nu a fost acceptata de reclamant, astfel cum rezulta din adresa comunicata paratei in aceeasi zi - fila 153 ds. initial.
Observa instanta, fata de corespondenta invocata, ca in speta nu s-a ajuns la un consens in privinta modificarii conventiei de credit, dezacordul reclamantului vizand insasi situatia dobanzii curente. Prin urmare, partile nu au semnat un act aditional, in conditiile OUG nr. 50/2010.
Opineaza instanta, pe de alta parte, ca data fiind exteriorizarea si incunostintarea paratei cu privire Ia existenta unui dezacord fata de inserarea in actul aditional a clauzelor relative la dobanda contractuala curenta, in cauza nu a fost posibil a se obtine nici acceptarea tacita la care se referea, in forma sa initiala, art. 95 alin. 5 din OUG nr. 195/2010 (nesemnarea de catre consumator a actelor aditionale prevazute la alin. (2) este considerata acceptare tacita), si pe care o invoca in prezent parata.
Este de apreciat, prin raportate la principiul echitatii si al bunei credinte, dar si prin raportare la intreg ansamblu normativ destinat a elimina clauzele abuzive din contractele cu consumatorii (OUG nr. 195/2010 face parte din acest ansamblu), ca art. 95 invocat nu poate avea in vedere si situatiile de tipul celei din cauza de fata, respectiv ipoteza cand consumatorul a refuzat in mod expres a-si insusi actul aditional redactat, in mod unilateral, de partea adversa. O atare concluzie este cu atat mai ferma cu cat ratiunea acestor acte aditionale era aceea a asigurarii conformitatii contractului cu dispozitiile prezentei ordonante de urgenta... (art. 95 alin. 1).
In aceste conditii, se constata ca actul aditional invocat de parata nu putea produce efecte juridice si, prin urmare, in speta nu a avut loc modificarea conventiei de credit initiale, nici macar pentru intervalul 21.09.2010 - 21.02.201 I, astfel cum a sustinut banca parata.
De altfel, potrivit dispozitiilor Legii nr. 288/2010, art. 11 alin. 2, actele aditionale nesemnate de catre consumatori, considerate acceptate tacit puna la data intrarii in vigoare a prezentei legi, isi vor produce efectele in conformitate cu termenii in care au fost formulate, cu exceptia cazului in care consumatorul sau creditorul notifica cealalta parte in sens contrar, in termen de 60 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi. Textul in discutie nu permite interpretarea ca, pentru actele aditionale implementate tacit, dar pentru care a intervenit o notificare in sens contrar din partea consumatorului, este posibila totusi o functionare temporara. Dimpotriva, fata de prevederea ca OUG nr. 50/2010 nu se aplica si contractelor de credit in curs, finalitatea art. II alin. 2 pare a fi aceea ca eventualele acte aditionale nu produc niciun fel de efecte, in situatia contestarii lor ulterioare. Aceasta ar fi si ratiunea pentru care legiuitorul a instituit un termen de decadere, termen ce nu si-ar fi gasit utilitatea in mod obisnuit, intrucat incetarea efectelor viitoare ale unui act juridic este intotdeauna posibila.
Astfel cum insasi parata a invederat, in cauza s-a formulat, de catre reclamant, o notificare ce a respectat conditiile de timp prevazute de Legea 288/2010 si care a condus la reactivarea clauzelor contractuale initiale.
In baza argumentelor prezentate, conchide instanta ca, in fapt, in cauza nu a intervenit nicio modificare, fie ea si temporara, a conventiei de credit din data de 13.02.2008. in consecinta, analiza sustinerilor relative la caracterul abuziv al unora dintre clauzele acestui contract se va raporta, pentru intreg intervalul cuprins intre momentul incheierii conventiei si data pronuntarii prezentei hotarari, ia prevederile initial asumate.
Retine instanta, astfel, ca potrivit clauzei 5 pct. 5.2 din contract, dobanda este variabila in conformitate cu politica bancii; dobanda curenta poate fi modificata in mod unilateral de catre banca, luand in considerare valoarea dobanzii de referinta pentru fiecare valuta (ex.: EURIBOR (EUR)/LIBOR (CCHF) /RUBOR (RON), etc.), fara a exista consimtamantul clientului...
Potrivit dispozitiilor art. 1 lit. a) din Anexa la Legea nr. 193/2000, sunt considerate clauze abuzive acele prevederi care dau dreptul comerciantului de a modifica unilateral clauzele contractului, fara a avea un motiv intemeiat care sa fie precizat in contract. Prevederile acestei litere nu se opun clauzelor in temeiul carora un furnizor de servicii financiare isi rezerva dreptul de a modifica rata dobanzii platibile de catre consumator ori datorata acestuia din urma sau valoarea altor taxe pentru servicii financiare, fara o notificare prealabila, daca exista o motivatie intemeiatei, in conditiile in care profesionistul este obligat sa informeze cat mai curand posibil despre aceasta celelalte parti contractante si acestea din urma au libertatea de a rezilia imediat contractul.
Rezulta, din interpretarea acestor dispozitii legale, ca in situatia in care partile insereaza in contract o clauza care da dreptul bancii sa modifice rata dobanzii in mod unilateral, pentru motive expres indicate, dobanda poate fi modificata, daca motivele respective sunt intemeiate si intervin in mod efectiv.
in speta, contractul de credit incheiat intre parti nu cuprinde astfel de motive, limitandu-se la a indica politica bancii. Pe de alta parte, inserarea, in teza a Il-a a art. 5.2, a unicului reper valoarea dobanzii de referinta pentru fiecare valuta, nu este suficienta pentru a lamuri continutul complet al politicii bancii si, mai ales, pentru a garanta presupozitia ca aceasta politica s-ar limita, in mod exclusiv, la valoarea dobanzii de referinta a valutei. De altfel, o atare echivalenta nu apare confirmata si prin actiunile bancii parate, in conditiile in care, desi valoarea de referinta poate, si a si inregistrat valori descrescatoare (astfel cum s-a stabilit prin expertiza efectuata in cauza (filele 101, 102), parata s-a limitat Ia a retine valorile favorabile siesi, mentinand dobanda astfel majorata si in perioada urmatoare, independent de fluctuatiile reale ale LIBOR.
Se poate conchide, in consecinta, ca art. 5.2 din contractul partilor, astfel cum este redactat acesta, a permis, tocmai in virtutea politicii nedefinite a bancii, o crestere nejustificata a ratei dobanzii, respectiv o modificare a reperelor initial acceptate, in absenta vreunor motive intemeiate descrise/explicate prin conventia insasi ori macar ulterior, in cadrul unei informari cat mai apropiate datei modificarii.
Retine instanta ca desi revizuirea unor termeni contractuali initiali nu apare in sine inadmisibila, masura in discutie este conditionata de obtinerea acordului expres al clientului sau, respectiv, astfel cum o arata art. 1 Iit. a) din Anexa la Legea nr. 193/2000, de ocurenta unor motive intemeiate, strict determinate sau determinabile potrivit unor repere ferme, asupra carora sa existe, ab initio, o reprezentare clara, nesusceptibila de interpretari favorizante/prejudiciatoare pentru parti. Acesta si este, de altfel, scopul reglementarii instituite prin Legea nr. 193/2000 referitoare la clauzele abuzive din contractele incheiate intre comercianti si consumatori. Potrivit art. 1 alin. 1 si 2 din acest act normativ, orice contract incheiat intre comercianti si consumatori... va cuprinde clauze contractuale clare, fara echivoc, pentru intelegerea carora nu sunt necesare cunostinte de specialitate. In caz de dubiu asupra interpretarii unor clauze contractuale, acestea vor fi interpretate in favoarea consumatorului.
Cu toate acestea, astfel cum s-a aratat, cuprinde drept reper al revizuirii dobanzii doar cazul generic al politicii bancii, neexplicat/nedetaliat in mod deplin, in conventie.
Apreciaza instanta ca utilizarea exclusiva a reperului in discutie, unul absolut vag, denota un grad de superficialitate inacceptabil prin raportare la specificul activitatii desfasurate de unitatea parata, cu atat mai mult cu cat banca insasi este tinuta a actiona in functie de acest reper, in scopul unei functionari nu doar viabile, dar si performante. in concret, de vreme ce parata este familiarizata, cel putin in teorie, cu factorii care ar putea influenta costurile unui credit, ar fi avut posibilitatea de a identifica si de a prezenta clientilor sai toate imprejurarile apte a influenta, in concret, rata dobanzii initial convenite.
Mai este de precizat ca actul semnat de parti este unul standard, preformulat de societatea bancara, astfel incat o negociere detaliata pe fiecare clauza ar fi presupus, practic, insasi neacceptarea conventiei. Or, fata de mobilul incheierii unui astfel de contract, varianta infatisata nu apare drept acceptabila, cu atat mai mult cu cat conventia cuprinde si clauze care, aparent, satisfac asteptarile clientilor (ex. dobanda variabila in functie de valoarea de referinta a LIBOR, valoare pentru care exista posibilitatea reala a diminuarii). Prin raportare la aceasta prevedere, mentiunile criticate in speta apar contradictorii si, asa cum s-a aratat anterior, susceptibile de interpretari unilaterale, defavorabile imprumutatului.
Potrivit art. 1 alin. 2 din Legea 193/2000, in aplicarea mentiunilor echivoce in discutie, s-ar fi impus protejarea drepturilor consumatorilor. Cu toate acestea, banca a interpretat art. 5.2 in sensul recunoasterii dreptului sau de a modifica rata dobanzii, potrivit unor repere identificate in mod unilateral si fara o informare transparenta si completa a consumatorului cu privire la imprejurarile ce au determinat o asemenea masura. De altfel, explicatii si probe cu privire la ultimul aspect nu au fost propuse nici in prezenta cauza, cu toate ca politica bancii include o sfera generoasa de elemente care, prin insusi caracterul lor specific (domeniilor economic, financiar, valutar), nu pot deveni sub nicio forma notorii.
Pe de alta parte, este de observat ca in cauza nu se poate vorbi nici de "libertatea" clientului de a denunta conventia modificata in conditiile art. 5.2. Desi o atare posibilitate a fost prevazuta in contract (art. 5.4 - in cazul in care, ca urmare a modificarii nivelului ratei dobanzii de catre banca, clientul nu va rambursa ratele nescadente/restul din creditul angajat..., in termen de cel mult 10 zile calendaristice de la data notificarii..., se considera ca acesta a acceptat noul procent de dobanda), de vreme ce denuntarea in discutie atrage obligatia restituirii globale a imprumutului contractat, cu toate ca ratiunea incheierii actului consta tocmai in nedetinerea suinei imprumutate, posibilitatea clientului de a sanctiona astfel modificarea operata in mod unilateral este, daca nu inexistenta, atunci drastic diminuata.
Cu aceste argumente, se apreciaza ca in speta se verifica, intocmai, ipoteza prevazuta art. 1 lit. a) din Anexa la Legea nr. 193/2000, clauza 5 pct. 5.2 avand un vadit caracter abuziv.
Este de adaugat. in acelasi context, ca in conditiile in care motivele si circumstantele modificarii dobanzii nu au fost evidentiate in contractul de credit, reclamantul nu a avut posibilitatea de a negocia, efectiv, clauza care se refera ia aceasta modificare. De altfel, necunoscand elementele mentionate, reclamantul nici nu s-a aflat in situatia de constientiza necesitatea initierii unei negocieri, demers in cadrul caruia sa se fi obtinut informatiile nescrise necesare. Parata nu a prezentat vreun document din care sa rezulte existent;!, la momentul incheierii contractului, a unei informari suplimentare a imprumutatului, cu privire la regimul dobanzii curente.
Apreciaza instanta, ca atare, ca in speta se verifica si ipoteza unei clauze care nu a fost negociata direct cu consumatorul, concluzie ce rezulta, de altfel, chiar din simpla imprejurare ca parata nu a tacut, potrivit dispozitiilor art. 4 alin. 3 teza finala din Legea nr. 193/2000 (daca un profesionist pretinde ca o clauza standard preformulata a fost negociata direct cu consumatorul, este de datoria lui sa prezinte probe in acest sens), dovada unei astfel de negocieri, negociere care nu poate rezulta din simpla inserare in contract a unei mentiuni ce atesta contrariul, aceasta insasi --preformulata, nenegociata.
In speta nu exista nici macar un indiciu al redactarii in comun a clauzelor contractuale si ele nu s-au aflat. in mod cert. in pericolul de a fi influentate de consumator, cat timp acesta, asa cum s-a aratat, nu era situatia de a le intelege intreaga semnificatie, fie ea favorabila ori dezavantajanta.
Potrivit dispozitiilor art. 4 alin. 1 din Legea nr. 193/2000, o clauza contractuala care nu a fost negociata direct cu consumatorul va fi considerata abuziva daca, prin ea insasi sau impreuna cu alte prevederi din contract, creeaza, in detrimentul consumatorului si contrar cerintelor bunei credinte, un dezechilibru semnificativ intre drepturile si obligatiile partilor.
Se retine, relativ Ia conditia crearii unui dezechilibru semnificativ in dauna consumatorului, ca reclamantul a fost tinut la plata, la numai cateva luni de la demararea relatiilor contractuale, a unei dobanzi majorate cu circa 20%, si aceasta in conditiile scaderii valorii LIBOR - ului, singurul reper care ar fi putut justifica modificari in aceasta privinta. Prin urmare, este evidenta plasarea reclamantului, prin valorificarea intr-un mod nedefinit a posibilitatii de modificare a dobanzii, intr-o pozitie de inferioritate, inechitabila si prejudiciatoare.
Apreciaza instanta, si din aceasta perspectiva, ca art. 5.2 permite interpretari abuzive si exclude totodata orice control obiectiv al masurilor aplicate de parata creditoare, aspecte ce se dovedesc incompatibile cu dispozitiile adoptate in scopul protejarii drepturilor consumatorilor.
A mai retinut instanta, in identificarea acestei concluzii, ca de vreme ce banca nu a facut dovada asumarii, in egala masura, a unui minim risc decurgand din evolutia nefavorabila a pietei monetare, este de apreciat ca orice (ne)schimbare a imprejurarilor care au stat la baza incheierii contractului s-au reflectat sau se pot reflecta in nivelul dobanzii pretinse clientului, imprejurare contrara cerintelor bunei-credinte si, totodata, apta a se constitui intr-un indiciu al dezechilibrului semnificativ intre drepturile si obligatiile partilor.
Asa fiind, instanta urmeaza a constata caracterul abuziv al clauzei 5 pct. 5.2 din contractul de credit intervenit intre parti - nr. C2204/4600/6823 - si a dispune modificarea corespunzatoare a contractului, in sensul inlaturarii clauzei abuzive constatate si al emiterii unui nou scadentar, cu respectarea prevederilor contractuale/legale referitoare la perceperea dobanzii.
Odata constatat caracterul abuziv al clauzei analizate, dreptul paratei de a incasa dobanda modificata in mod unilateral ramane fara suport, banca fiind tinuta a restitui sumele primite in plus, cu acest titlu, ca fiind nedatorate. in consecinta, instanta va obliga parata la plata, catre reclamant, a sumei 15.696 CHF incasata in temeiul clauzei mentionate, cu dobanda legala calculata de la ramanerea irevocabila a prezentei hotarari si pana la plata efectiva a debitului.
In privinta acestei obligatii accesorii, se retine ca in materia neexecutarii obligatiilor avand ca obiect o suma de bani, in lipsa unei evaluari conventionale a prejudiciului cauzat prin intarzierea la executare, art. 1088 Cod civil prezuma in mod absolut ca lipsa de folosinta a sumei este de natura a cauza un prejudiciu egal cu dobanda legala.
Retine instanta ca dobanda excedentara mentionata a fost identificata de expert (filele 111, 124) si ca acesta a utilizat, pentru calcularea sa, reperele existente in contract (caracterul variabil al dobanzii, in functie de valoarea de referinta LIBOR) si, de asemenea, reperele rezultate din manifestarile ulterioare de vointa ale partilor, raportate Ia prevederile si la practicile in domeniu.
Pentru motivele ce urmeaza a se dezvolta, instanta apreciaza aceste repere drept corecte, fiind de subliniat si faptul ca, desi considerata abuziva, clauza 5.2 si-a relevat acest caracter prin aceea ca a permis o modificare in conditii nedefinite, iar nu si prin elementele sale certe, pe care niciuna dintre parti nu le-a contestat si care pot si trebuie sa reprezinte indicii ale vointei reale a partilor, in scopul asezarii relatiilor contractuale in cadrul corespunzator, legal
(se includ aici caracterul variabil al dobanzii si valoarea de referinta LIBOR).
Mai retine instanta ca, dand eficienta dispozitiilor OUG nr. 50/2010, parata a propus formula de calcul dobanda de referinta LIBOR CHF 3M + marja bancii, formula care, in absenta unor elemente similare inserate in contract, dar pe care reclamantul le-a solicitat expres insa din anul 2009, a fost utilizata si la identificarea, prin expertiza, a diferentei sus-mentionate.
Este de precizat, in continuare, ca potrivit principiilor ce guverneaza materia contractelor, obligatiile insuficient determinate nu dau posibilitatea intelegerii lor in mod necontrolat, unilateral/personalizat, ci impun operatiuni de interpretare, astfel incat ele sa reflecte vointa partilor, cu respectarea reglementarilor in materie.
intrucat interpretarea contractului partilor intervine la 6 ani de la incheierea acestuia, interval in care au operat modificari in legislatie, modificari aplicabile inclusiv situatiei partilor, instanta va retine incidenta in speta si a OUG nr. 174/2008, care a modificat si a completat mai multe acte normative privind protectia consumatorilor, printre care - OG nr. 21/1992. Art. 93 litera f) din acest ultim act normative prevede ca, in cazul contractelor incheiate cu consumatorii, furnizorii de servicii financiare sunt obligati sa mentioneze in contract tipul de dobanda, variatia si/sau fixa. Art. 93 lit. g) mai stabileste ca, in contractul de credit cu dobanda variabila se va aplica urmatoarea regula:
- varia(ia ratei dobanzii trebuie sa fie independenta de vointa furnizorului de servicii financiare, raportata la fluctuatiile unor indici de referinta verificabili, mentionati in contract, sau la modificarile legislative care impun acest lucru;
- dobanda poate varia in functie de dobanda de referinta a furnizorului de servicii financiare, cu conditia ca aceasta sa fie unica pentru toate produsele financiare destinate persoanelor fizice ale operatorului economic respectiv si sa nu fie majorata peste un anumit nivel, stabilit prin contract;
- formula dupa care se calculeaza variatia dobanzii trebuie indicata in mod expres in contract, cu precizarea periodicitatii si/sau a conditiilor in care survine modificarea ratei dobanzii, atat in sensul majorarii, cat si cel cil reducerii acesteia.
Art. 93 lit. h din ordonanta interzice clauzele contractuale care dau dreptul furnizorului de servicii financiare sa modifice unilateral clauzele contractului, tara incheierea unui act aditional. Parata insasi a invocat aceste prevederi, relativ la situatia partilor, astfel ca nu poate pretinde, concomitent, neaplicarea in cauza a actului normative in discutie.
in conformitate cu aceste dispozitii legale, parata avea obligatia de a incheia un act aditional care sa prevada modul de calcul al dobanzii, perioada si/sau conditiile in care survine modificarea dobanzii si care sa precizeze ca modificarea dobanzii urma a se realiza atat in sens crescator, cat si in sens descrescator, in functie de fluctuatia indicelui de referinta LIBOR CHF. Formula de calcul a dobanzii propusa initial de parata (LIBOR CHF la 3 luni + marja bancii de 6,09%) contravine insa acordului partilor dat la incheierea contractului.
Astfel, desi in contractul de credit nu s-au prevazut elementele componente ale dobanzii (marja bancii + indicele de referinta), instanta constata ca la incheierea contractului partile au putut avea in vedere, in conditiile in care dobanda a fost stabilita la 5,7%, iar indicele LIBOR CHF la 3 luni era de 2,75% (potrivit datelor furnizate de expert - fila 101) o marja a bancii de 2,95% (5,7 -2,75). La data solicitarii incheierii primului act aditional - 24.09.2009, marja bancii putea fi, potrivit aceluiasi calcul, de 5,34 (Ia o valoare LIBOR de 0,34 - fila 101).
Aceasta, deoarece la stabilirea dobanzii datorate de imprumutat se au in vedere costurile bancii si profitul obtinut de aceasta precum si, in cazul dobanzii variabile, indicii de referinta in raport de care intervine variatia dobanzii. Faptul ca in contractul de credit nu s-a prevazut expres ca in dobanda de 5.7% este cuprinsa si marja bancii nu poate conduce la concluzia ca dobanda nu cuprinde si acest element, cata vreme marja bancii este elementul determinant pentru banca la incheierea contractului de credit ce stabileste profitul bancii pentru punerea la dispozitia imprumutatului a sumei de bani.
Prin urmare, in raport de vointa partilor manifestata la incheierea contractului de credit, dar si de prevederile anterior citate, dobanda curenta din conventia partilor putea fluctua doar in conditiile retinute de expert, astfel ca modalitatea sa de calcul, ca si suma in concret identificate, se dovedesc a fi corecte.
In privinta cererilor relative la clauza 6 pct. 6.1 lit. b (pentru creditul acordat banca percepe...comision de acordare: 2%, perceput o singura data. la valoarea creditului acordat), respectiv constatare caracter abuziv si restituire sume, instanta va pronunta o solutie de respingere, apreciind ca, in pofida sustinerilor reclamantului, prevederea in discutie este clara, inteligibila si nesusceptibila de interpretari. Totodata, desi nici pentru aceasta clauza nu s-a facut dovada negocierii, in speta nu apare verificata conditia dezechilibrului semnificativ. Cu toate ca, intr-adevar, contractul nu indica valoarea DAE, respectiv costul total al creditului, identificarea corecta a acestui cost, de catre reclamant, nu a depins de valoarea comisionului de acordare, ce este absolut ferma si nesupusa vreunei modificari, ci de situatia incerta a dobanzii.
Mai noteaza instanta ca desi ar aparea pertinenta sustinerea ca valoarea comisionului este mult prea ridicata prin raportare la costurile reale de intocmire a documentatiei (art. 15 din Legea nr. 190/1999), sustinere pe care reclamantul nu a formulat-o, aceasta s-ar circumscrie problemei legalitatii prevederii in discutie, iar nu chestiunii caracterului abuziv al acesteia. Astfel, acelasi art. 15 din Leg ea nr. 190/1999, interzice stabilirea in sarcina imprumutatului, a altor cheltuieli decat cele aferente intocmirii documentatiei de credit si constituirii garantiilor. in conditiile in care comisionul de administrare ar 11 inclus alte cheltuieli decat cele aferente documentatiei mentionate, parte din suma s-ar fi dovedit nelegala, fara ca prevederea in sine sa fie nula ori, cu atat mai putin, abuziva.
in temeiul art. 246 CPC, instanta va lua act de renuntarea reclamantului la capatul de cerere privind acordarea despagubirilor morale.
in temeiul art. 247 CPC, proportional cu masura admiterii pretentiilor partii adverse, parata va fi tinuta la plata cheltuielilor de judecata - 10.063 lei (dintr-un total de 11.410 lei reprezentand onorariu expert si onorariu avocat: 6410 lei + 5000 lei, filele 97, 221).
PENTRU ACESTE MOTIVE, IN NUMELE LEGII, HOTARASTE:
Admite in parte actiunea formulata de reclamantul D.D.I., cu domiciliul in mun. Botosani. , in contradictoriu cu parata Banca X, prin SUCURSALA BOTOSANI, cu sediul in mun. Botosani.
Constata caracterul abuziv al clauzei 5 pct. 5.2 din contractul de credit intervenit intre parti -nr. C2204/4600/6823.
Dispune modificarea corespunzatoare a contractului, in sensul inlaturarii clauzei abuzive constatate si al emiterii unui nou scadentar, cu respectarea prevederilor contractuale/legale referitoare la perceperea dobanzii.
Obliga parata sa restituie reclamantului suma de 15.695 CHF incasata in temeiul clauzei mentionate, cu dobanda legala calculata de la ramanerea irevocabila a prezentei hotarari si pana la plata efectiva a debitului.
Respinge celelalte pretentii ale reclamantului, ca neintemeiate.
la act de renuntarea la cererea de acordare de despagubiri morale.
Obliga parata la plata cheltuielilor de judecata - 10.063 lei.
Cu drept de recurs in termen de 15 zile de la comunicare.
Pronuntata in sedinta publica, azi, X.Y.2014.
PRESEDINTE, GREFIER,
- actiune in constatare -
ROMANIA
JUDECATORIA BOTOSANI
Sedinta publica din data de xx.xx.2014
Instanta constituita din:
PRESEDINTE -
GREFIER -
SENTINTA CIVILA NR Pe rol se afla judecata cauzei civile avand ca obiect actiune in constatare, formulata de reclamantul D.D.I., in contradictoriu cu parata Banca X prin SUCURSALA BOTOSANI, Banca X
Procedura legal indeplinita, fara citare.
Dezbaterile asupra fondului au avut loc in data de X.X.2014, situatie consemnata in incheierea de sedinta din acea data, incheiere care face parte integranta din prezenta hotarare, si cand, din lipsa de timp pentru deliberare, s-a amanat pronuntarea, succesiv, pentru astazi, cand:
INSTANTA,
Deliberand asupra cauzei civile de fata:
Prin cererea inregistrata pe rolul Judecatoriei Botosani sub nr. xxx/193/2010 din data de x.x.2010, reclamantul D.D.I. a chemat in judecata pe parata Banca X, solicitand instantei ca prin hotararea ce urmeaza a se pronunta, sa constate existenta unor clauze abuzive in contractul partilor, privind modul de stabilire al dobanzii, si sa dispuna anularea lor, sa constate reaua-credinta a bancii, aceasta nerespectand obligatia contractuala de a diminua dobanda conform scaderii liborului CHF, sa stabileasca marja corecta a bancii, potrivit valorii libor CHF din luna februarie 2008.
in motivarea cererii, reclamantul a aratat, in esenta, ca pe parcursul derularii contractului de credit intervenit intre parti a constatat incalcarea de catre parata a unor prevederi contractuale si punerea in aplicare a unei clauze abuzive - art. 5 pct. 5.2. in sensul majorarii in mod unilateral al dobanzii, banca interpretand caracterul variabil al dobanzii doar in sens crescator, in defavoarea clientului. Sustine reclamantul ca prevederea invocata da dreptul bancii sa modifice dobanda fara un motiv intemeiat, cu incalcarea prevederilor OUG nr. 174/2008 relative la variatia ratei dobanzii, avand astfel un caracter abuziv. Mai sustine ca in urma demersurilor sale, banca a prezentat un act aditionat prin care s-a recalculat dobanda, dupa o formula ce include o marja a paratei de 6,09%, dependenta doar de vointa furnizorului/neraportata la fluctuatiile unor indici verificabili. in privinta sumelor achitate in plus, a solicitat reclamantul ca banca sa le retina cu titlu de plati anticipate.
in dovedire, s-au anexat inscrisuri.
in drept, s-au invocat dispozitiile Legii nr. 193/2000, ale OUG nr. 174/2008, prevederile Sectiunii 12 din conventia de credit.
Parata Banca X a formulat intampinare (fila 12), invocand exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a Sucursalei Botosani, entitate fara personalitate juridica, si exceptia prematuritatii, pentru lipsa concilierii prealabile. Tot cu titlu de chestiune prealabila, s-a aratat ca in conditiile neindicarii sumelor pretinse, nu se pot verifica aspecte precum competenta si timbrajul
Pe fond, s-a solicitat respingerea actiunii, aratandu-se ca in contractul partilor nu sunt incluse clauze abuzive, marja banii fiind stabilita potrivit legii. S-a aratat ca in speta nu sunt intrunite conditiile prevazute de art. 4 alin. 1 din Legea nr. 193/2000. Astfel, in contractul semnat de reclamant se prevede expres, la pct. 17.6, ca acestuia i-au fost prezentate spre analiza, anterior si integral, clauzele conventiei, clientul declarand in mod expres ca aceasta nu contine clauze abuzive.
A mai aratat parata ca reclamantul nu s-a prezentat pentru semnarea actului aditional ce stabilea o diminuare a ratei dobanzii, ca banca nu avea posibilitatea diminuarii unilaterale a acesteia, conform OUG nr. 21/1992, ca reclamantul avea posibilitatea, potrivit art. 5.4 din contract, sa restituie ratele scadente in termen de 10 zile, in caz contrar fiind de acord cu noul procent de dobanda. De asemenea, reclamantul avea posibilitatea rezilierii conventiei, in termen de 10 zile de la modificarea dobanzii.
Sustine parata ca prevederile contractului au fost verificate si de Comisariatul pentru Protectia Consumatorului Botosani, acesta neidentificand clauze abuzive, ca reclamantul nu a semnat actul aditional de conformare la OUG nr. 50/2010, clauzele contractului fiind aliniate in mod tacit noilor prevederi - art. 37 lit. a din ordonanta, incepand cu data de 21.09.2010. Astfel, in prezent, contractul prevede in mod expres indicele de referinta, periodicitatea revizuirii precum si marja bancii. Reclamantului i s-au transmis doua oferte, refuzate, de scadere a ratei dobanzii.
in dovedire, s-au anexat inscrisuri.
Printr-o serie de note scrise ulterioare (fila 55), parata a mai invocat exceptia necompetentei materiale si teritoriale a Judecatoriei Botosani.
Prin raspunsul la intampinare (fila 58 si urm.), reclamantul a solicitat respingerea exceptiilor. Cu privire la apararile de fond ale partii adverse, reclamantul a invederat ca banca a modificat dobanda inca din luna iunie 2008, Ura instiintarea sa prealabila, ca nu a semnat actul aditional intrucat marja bancii a fost stabilita unilateral, la o valoare superioara celei din contract, aceasta in conditiile in care s-a inregistrat o scadere permanenta a valorii libor CHF. Practic, fata de aceasta scadere si potrivit clauzelor contractuale, dobanda trebuia sa se situeze sub 5,7% pe an. in schimb, pe parcursul anului 2008, aceasta a crescut de la 5,7% la 6,9%.
Arata reclamantul ca a solicitat sprijinul CJPC Botosani, acesta identificand mai multe contradictii in activitatea bancii.
Mai arata ca, in baza OUG nr. 50/2010, i s-a transmis o notificare privind semnarea unui nou act aditional, cu o formula de calcul transparenta dar cu stabilirea unilaterala, si de aceasta data, a marjei sale. Potrivit notificarii clintul era tinut sa accepte formula in discutie, altfel trebuind sa ramburseze anticipat intreg creditul, masura prin stabilirea careia s-au incalcat prevederile art. 41 alin. 4 din ordonanta. Arata reclamantul ca, in data de 18.08.2010, s-a aratat de acord cu formula de calcul propusa, solicitand insa calcularea corecta a marjei bancii, respectiv prin scaderea din dobanda initiala de 5,7% a valorii libor de la data acordarii creditului. La aceasta solicitare, banca a raspuns ca pentru determinarea valorii marjei este necesara cunoasterea valorii indicatorului de dobanda luat in considerare, valoare ce nu este specificata in contractul partilor. Prin urmare, parata a invederat ca nu poate fi determinata valoarea marjei bancii. Sustine reclamantul ca parata nu a justificat nicicum,chiar si dupa cele doua oferte de reducere cu 0,5 puncte procentuale, cresterea dobanzii fata de cea initial stabilita, cu 1,2%. Mai arata ca a notificat parata, cu privire la acest aspect, si in data de 16.09.2010, fara a primi raspuns.
De asemenea, s-a sustinut ca, fata de prevederile Legii nr. 288/2010, contractul partilor nu se afla sub incidenta OUG nr. 50/2010, ca in sensul Legii nr. 193/2000, prin care s-a transpus Directiva 93/13/CEE, contractul partilor este unul preformulat, ce nu a constituit obiect al negocierii, ca reclamantul s-a aflat mereu intr-o situatie inferioara bancii, fiind prejudiciat prin plata unor sume mai mari decat cele corespunzatoare indicelui de referinta.
A solicitat reclamantul, suplimentar pretentiilor initiale, constatarea clauzei abuzive de la art. 6 pct. 1 iit. b, relative la comisionul de acordare a creditului de 2%, intrucat costul creditului de consum nu a fost indicat in termeni transparenti si suficient de clari. in contractul partilor nu a fost precizata si prevazuta DAE, respectiv costul total al creditului, suportat de consumator.
in dovedire, s-au anexat noi inscrisuri.
La termenul din data de 18.04.2011 (fi!el58), reclamantul a aratat ca parata ii datoreaza suma totala de 4430 CHF.
Prin notele scrise de la acelasi termen (fila 159), parata a invocat si exceptia netimbrarii actiunii. A mai invederat parata, la termenul urmator (fila 165 si urm.), ca in contractul partilor nu este prevazuta o perioada de actualizare a ratei dobanzii, ca modificarile de aceasta natura au intervenit inainte de intrarea in vigoare a OUG nr. 174/2008, ca acest act normativ nu este aplicabil conventiei partilor, ca platile efectuate de reclamant au fost plati datorate, in temeiul unui contract valabil. In privinta comisionului de acordare, parata arata ca s-a aplicat o singura data si ca, potrivit art. 15 din Legea nr. 190/1999, cheltuielile aferente intocmirii documentatiei de credit sunt puse in sarcina imprumutatului.
Prin Sentinta nr. X din 2011 (fila 302), Judecatoria Botosani a respins exceptia necompetentei materiale si a admis exceptia necompetentei teritoriale, declinand cauza, spre competenta solutionare. Judecatoriei Sectorului 1 Bucuresti.
In dosarul acestei din urma instante (nr. XXX/299/2011), reclamantul a solicitat (fila 40) ajustarea nivelului dobanzii potrivit prevederilor contractuale si legale, generarea unui nou scadentar, retroactiv, si restituirea, in totalitate, a sumelor platite in plus, pana in prezent.
Prin Sentinta nr. XXX/X.Y.2012, Judecatoria Sectorului 1 Bucuresti si-a declinat, de asemenea, competenta, conflictul negativ astfel ivit fiind solutionat de inalta Curte prin Decizia nr. XXX/X.Y.2012, in favoarea Judecatoriei Botosani.
Anterior pronuntarii solutiei de declinare a Judecatoriei Sectorului 1 Bucuresti, Judecatoria Botosani a inaintat acesteia si dosarul nr. XXX/193/2011 avand ca obiect cererea de interventie a reclamantului D.D.I., disjunsa din cauza in care CJPC Botosani a solicitat aplicarea amenzii contraventionale pentru parata Banca X.
Cererea de interventie, pentru care instanta a invocat si a admis exceptia de litispendenta, prin incheierea din data de X.Y.2012, are ca obiect cererile formulate initial st in dosarul de constatare a clauzelor abuzive, cu aceleasi argumente - fila 22 si urm. in dosarul atasat.
Dupa solutionarea conflictului de competenta, pe rolul Judecatoriei Botosani, dosarul a fost inregistrat sub nr. XXX/193/2013 din data de X.Y.2013.
In acest dosar, reclamantul a mai solicitat (fila 4), restituirea integrala a sumelor platite in plus, cu titlu de dobanda si comision de acordare, cu dobanda legala. Totodata, a solicitat acordarea de daune morale in valoare de 10.000 CHF (fila 5), pentru suferinta psihica pricinuita prin plata unor sume nedatorate si, respectiv, prin lipsurile financiare astfel determinate.
Parata a invederat (fila 14), suplimentar apararilor deja expuse, ca in urma intrarii in vigoare a Legii nr. 288/2010, reclamantul a notificat banca, solicitand renuntarea la actul aditional de conformare la OUG nr. 50/2010, astfel ca, incepand cu data de 21.02.2011, art. 5.2 din contractul initial a fost reintrodus in conventia de credit, la solicitarea expresa a partii adverse. Opineaza parata ca, astfel, reclamantul si-a insusit conditiile de creditare initiale.
La termenul din data de 06.06.2013 (fila 80), reclamantul a formulat cerere de renuntare la pretentia de acordare a daunelor morale.
A mai precizat reclamantul, la termenul ulterior (fila 81), ca a inteles sa se judece in dosar, in calitate de intimata, cu parata Banca X, prin Sucursala Botosani.
La termenul din data de 21.06.2013 (fila 87), cu argumentele retinute prin incheierea de la acea data, instanta a respins exceptiile netimbrarii, a lipsei calitatii procesuale pasive a paratei si a prematuritatii actiunii.
In cauza s-a dispus efectuarea unei expertize contabile - fila 98 si urm., 154 si urm., 177 si
urm.
Prin concluziile scrise depuse la dosar, partile si-au reluat cererile/apararile, cu argumentele deja expuse. A solicitat parata inlaturarea concluziilor expertizei, invederand ca in contractul partilor nu era prevazuta o formula de tipul marja bancii + indicele de referinta, ca formula in discutie s-a implementat incepand cu data de 21.09.2010, in baza actului aditional intocmit potrivit OUG nr. 50/2010, revenindu-se la clauzele initiale incepand cu data de 21.02.2011, ca urmare a notificarii reclamantului, potrivit Legii nr. 188/2010. De asemenea, a aratat parata ca in contract cu erau elemente care sa justifice modalitatea de calcul utilizata de expert.
Analizand actele si lucrarile dosarului precum si prevederile legale incidente in cauza, instanta retine urmatoarele:
Prin contractul nr. C din data de 13.02.2008 (fila 22 in ds. initial), parata OTP Banca X a acordat reclamantului D.D.I. un credit pentru nevoi personale in valoare de 105.000 CHF, restituibil intr-o perioada de 300 de luni, cu o dobanda curenta - la data incheierii conventiei - de 5.7%.
Potrivit clauzei 5 pct. 5.2 din acest contract, dobanda este variabila in conformitate cu politica bancii; dobanda curenta poate fi modificata in mod unilateral de catre banca, luand in considerare valoarea dobanzii de referiri fa pentru fiecare valuta <ex.: EURIBOR (EUR) / LIBOR (CCHF) / RUBOR (RON), etc), fara a exista consimtamantul clientului...
incepand cu luna iunie 2008, potrivit sustinerilor necontestate ale reclamantului, dar si datelor rezultate din extrasul de cont depus la dosar (fila 41 si urm. in ds. Judecatoriei Sect. 1 Bucuresti) parata a marit dobanda initial stabilita in contractul de credit, la procentul de 6,99%, procent care s-a tradus in cresterea sumei percepute lunar cu titlu de dobanda, de Ia cea. 497 CHF la cea. 607 CHF.
Prin adresa comunicata paratei in data de 10.09.2009 (fila 118 ds. initial), reclamantul a solicitat bancii sa respecte prevederile contractuale, in sensul refacerii planului de rambursare la dobanda initiala, cu luarea in calcul a valorii dobanzii de referinta a LIBOR CHF. Totodata, s-a solicitat introducerea in conventie a formulei de calcul a variatiei dobanzii, cu precizarea periodicitatii si/sau a conditiilor in care survine modificarea ratei dobanzii.
in data de 24.09.2009 (fila 120 si urm. ds. initial), parata a comunicat reclamantului un act aditional la contract, cu o rata a dobanzii curente de 6,49%, variabila trimestrial, potrivit formulei de calcul: dobanda de referinta + marja bancii. Pentru momentul respectiv, s-au indicat valoarea de referinta LIBOR 3M CHF de 0,40% si marja bancii de 6,09%.
Astfel cum ambele parti au aratat, reclamantul a refuzat sa semneze acest act aditional, invocand imprejurarea ca marja bancii, nejustificat de crescuta, a fost stabilita in mod unilateral, determinand o rata a dobanzii curente superioara celei din contractul initial, in conditiile scaderii constante a valorii de referinta LIBOR.
In vederea aplicarii dispozitiilor OUG nr. 50/2010, reclamantul a fost invitat a semna un nou act aditional, act potrivit caruia (fila 135 ds. initial), rata dobanzii curente ar fi avut o valoare procentuala de 6,99, variabila trimestrial, potrivit formulei de calcul: dobanda de referinta + marja bancii. Pentru momentul semnarii respectivului act aditional, s-au indicat valoarea de referinta de 0,22% si marja bancii de 6,77%. S-a comunicat reclamantului, prin adresa de inaintare a actului aditional (fila 133 ds. initial), pentru cazul in care acesta nu ar fi fost de acord cu semnarea actului, ca are posibilitatea rambursarii anticipate a creditului, in totalitate.
Prin adresa comunicata bancii in data de 18.08.2010 (fila 139 si urm. ds. initial), reclamantul a invederat acesteia, in mod expres, ca nu este de acord cu semnarea acestui act aditional, solicitand revizuirea marjei bancii.
Printr-o noua adresa din data de 16.09.2010, fila 143 ds. initial, parata a propus o marja de 6,27%, pentru o valoare LIBOR CHF 3M de 0,22%.
Nici aceasta marja nu a fost acceptata de reclamant, astfel cum rezulta din adresa comunicata paratei in aceeasi zi - fila 153 ds. initial.
Observa instanta, fata de corespondenta invocata, ca in speta nu s-a ajuns la un consens in privinta modificarii conventiei de credit, dezacordul reclamantului vizand insasi situatia dobanzii curente. Prin urmare, partile nu au semnat un act aditional, in conditiile OUG nr. 50/2010.
Opineaza instanta, pe de alta parte, ca data fiind exteriorizarea si incunostintarea paratei cu privire Ia existenta unui dezacord fata de inserarea in actul aditional a clauzelor relative la dobanda contractuala curenta, in cauza nu a fost posibil a se obtine nici acceptarea tacita la care se referea, in forma sa initiala, art. 95 alin. 5 din OUG nr. 195/2010 (nesemnarea de catre consumator a actelor aditionale prevazute la alin. (2) este considerata acceptare tacita), si pe care o invoca in prezent parata.
Este de apreciat, prin raportate la principiul echitatii si al bunei credinte, dar si prin raportare la intreg ansamblu normativ destinat a elimina clauzele abuzive din contractele cu consumatorii (OUG nr. 195/2010 face parte din acest ansamblu), ca art. 95 invocat nu poate avea in vedere si situatiile de tipul celei din cauza de fata, respectiv ipoteza cand consumatorul a refuzat in mod expres a-si insusi actul aditional redactat, in mod unilateral, de partea adversa. O atare concluzie este cu atat mai ferma cu cat ratiunea acestor acte aditionale era aceea a asigurarii conformitatii contractului cu dispozitiile prezentei ordonante de urgenta... (art. 95 alin. 1).
In aceste conditii, se constata ca actul aditional invocat de parata nu putea produce efecte juridice si, prin urmare, in speta nu a avut loc modificarea conventiei de credit initiale, nici macar pentru intervalul 21.09.2010 - 21.02.201 I, astfel cum a sustinut banca parata.
De altfel, potrivit dispozitiilor Legii nr. 288/2010, art. 11 alin. 2, actele aditionale nesemnate de catre consumatori, considerate acceptate tacit puna la data intrarii in vigoare a prezentei legi, isi vor produce efectele in conformitate cu termenii in care au fost formulate, cu exceptia cazului in care consumatorul sau creditorul notifica cealalta parte in sens contrar, in termen de 60 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi. Textul in discutie nu permite interpretarea ca, pentru actele aditionale implementate tacit, dar pentru care a intervenit o notificare in sens contrar din partea consumatorului, este posibila totusi o functionare temporara. Dimpotriva, fata de prevederea ca OUG nr. 50/2010 nu se aplica si contractelor de credit in curs, finalitatea art. II alin. 2 pare a fi aceea ca eventualele acte aditionale nu produc niciun fel de efecte, in situatia contestarii lor ulterioare. Aceasta ar fi si ratiunea pentru care legiuitorul a instituit un termen de decadere, termen ce nu si-ar fi gasit utilitatea in mod obisnuit, intrucat incetarea efectelor viitoare ale unui act juridic este intotdeauna posibila.
Astfel cum insasi parata a invederat, in cauza s-a formulat, de catre reclamant, o notificare ce a respectat conditiile de timp prevazute de Legea 288/2010 si care a condus la reactivarea clauzelor contractuale initiale.
In baza argumentelor prezentate, conchide instanta ca, in fapt, in cauza nu a intervenit nicio modificare, fie ea si temporara, a conventiei de credit din data de 13.02.2008. in consecinta, analiza sustinerilor relative la caracterul abuziv al unora dintre clauzele acestui contract se va raporta, pentru intreg intervalul cuprins intre momentul incheierii conventiei si data pronuntarii prezentei hotarari, ia prevederile initial asumate.
Retine instanta, astfel, ca potrivit clauzei 5 pct. 5.2 din contract, dobanda este variabila in conformitate cu politica bancii; dobanda curenta poate fi modificata in mod unilateral de catre banca, luand in considerare valoarea dobanzii de referinta pentru fiecare valuta (ex.: EURIBOR (EUR)/LIBOR (CCHF) /RUBOR (RON), etc.), fara a exista consimtamantul clientului...
Potrivit dispozitiilor art. 1 lit. a) din Anexa la Legea nr. 193/2000, sunt considerate clauze abuzive acele prevederi care dau dreptul comerciantului de a modifica unilateral clauzele contractului, fara a avea un motiv intemeiat care sa fie precizat in contract. Prevederile acestei litere nu se opun clauzelor in temeiul carora un furnizor de servicii financiare isi rezerva dreptul de a modifica rata dobanzii platibile de catre consumator ori datorata acestuia din urma sau valoarea altor taxe pentru servicii financiare, fara o notificare prealabila, daca exista o motivatie intemeiatei, in conditiile in care profesionistul este obligat sa informeze cat mai curand posibil despre aceasta celelalte parti contractante si acestea din urma au libertatea de a rezilia imediat contractul.
Rezulta, din interpretarea acestor dispozitii legale, ca in situatia in care partile insereaza in contract o clauza care da dreptul bancii sa modifice rata dobanzii in mod unilateral, pentru motive expres indicate, dobanda poate fi modificata, daca motivele respective sunt intemeiate si intervin in mod efectiv.
in speta, contractul de credit incheiat intre parti nu cuprinde astfel de motive, limitandu-se la a indica politica bancii. Pe de alta parte, inserarea, in teza a Il-a a art. 5.2, a unicului reper valoarea dobanzii de referinta pentru fiecare valuta, nu este suficienta pentru a lamuri continutul complet al politicii bancii si, mai ales, pentru a garanta presupozitia ca aceasta politica s-ar limita, in mod exclusiv, la valoarea dobanzii de referinta a valutei. De altfel, o atare echivalenta nu apare confirmata si prin actiunile bancii parate, in conditiile in care, desi valoarea de referinta poate, si a si inregistrat valori descrescatoare (astfel cum s-a stabilit prin expertiza efectuata in cauza (filele 101, 102), parata s-a limitat Ia a retine valorile favorabile siesi, mentinand dobanda astfel majorata si in perioada urmatoare, independent de fluctuatiile reale ale LIBOR.
Se poate conchide, in consecinta, ca art. 5.2 din contractul partilor, astfel cum este redactat acesta, a permis, tocmai in virtutea politicii nedefinite a bancii, o crestere nejustificata a ratei dobanzii, respectiv o modificare a reperelor initial acceptate, in absenta vreunor motive intemeiate descrise/explicate prin conventia insasi ori macar ulterior, in cadrul unei informari cat mai apropiate datei modificarii.
Retine instanta ca desi revizuirea unor termeni contractuali initiali nu apare in sine inadmisibila, masura in discutie este conditionata de obtinerea acordului expres al clientului sau, respectiv, astfel cum o arata art. 1 Iit. a) din Anexa la Legea nr. 193/2000, de ocurenta unor motive intemeiate, strict determinate sau determinabile potrivit unor repere ferme, asupra carora sa existe, ab initio, o reprezentare clara, nesusceptibila de interpretari favorizante/prejudiciatoare pentru parti. Acesta si este, de altfel, scopul reglementarii instituite prin Legea nr. 193/2000 referitoare la clauzele abuzive din contractele incheiate intre comercianti si consumatori. Potrivit art. 1 alin. 1 si 2 din acest act normativ, orice contract incheiat intre comercianti si consumatori... va cuprinde clauze contractuale clare, fara echivoc, pentru intelegerea carora nu sunt necesare cunostinte de specialitate. In caz de dubiu asupra interpretarii unor clauze contractuale, acestea vor fi interpretate in favoarea consumatorului.
Cu toate acestea, astfel cum s-a aratat, cuprinde drept reper al revizuirii dobanzii doar cazul generic al politicii bancii, neexplicat/nedetaliat in mod deplin, in conventie.
Apreciaza instanta ca utilizarea exclusiva a reperului in discutie, unul absolut vag, denota un grad de superficialitate inacceptabil prin raportare la specificul activitatii desfasurate de unitatea parata, cu atat mai mult cu cat banca insasi este tinuta a actiona in functie de acest reper, in scopul unei functionari nu doar viabile, dar si performante. in concret, de vreme ce parata este familiarizata, cel putin in teorie, cu factorii care ar putea influenta costurile unui credit, ar fi avut posibilitatea de a identifica si de a prezenta clientilor sai toate imprejurarile apte a influenta, in concret, rata dobanzii initial convenite.
Mai este de precizat ca actul semnat de parti este unul standard, preformulat de societatea bancara, astfel incat o negociere detaliata pe fiecare clauza ar fi presupus, practic, insasi neacceptarea conventiei. Or, fata de mobilul incheierii unui astfel de contract, varianta infatisata nu apare drept acceptabila, cu atat mai mult cu cat conventia cuprinde si clauze care, aparent, satisfac asteptarile clientilor (ex. dobanda variabila in functie de valoarea de referinta a LIBOR, valoare pentru care exista posibilitatea reala a diminuarii). Prin raportare la aceasta prevedere, mentiunile criticate in speta apar contradictorii si, asa cum s-a aratat anterior, susceptibile de interpretari unilaterale, defavorabile imprumutatului.
Potrivit art. 1 alin. 2 din Legea 193/2000, in aplicarea mentiunilor echivoce in discutie, s-ar fi impus protejarea drepturilor consumatorilor. Cu toate acestea, banca a interpretat art. 5.2 in sensul recunoasterii dreptului sau de a modifica rata dobanzii, potrivit unor repere identificate in mod unilateral si fara o informare transparenta si completa a consumatorului cu privire la imprejurarile ce au determinat o asemenea masura. De altfel, explicatii si probe cu privire la ultimul aspect nu au fost propuse nici in prezenta cauza, cu toate ca politica bancii include o sfera generoasa de elemente care, prin insusi caracterul lor specific (domeniilor economic, financiar, valutar), nu pot deveni sub nicio forma notorii.
Pe de alta parte, este de observat ca in cauza nu se poate vorbi nici de "libertatea" clientului de a denunta conventia modificata in conditiile art. 5.2. Desi o atare posibilitate a fost prevazuta in contract (art. 5.4 - in cazul in care, ca urmare a modificarii nivelului ratei dobanzii de catre banca, clientul nu va rambursa ratele nescadente/restul din creditul angajat..., in termen de cel mult 10 zile calendaristice de la data notificarii..., se considera ca acesta a acceptat noul procent de dobanda), de vreme ce denuntarea in discutie atrage obligatia restituirii globale a imprumutului contractat, cu toate ca ratiunea incheierii actului consta tocmai in nedetinerea suinei imprumutate, posibilitatea clientului de a sanctiona astfel modificarea operata in mod unilateral este, daca nu inexistenta, atunci drastic diminuata.
Cu aceste argumente, se apreciaza ca in speta se verifica, intocmai, ipoteza prevazuta art. 1 lit. a) din Anexa la Legea nr. 193/2000, clauza 5 pct. 5.2 avand un vadit caracter abuziv.
Este de adaugat. in acelasi context, ca in conditiile in care motivele si circumstantele modificarii dobanzii nu au fost evidentiate in contractul de credit, reclamantul nu a avut posibilitatea de a negocia, efectiv, clauza care se refera ia aceasta modificare. De altfel, necunoscand elementele mentionate, reclamantul nici nu s-a aflat in situatia de constientiza necesitatea initierii unei negocieri, demers in cadrul caruia sa se fi obtinut informatiile nescrise necesare. Parata nu a prezentat vreun document din care sa rezulte existent;!, la momentul incheierii contractului, a unei informari suplimentare a imprumutatului, cu privire la regimul dobanzii curente.
Apreciaza instanta, ca atare, ca in speta se verifica si ipoteza unei clauze care nu a fost negociata direct cu consumatorul, concluzie ce rezulta, de altfel, chiar din simpla imprejurare ca parata nu a tacut, potrivit dispozitiilor art. 4 alin. 3 teza finala din Legea nr. 193/2000 (daca un profesionist pretinde ca o clauza standard preformulata a fost negociata direct cu consumatorul, este de datoria lui sa prezinte probe in acest sens), dovada unei astfel de negocieri, negociere care nu poate rezulta din simpla inserare in contract a unei mentiuni ce atesta contrariul, aceasta insasi --preformulata, nenegociata.
In speta nu exista nici macar un indiciu al redactarii in comun a clauzelor contractuale si ele nu s-au aflat. in mod cert. in pericolul de a fi influentate de consumator, cat timp acesta, asa cum s-a aratat, nu era situatia de a le intelege intreaga semnificatie, fie ea favorabila ori dezavantajanta.
Potrivit dispozitiilor art. 4 alin. 1 din Legea nr. 193/2000, o clauza contractuala care nu a fost negociata direct cu consumatorul va fi considerata abuziva daca, prin ea insasi sau impreuna cu alte prevederi din contract, creeaza, in detrimentul consumatorului si contrar cerintelor bunei credinte, un dezechilibru semnificativ intre drepturile si obligatiile partilor.
Se retine, relativ Ia conditia crearii unui dezechilibru semnificativ in dauna consumatorului, ca reclamantul a fost tinut la plata, la numai cateva luni de la demararea relatiilor contractuale, a unei dobanzi majorate cu circa 20%, si aceasta in conditiile scaderii valorii LIBOR - ului, singurul reper care ar fi putut justifica modificari in aceasta privinta. Prin urmare, este evidenta plasarea reclamantului, prin valorificarea intr-un mod nedefinit a posibilitatii de modificare a dobanzii, intr-o pozitie de inferioritate, inechitabila si prejudiciatoare.
Apreciaza instanta, si din aceasta perspectiva, ca art. 5.2 permite interpretari abuzive si exclude totodata orice control obiectiv al masurilor aplicate de parata creditoare, aspecte ce se dovedesc incompatibile cu dispozitiile adoptate in scopul protejarii drepturilor consumatorilor.
A mai retinut instanta, in identificarea acestei concluzii, ca de vreme ce banca nu a facut dovada asumarii, in egala masura, a unui minim risc decurgand din evolutia nefavorabila a pietei monetare, este de apreciat ca orice (ne)schimbare a imprejurarilor care au stat la baza incheierii contractului s-au reflectat sau se pot reflecta in nivelul dobanzii pretinse clientului, imprejurare contrara cerintelor bunei-credinte si, totodata, apta a se constitui intr-un indiciu al dezechilibrului semnificativ intre drepturile si obligatiile partilor.
Asa fiind, instanta urmeaza a constata caracterul abuziv al clauzei 5 pct. 5.2 din contractul de credit intervenit intre parti - nr. C2204/4600/6823 - si a dispune modificarea corespunzatoare a contractului, in sensul inlaturarii clauzei abuzive constatate si al emiterii unui nou scadentar, cu respectarea prevederilor contractuale/legale referitoare la perceperea dobanzii.
Odata constatat caracterul abuziv al clauzei analizate, dreptul paratei de a incasa dobanda modificata in mod unilateral ramane fara suport, banca fiind tinuta a restitui sumele primite in plus, cu acest titlu, ca fiind nedatorate. in consecinta, instanta va obliga parata la plata, catre reclamant, a sumei 15.696 CHF incasata in temeiul clauzei mentionate, cu dobanda legala calculata de la ramanerea irevocabila a prezentei hotarari si pana la plata efectiva a debitului.
In privinta acestei obligatii accesorii, se retine ca in materia neexecutarii obligatiilor avand ca obiect o suma de bani, in lipsa unei evaluari conventionale a prejudiciului cauzat prin intarzierea la executare, art. 1088 Cod civil prezuma in mod absolut ca lipsa de folosinta a sumei este de natura a cauza un prejudiciu egal cu dobanda legala.
Retine instanta ca dobanda excedentara mentionata a fost identificata de expert (filele 111, 124) si ca acesta a utilizat, pentru calcularea sa, reperele existente in contract (caracterul variabil al dobanzii, in functie de valoarea de referinta LIBOR) si, de asemenea, reperele rezultate din manifestarile ulterioare de vointa ale partilor, raportate Ia prevederile si la practicile in domeniu.
Pentru motivele ce urmeaza a se dezvolta, instanta apreciaza aceste repere drept corecte, fiind de subliniat si faptul ca, desi considerata abuziva, clauza 5.2 si-a relevat acest caracter prin aceea ca a permis o modificare in conditii nedefinite, iar nu si prin elementele sale certe, pe care niciuna dintre parti nu le-a contestat si care pot si trebuie sa reprezinte indicii ale vointei reale a partilor, in scopul asezarii relatiilor contractuale in cadrul corespunzator, legal
(se includ aici caracterul variabil al dobanzii si valoarea de referinta LIBOR).
Mai retine instanta ca, dand eficienta dispozitiilor OUG nr. 50/2010, parata a propus formula de calcul dobanda de referinta LIBOR CHF 3M + marja bancii, formula care, in absenta unor elemente similare inserate in contract, dar pe care reclamantul le-a solicitat expres insa din anul 2009, a fost utilizata si la identificarea, prin expertiza, a diferentei sus-mentionate.
Este de precizat, in continuare, ca potrivit principiilor ce guverneaza materia contractelor, obligatiile insuficient determinate nu dau posibilitatea intelegerii lor in mod necontrolat, unilateral/personalizat, ci impun operatiuni de interpretare, astfel incat ele sa reflecte vointa partilor, cu respectarea reglementarilor in materie.
intrucat interpretarea contractului partilor intervine la 6 ani de la incheierea acestuia, interval in care au operat modificari in legislatie, modificari aplicabile inclusiv situatiei partilor, instanta va retine incidenta in speta si a OUG nr. 174/2008, care a modificat si a completat mai multe acte normative privind protectia consumatorilor, printre care - OG nr. 21/1992. Art. 93 litera f) din acest ultim act normative prevede ca, in cazul contractelor incheiate cu consumatorii, furnizorii de servicii financiare sunt obligati sa mentioneze in contract tipul de dobanda, variatia si/sau fixa. Art. 93 lit. g) mai stabileste ca, in contractul de credit cu dobanda variabila se va aplica urmatoarea regula:
- varia(ia ratei dobanzii trebuie sa fie independenta de vointa furnizorului de servicii financiare, raportata la fluctuatiile unor indici de referinta verificabili, mentionati in contract, sau la modificarile legislative care impun acest lucru;
- dobanda poate varia in functie de dobanda de referinta a furnizorului de servicii financiare, cu conditia ca aceasta sa fie unica pentru toate produsele financiare destinate persoanelor fizice ale operatorului economic respectiv si sa nu fie majorata peste un anumit nivel, stabilit prin contract;
- formula dupa care se calculeaza variatia dobanzii trebuie indicata in mod expres in contract, cu precizarea periodicitatii si/sau a conditiilor in care survine modificarea ratei dobanzii, atat in sensul majorarii, cat si cel cil reducerii acesteia.
Art. 93 lit. h din ordonanta interzice clauzele contractuale care dau dreptul furnizorului de servicii financiare sa modifice unilateral clauzele contractului, tara incheierea unui act aditional. Parata insasi a invocat aceste prevederi, relativ la situatia partilor, astfel ca nu poate pretinde, concomitent, neaplicarea in cauza a actului normative in discutie.
in conformitate cu aceste dispozitii legale, parata avea obligatia de a incheia un act aditional care sa prevada modul de calcul al dobanzii, perioada si/sau conditiile in care survine modificarea dobanzii si care sa precizeze ca modificarea dobanzii urma a se realiza atat in sens crescator, cat si in sens descrescator, in functie de fluctuatia indicelui de referinta LIBOR CHF. Formula de calcul a dobanzii propusa initial de parata (LIBOR CHF la 3 luni + marja bancii de 6,09%) contravine insa acordului partilor dat la incheierea contractului.
Astfel, desi in contractul de credit nu s-au prevazut elementele componente ale dobanzii (marja bancii + indicele de referinta), instanta constata ca la incheierea contractului partile au putut avea in vedere, in conditiile in care dobanda a fost stabilita la 5,7%, iar indicele LIBOR CHF la 3 luni era de 2,75% (potrivit datelor furnizate de expert - fila 101) o marja a bancii de 2,95% (5,7 -2,75). La data solicitarii incheierii primului act aditional - 24.09.2009, marja bancii putea fi, potrivit aceluiasi calcul, de 5,34 (Ia o valoare LIBOR de 0,34 - fila 101).
Aceasta, deoarece la stabilirea dobanzii datorate de imprumutat se au in vedere costurile bancii si profitul obtinut de aceasta precum si, in cazul dobanzii variabile, indicii de referinta in raport de care intervine variatia dobanzii. Faptul ca in contractul de credit nu s-a prevazut expres ca in dobanda de 5.7% este cuprinsa si marja bancii nu poate conduce la concluzia ca dobanda nu cuprinde si acest element, cata vreme marja bancii este elementul determinant pentru banca la incheierea contractului de credit ce stabileste profitul bancii pentru punerea la dispozitia imprumutatului a sumei de bani.
Prin urmare, in raport de vointa partilor manifestata la incheierea contractului de credit, dar si de prevederile anterior citate, dobanda curenta din conventia partilor putea fluctua doar in conditiile retinute de expert, astfel ca modalitatea sa de calcul, ca si suma in concret identificate, se dovedesc a fi corecte.
In privinta cererilor relative la clauza 6 pct. 6.1 lit. b (pentru creditul acordat banca percepe...comision de acordare: 2%, perceput o singura data. la valoarea creditului acordat), respectiv constatare caracter abuziv si restituire sume, instanta va pronunta o solutie de respingere, apreciind ca, in pofida sustinerilor reclamantului, prevederea in discutie este clara, inteligibila si nesusceptibila de interpretari. Totodata, desi nici pentru aceasta clauza nu s-a facut dovada negocierii, in speta nu apare verificata conditia dezechilibrului semnificativ. Cu toate ca, intr-adevar, contractul nu indica valoarea DAE, respectiv costul total al creditului, identificarea corecta a acestui cost, de catre reclamant, nu a depins de valoarea comisionului de acordare, ce este absolut ferma si nesupusa vreunei modificari, ci de situatia incerta a dobanzii.
Mai noteaza instanta ca desi ar aparea pertinenta sustinerea ca valoarea comisionului este mult prea ridicata prin raportare la costurile reale de intocmire a documentatiei (art. 15 din Legea nr. 190/1999), sustinere pe care reclamantul nu a formulat-o, aceasta s-ar circumscrie problemei legalitatii prevederii in discutie, iar nu chestiunii caracterului abuziv al acesteia. Astfel, acelasi art. 15 din Leg ea nr. 190/1999, interzice stabilirea in sarcina imprumutatului, a altor cheltuieli decat cele aferente intocmirii documentatiei de credit si constituirii garantiilor. in conditiile in care comisionul de administrare ar 11 inclus alte cheltuieli decat cele aferente documentatiei mentionate, parte din suma s-ar fi dovedit nelegala, fara ca prevederea in sine sa fie nula ori, cu atat mai putin, abuziva.
in temeiul art. 246 CPC, instanta va lua act de renuntarea reclamantului la capatul de cerere privind acordarea despagubirilor morale.
in temeiul art. 247 CPC, proportional cu masura admiterii pretentiilor partii adverse, parata va fi tinuta la plata cheltuielilor de judecata - 10.063 lei (dintr-un total de 11.410 lei reprezentand onorariu expert si onorariu avocat: 6410 lei + 5000 lei, filele 97, 221).
PENTRU ACESTE MOTIVE, IN NUMELE LEGII, HOTARASTE:
Admite in parte actiunea formulata de reclamantul D.D.I., cu domiciliul in mun. Botosani. , in contradictoriu cu parata Banca X, prin SUCURSALA BOTOSANI, cu sediul in mun. Botosani.
Constata caracterul abuziv al clauzei 5 pct. 5.2 din contractul de credit intervenit intre parti -nr. C2204/4600/6823.
Dispune modificarea corespunzatoare a contractului, in sensul inlaturarii clauzei abuzive constatate si al emiterii unui nou scadentar, cu respectarea prevederilor contractuale/legale referitoare la perceperea dobanzii.
Obliga parata sa restituie reclamantului suma de 15.695 CHF incasata in temeiul clauzei mentionate, cu dobanda legala calculata de la ramanerea irevocabila a prezentei hotarari si pana la plata efectiva a debitului.
Respinge celelalte pretentii ale reclamantului, ca neintemeiate.
la act de renuntarea la cererea de acordare de despagubiri morale.
Obliga parata la plata cheltuielilor de judecata - 10.063 lei.
Cu drept de recurs in termen de 15 zile de la comunicare.
Pronuntata in sedinta publica, azi, X.Y.2014.
PRESEDINTE, GREFIER,
Sursa: Portal.just.ro
Alte spete Banci. Operatiuni bancare. Institutii (sparte)
Contestatie la executare - Hotarare nr. 220 din data de 30.01.2018LITIGII CU PROFESIONISTI - Sentinta comerciala nr. 844 din data de 23.12.2014
Contestare carater abuziv clauze bancare. - Sentinta civila nr. 1165/R din data de 09.12.2011
Operatiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice - Sentinta penala nr. **** din data de 15.05.2015
Investirea cu formula executorie a biletului la ordin; declinare competenta - Sentinta civila nr. 1297 din data de 23.06.2009
Banci - Sentinta civila nr. 41 din data de 06.10.2008
Constatare incetare valabilitate contract de credit bancar. - Hotarare nr. 9 din data de 16.01.2013
Obligatie de a face, respectiv ajustarea nivelului dobanzii de creditare de catre o societate bancara, conform prevederilor contractuale si legale. - Decizie nr. 27 din data de 23.01.2012
Contul escrow. Modalitate de garantare a tranzactiilor prin intermediul unui tert independent - agentul escrow - o banca. - Decizie nr. 42 din data de 29.01.2007
Contestatie la executare - Sentinta civila nr. 669 din data de 11.08.2011
Validare poprire - Sentinta civila nr. 991 din data de 12.10.2010
Incuviintare executare - Decizie nr. 215 din data de 25.02.2011
Litigiu cu profesionistii - clauze abuzive - teoria impreviziunii - Decizie nr. 608/AC din data de 03.10.2016
Litigiu cu profesionistii - inghetarea cursului de schimb la data incheierii contractului - Decizie nr. 459/AC din data de 16.06.2016
Litigiu cu profesionistii - obligatia de a face - restituirea imprumutului in moneda nationala - Decizie nr. 563/AC din data de 20.09.2016
Litigiu cu profesionistii - obligatia de a face - conversia creditului in lei - Decizie nr. 723/AC din data de 21.11.2016
Litigiu cu profesionistii - constatarea nulitatii clauzelor abuzive - Decizie nr. 548/AC din data de 19.09.2016
Infractiunea de bancruta frauduloasa prev.de art,143 al.2 lit.c din Legea nr.85/2006. Achitarea inculpatului in temeiul art.10 lit.d C.p.p. Latura obiectiva a infractiunii. - Sentinta penala nr. 60/P din data de 25.03.2010
Contestatie la executare - Sentinta civila nr. 669 din data de 11.08.2011
Validare poprire - Sentinta civila nr. 991 din data de 12.10.2010