CIVIL. DREPT DE SUPERFICIE. POSIBLITATEA INSTANTEI DOAR DE A CONSTATA EXISTENTA LUI

Prin actiunea inregistrata pe rolul acestei instante reclamanta AM (fosta C) a solicitat in contradictoriu cu paratii CE, MP, SC, CF sa se constate prin hotararea ce se va pronunta existenta in favoarea sa a unui drept de superficie asupra suprafetei de 1000 mp. teren aferent casei de locuit ce i-a fost atribuita prin decizia civila pronuntata de Tribunalul Buzau cu obligarea paratelor la plata cheltuielilor de judecata.
A sustinut aceasta ca in timpul casatoriei a construit alaturi de fostul sot cu acordul bunicii lui o casa de locuit pe terenul acesteia din urma , ca prin hotararea judecatoreasca mai sus mentionata constructia i-a fost atribuita in proprietate exclusiva urmare a partajarii bunurilor comune si ca, ulterior, bunica fostului sot a decedat iar mostenitorii acesteia, parati in cauza de fata, refuza sa-i recunoasca dreptul de superficie asupra terenului.
In dovedirea celor sustinute a depus la dosar, in copie, titlul de proprietate, decizia civila pronuntata de Tribunalul Buzau, proces verbal de punere in posesie din 09.03.1994, la cererea ei fiind efectuata o expertiza tehnica in specialitatea cadastru de catre expert BE cu raspuns la obiectiuni.
Paratii au formulat intampinare aratand ca in principiu sunt de acord cu existenta in patrimoniul reclamantei a unui drept de superficie, insa pentru o suprafata mult mai mica de teren nicidecum pentru 1000 mp.
Au invederat, totodata ca sunt in proces de partaj in ceea ce priveste terenul in discutie.
Au formulat si cerere reconventionala solicitand sa fie despagubitipentru prejudiciul adus urmare a existentei dreptului de superficie conform dispozitiilor legale.
Prin precizarile la cererea reconventionala, prejudiciul solicitat prin cererea reconventionala a fost evaluat la suma de 10 lei/ mp. lunar pentru acoperirea lipsei de folosinta a terenului.
In cauza a formulat cerere de interventie PRIMARIA COMUNEI G aratand ca o suprafata de 500 mp. aflata in imediata vecinatate a proprietatii paratilor si imprejmuita cu gard si folosita fara niciun drept de reclamanta, apartine domeniului privat al localitatii motiv pentru care solicita ca atat reclamanta dar si parata CE sa fie obligate sa lase in deplina proprietate localitatii acest teren pe care urmeaza a se amenaja un drum de acees absolut necesar proprietarilor de terenuri agricole din zona.
Din oficiu, la termenul de judecata din 18.01.2008 s-a invocat exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratelor MP, SC, CF fata de imprejurarea ca prin sentinta civila pronuntata de Judecatoria Buzau terenul in discutie a fost atribuit in proprietate exclusiva paratei reclamante CE.
A fost atasat spre consultare dosarul acestei instante avand anexat dosarul Tribunalului Buzau.
Analizand anasamblul materialului probator administrat in cauza, instanta retine urmatoarele:
Asa cum rezulta din actele si lucrarile dosarului acestei instante reclamanta AM impreuna cu fostul sot CV, fiul paratei CE au edificat in timpul casatoriei pe un teren in suprafata de 1200 mp. tarlaua ...., parcelele .... inscris in titlul de proprietate, un imobil casa de locuit cu anexe.
Urmare a partajarii bunurilor comune prin decizia civila pronuntata de Tribunalul Buzau  constructiile au fost atribuite reclamantei parate in exclusiva proprietate.
Aceasta sustine ca are un drept de superficie in componenta caruia intra proprietatea asupra constructiilor dar si un drept de folosinta asupra suprafetei de 1000 mp. teren aferent.
Instanta retine ca dreptul de superficie, desi nu isi gaseste o consacrare expresa in legislatia noastra civila, este indeobste recunoscut ca un dezmembramant al dreptului de proprietate si are la baza instrainarea de catre titularul dreptului de proprietate asupra unui teren a unuia din atributele acestui drept si anume folosinta catre un tert proprietar al constructiei edificata pe terenul respectiv.
In speta de fata terenul pe care se afla constructiile proprietatea reclamantei a fost reconstituit in proprietate, in baza Legilor de fond funciar numitului ST, bunicul fostului sot al reclamantei, actualmente decedat.
Tot din actele dosarului atasat instanta mai retine ca la momentul partajarii bunurilor comune, ST era deja decedat iar in cauza a figurat ca parte sotia supravietuitoare a acestuia, SC care, la interogatoriul ce i-a fost luat de catre reclamanta, a recunoscut ca cei doi fosti soti au edificat constructiile pe terenul reconstituit sotului sau avand acordul ei. Tot atunci a aratat ca nu are vreo pretentie asupra vreunei suprafete de teren.
Tot cu ocazia partajarii bunurilor comune, prin expertiza efectuata atunci de expert RM s-a determinat ca terenul pus la dispozitie de bunicii numitului CV pentru edificarea constructiilor ar masura 500 mp., suprafata pe care partile, inclusiv reclamanta de astazi nu au contestat-o.
Pornind de la imprejurarea ca dreptul de superficie nu se constituie de catre instanta intrucat nu exista un temei legal in acest scop si o asemenea conduita ar insemna o ingerinta in exercitarea dreptului de proprietate dar si de la faptul ca instanta poate dosar sa constate existenta unui asemenea dezmembramant ce a fost constituit de titlularul dreptului de proprietate in favoarea proprietarului constructiei edificate pe terenul sau, actiunea de fata este gasita intemeiata in parte, respectiv in limita suprafetei de 500 mp. teren ce a fost marcata de expertiza tehnica efectuata in cauza de fata de expert BE, mai exact completarile efectuate de expert pentru termenul de judecata din 27.11.2008 sub titulatura "Precizari suplimentare", ca avand coordonatele ..........
Pe cale de consecinta, actiunea principala este gasita ca neintemeiata in ceea ce priveste restul de 500 mp teren asupra carora reclamanta pretinde de asemenea un drept de superficie.
Avand in vedere ca pe parcursul solutionarii cauzei de fata, prin sentinta civila pronuntata de Judecatoria Buzau, definitiva si irevocabila, terenul inscris in titlul de proprietate emis de pe urma lui ST a fost partajat intre parate, suprafata in discutie revenind in exclusiva proprietate paratei CE, va fi admisa exceptia invocata din oficiu iar actiunea va fi respinsa in ceea ce le priveste pe paratele   MP, SC, CF care nu mai justifica vreo calitate procesuala pasiva in cauza.
Referitor la cererea reconventionala asa cum a fost precizata prin care parata reclamanta CE a solicitat cu titlu de despagubiri suma de 10 lei/ mp. lunar pentru lipsa de folosinta a terenului, instanta o gaseste ca neintemeiata avand in vedere ca la momentul la care in favoarea reclamantei si a fostului ei sot s-a instrainat de catre proprietara de atunci a terenului, SC atributul folosintei, acest lucru s-a facut cu titlu gratuit asa cum rezulta tot din interogatoriu luat acesteia in dosarul de partaj atasat.
Ori, instanta nu poate modifica vointa de atunci a partilor schimband acum conditiile in care dreptul de proprietate a fost dezmembrat iar, de cealalta parte, parata, in calitate de mostenitoare a autorilor sai, este si ea tinuta de caracterul gratuit al transmiterii folosintei convenit de acestia.
Cat priveste cererea de interventie in interes propriu formulata de PRIMARIA COMUNEI G instanta o gaseste intemeiata in limita suprafetei de 377 mp. teren determinat de expertiza BE   ca avand coordonatele .......  pe schita anexata raportului aflat la dosar.
Aceasta pornind de la imprejurarea ca terenul detinut in proprietate urmare a partajului succesoral de parata si folosit de reclamanta masoara cu 377 mp. mai mult decat suprafata inscrisa in titlul de proprietate eliberat lui ST.
Mai mult, parata CE a recunoscut la termenul de judecata din 20.06.2008 ca la momentul la care s-a eliberat titlul de proprietate pe numele autorului sau primaria intentiona sa creeze un drum pe terenule existent langa cel reconstituit acesteia, teren pe care, ulterior, ea l-a inclus in curtea sa.
Asa fiind, atat parata cat si reclamanta vor fi obligate sa lase intervenientei aceasta suprafata in deplina proprietate si pasnica posesie.
In baza art. 274 Cod procedura civila parata reclamanta CE, cazuta in pretentii, va fi obligata sa plateasca reclamantei suma de 319,3 lei cu titlu de cheltuieli de judecata, reprezentand onorariu expert, taxa timbru si timbru judiciar.
De asemenea, in baza aceluiasi temei legal, atat parata reclamanta cat si reclamanta parata vor fi obligate sa plateasca intervenientei, ale carei pretentii au fost gasite intemeiate cate 33 lei fiecare cu titlu de cheltuieli de judecata reprezentand taxa timbru si timbru judiciar.
  
4