CIVIL- ACTIUNE IN EVACUARE. DEOSEBIREA FATA DE ACTIUNEA IN REVENDICARE. COD CIVIL ART. 480, ART. 1410 SI URMATOARELE COD CIVIL

   
    Asupra prezentei actiuni civile.
    Prin cererea inregistrata reclamanta RE a chemat in judecata pe paratul RV solicitand ca prin hotararea ce se va pronunta sa se dispuna evacuarea acestuia din imobilul proprietatea sa.
    In motivarea actiunii reclamanta a invederat instantei ca paratul este fiul ei, are 30 de ani si a inteles sa il tolereze pana la acel moment in imobilul proprietatea sa, in speranta ca va exista un ajutor reciproc intre ea si parat.
    In loc de ajutorul la care se refera,  paratul in afara de faptul ca nu munceste, are un comportament agresiv cu ea, se comporta foarte urat, are pretentia sa-l intretina in continuarea, astfel ca situatia tensionata dintre ei a ajuns la limitele suportabilitatii, motiv pentru care considera ca este admisibila actiunea cum a formulat-o.
    A mai precizat reclamanta ca sufera de un handicap pe care il dovedeste cu acte, dar nici acest lucru nu il are in vedere paratul.
    In drept reclamanta si-a intemeiat actiunea pe dispozitiile art. 14 din Legea 5/1973.
    In dovedirea actiunii reclamanta a depus la dosar: copia actului de identitate, sentinta civila a Judecatoriei Buzau, certificatul de incadrare in grad de handicap, schita imobilului proprietatea sa si a solicitat audierea martorilor ND si DV.
    Paratul a formulat intampinare prin care a solicitat respingerea actiunii formulata de reclamanta.
    In motivarea intampinarii paratul a invederat instantei ca locuieste impreuna cu mama sa de cand s-a nascut si de principiu nu a avut probleme cu acesta pana in ultimul an, cand a avut sentimentul ca este influentata de rude, sa le vanda casa sau o parte din aceasta, conditie care a determinat-o sa se poarte ostil fata de el si sa incerce sa-l alunge din casa.
    Imobilul in care ei locuiesc nu este proprietatea sa exclusiva si conform celor doua certificate de mostenitor, se constata ca imobilul in litigiu avea la data primei succesiuni 100 m.p. si respectiv trei camere, iar in prezent are cinci camere si din acestea trei sunt in folosinta mamei, iar doua in cea proprie.
    El nu a avut cunostinta de tranzactia facuta de pe urma ultimului autor, insa in continutul sau s-au mentionat in detaliu doar terenurile, fara insa ca in lotul mamei sa se descrie adecvat imobilul, cu toate datele acestuia.
    Din acest motiv nu se poate verifica imprejurarea esentiala a structurii si componentei acesteia si faptul ca el ocupa partea din locuinta ce apartine verisoarei sale RE.
    A mai precizat paratul ca din continutul cererii de chemare in judecata se poate constata ca aceasta nu este motivata in fapt si drept, nu se indica probele pe care sa se sprijine si nici elementele care sa confirme inexistenta unui titlul locativ sau comportament negativ din partea sa.
    In drept cererea nu a fost motivata de parat.
    In dovedirea cererii paratul a depus la dosar: certificatul de mostenitor, certificatul de mostenitor, tranzactia si a solicitat audierea martorilor BC, RE si a solicitat a fi luat interogatoriu reclamantei.
    S-a solicitat Postului de politie Manzalesti sa precizeze, daca in perioada ianuarie 2008 si pana la zi au fost inregistrate sesizari ale reclamantei cu privire la comportamentul paratului, in caz afirmativ urmand a se comunica daca paratul a fost sanctionat contraventional, relatiile fiind comunicate cu adresa.
    Analizand actele si lucrarile dosarului instanta retine urmatoarele:
    Reclamanta a investit instanta de judecata cu o actiune avand obiect clar determinat, anume evacuarea paratului dintr-un imobil constructie si teren, proprietatea sa, pe care paratul il ocupa fara drept.
    In motivarea actiunii, reclamanta arata ca evacuarea ceruta se impune prin aceea ca este proprietara imobilului, prin mostenire de la autorii ei, iar paratul ocupa o parte din imobil fara nici un titlu  opunandu-se la eliberarea lui.
    Paratul s-a aparat sustinand ca nu ocupa imobilul in mod abuziv, ci ocupa o parte din imobil, care prin dezbaterea succesorala de pe urma autorilor nu a fost atribuita reclamantei ci unei verisoare a sa.
    Raportat la aceste sustineri reciproce si la actele depuse de parti la dosar, instanta retine ca pentru apararea dreptului sau de proprietate, reclamanta are calea actiunii in revendicare si nu pe cea in evacuare, care este specifica raporturilor locative, cele doua actiuni de drept comun, prezentand deosebiri esentiale.
    Actiunea in revendicare este actiunea proprietarului neposesor impotriva posesorului neproprietar, actiune reala, deci, prin care reclamantul solicita instantei de judecata sa i se recunoasca dreptul de proprietate asupra unui bun determinat si,  pe cale de consecinta, sa-l oblige pe parat sa-i restituie posesia bunului.
    Spre deosebire de actiunea in revendicare, actiunea in evacuare, este specifica raporturilor juridice de locatiune, adica acelor raporturi prin care o parte, numita locator, s-a obligat sa procure celeilalte parti, numita locatar, folosinta pe timp determinat a unui bun individual determinat si neconsumptibil in schimbul unei sume de bani, numita chirie.
    Asemenea raporturi juridice au ca efect translatiunea folosintei unui bun, locatarul fiind un detentor care nu dobandeste drepturi reale asupra bunului, avand obligatia restituirii acestuia.
    In speta, intre reclamanta si parat nu au existat raporturi de obligatii derivate din locatiune, ci raporturi de drept real constand in exercitarea fara drept, dupa sustinerea reclamantei, de catre parat, a posesiei  asupra imobilului proprietatea reclamantei.
    Reclamanta sustine ca este proprietara intregului imobil, in baza sentintei civile a Judecatoriei Buzau, prin care s-a dezbatut succesiunea defunctilor RA si RM, de pe urma carora se eliberase certificatele de mostenitor.
    Din cuprinsul acestei sentinte, se poate observa ca in lotul reclamantei a fost inscrisa casa de locuit din comuna M, care insa nu a fost descrisa si pe de o parte reclamanta sustine ca imobilul are 4 camere, toate proprietatea ei, in timp ce paratul sustine ca imobilul are cele 4 camere, la care sunt adaugate inca doua ce sunt proprietatea martorei RE si a fratelui ei, in calitate de mostenitori ai tatalui lor.
    Aceasta situatie de fapt este confirmata chiar de martora reclamantei ND ,  care a declarat ca alaturi de casa reclamantei mai este o anexa care nu a intrat in tranzactie si pe care partile s-au inteles sa o dea fratelui lor, respectiv tatal martorei RE, care si aceasta din urma in declaratia sa a declarat aceeasi situatie de fapt, sustinand ca este de acord ca paratul sa locuiasca in aceasta parte de imobil.
    Ca urmare, dreptul real de proprietate al reclamantei nu poate fi aparat decat pe calea actiunii in revendicare, nicidecum pe cea in evacuare.
    Cum insa reclamanta a inteles sa utilizeze calea actiunii in evacuare si nu pe cea in revendicare pusa la indemana sa, iar instanta nu poate schimba obiectul actiunii, ci doar temeiul juridic al acesteia (art.129 alin. ultim c.p.c.), urmeaza a se respinge actiunea.
    Se va lua act ca nu s-au solicitat cheltuieli de judecata.