Contract de comodat,controverse parti cu privire la legalitatea obiectului si modalitatea incetarii acestuia

     Prin cererea inregistrata pe rolul acestei instante reclamanta UNIUNEA JUDETEANA C.N.S.L.R.-FRATIA a solicitat in contradictoriu cu parata INSTITUTIA PREFECTULUI pronuntarea unei hotarari judecatoresti prin care sa se dispuna anularea adresei , sa fie obligata parata sa recunoasca dreptul de folosinta si proprietate al reclamantei asupra spatiului reprezentand birouri si anexe in suprafata de 384,26 mp detinut din 1968 sau restituirea in natura a creantei la acest edificiu.
In motivare, reclamanta a invederat ca odata cu infiintarea judetului Buzau s-a ivit necesitatea construirii unui sediu politico-administrativ in care sa-si desfasoare activitatea organizatiile judetene de atunci si anume P.C.R, U.G.S.R, U.T.C.; ca urmare, in mun Buzau, in perioada 1967-1968, s-a construit un imobil cu destinatia de birouri si anexe la edificarea caruia a contribuit si U.G.S.R, prin Consiliul Judetean al Sindicatelor Buzau, al carui succesor de drept sunt actualele filiale judetene ale sindicatelor ( de exemplu, prin sentinta civila a Judecatoriei sectorului 1 Bucuresti, prin care CNSLR a preluat prin absorbtie, ca succesor universal patrimoniul C.C al U.G.S.R)
A mai aratat reclamanta ca potrivit adresei Secretariatului General al Guvernului Romaniei, prorogata si prin adresa aceluiasi oficios prin adresa_, pana la rezolvarea problemei patrimoniului sindicatelor, fapt nepetrecut pana in prezent, din motive independente fiind de notorietate  s-a negociat intre Sindicate si Guvernul Romaniei un proiect de lege pentru reglementarea situatiei, insa acesta nu a fost inaintat inca Parlamentului Romaniei pentru dezbatere si adoptare.
Contributia sindicatelor a constat la acea vreme prin aport de investitie in suma de 1270000 lei asa cum rezulta din dispozitiile de plata nr 228 din aprilie 1962 si nr 30.12.1967 iar suprafata de 384,26 m.p. a fost cuprinsa in evidentele contabile a fostului U.G.S.R Buzau conform fisei tehnice de spatiu din 17.11.1968, la vremea respectiva neantocmindu-se acte de proprietate din motive lesne de inteles.
Reclamanta a precizat ca din anul 1991 Prefectura Judetului Buzau, prin adresa .. i-a adus la cunostinta ca imobilul a fost trecut in proprietatea statului prin Decretul Lege nr 30/1990, dar recunoaste dreptul de creanta . Cu toate demersurile intreprinse nu a reusit recuperarea acestei creante sau sa obtina titlu de proprietate asupra imobilului solicitat.
In urma notificarii, prin adresa nr .., printre altele, Prefectura Judetului Buzau, a dispus la punctul 3 repartizarea spre folosinta gratuita a spatiului in suprafata de 115,80 mp aflat in Corp A etaj 2 pana la rezolvarea actiunii cu privire la posibila proprietate.
Fata de aceasta adresa, a sustinut reclamanta, s-a considerat in continuare comodatar de buna credinta al spatiului, desfasurandu-si activitatea in imobil pana la data de 25.09.2008 cand i-a fost comunicata adresa nr _ prin care i se comunica sa paraseasca spatiul detinut fara instiintare sau somatie prealabila iar la intrarea in institutie i s-a interzis accesul prin reprezentantii Jandarmeriei Buzau, fiind pusi in fata faptului implinit si nemaiavand posibilitatea accesului la documentele si bunurile ce ii apartin in vederea sustinerii  cauzei si activitatilor sale.
Actiunea nu a fost motivata in drept.
In ceea ce o priveste pe parata, aceasta a depus prin serviciul registratura al instantei, la filele 23-25 dosar, cerere de chemare in judecata a titularului dreptului, respectiv Statul Roman reprezentat de Ministerul Finantelor, conform art 12, alin 5 din Legea nr 213/1998.
In motivarea in fapt a aratat ca potrivit art 1 si 2 din HG nr 706/1994, cu modificarile si completarile ulterioare, palatele administrative din municipiile resedinte de judete, trecute in proprietatea statului sunt bunuri proprietate publica de interes national aflate in administrarea prefecturilor iar palatul administrativ situat in Buzau include si spatiul revendicat de reclamanta, destinatia acestui imobil fiind aceea de sedii ale institutiilor publice de interes national si judetean, respectiv pentru prefecturi, servicii publice descentralizate ale ministerelor, birouri parlamentare, etc, si in limita spatiului disponibil, pentru confederatii, federatii sindicale si redactiile ziarelor, cu respectarea normelor legale.
Intrucat in sediul palatului administrativ functioneaza numeroase institutii publice, la acest moment nu exista spatiu disponibil pentru a fi inchiriat reclamantei iar potrivit art 3 alin 2 din HG nr 706/1994 prefectii raspund de administrarea, folosinta, conservarea si protectia palatelor administrative; in plus, conform art 12 alin 3 din Legea nr 213/1998 titularul dreptului de administrare poate sa dispuna de acesta in conditiile actului prin care i-a fost dat bunul.
Parata a sustinut ca, respectand prevederile legale mai sus mentionate, cat si a altor acte normative in vigoare, a solicitat reclamantei, prin adresa _. sa prezinte la Cancelaria Prefectului actul in baza caruia ocupa spatiul in care isi desfasoara activitatea, ulterior prin adresa nr _ i s-a comunicat reclamantei sa elibereze spatiul intrucat acesta va fi folosit in activitatile personalului tehnic de specialitate al Ministerului Internelor si Reformei Administrative.
S-a mai precizat ca in ceea ce priveste dreptul de proprietate pretins de reclamanta, in Legea 213/1998 se mentioneaza ca terenurile si cladirile in care isi desfasoara activitatea serviciile publice descentralizate fac parte din domeniul public al statului, bunurile fiind inalienabile; ca urmare, nu poate fi transmis reclamantei dreptul de proprietate
     In vederea respectarii dispozitiilor imperative ale art 12 alin 4 si 5 din Legea nr 213/1998, potrivit carora, in litigiile referitoare la dreptul de proprietate asupra bunului, titularul dreptului de administrare are obligatia sa arate instantei cine este titularul  dreptului de proprietate.
     In drept au fost invocate dispozitiile art 115-118 C.p.c
     Parata prin intampinarea depusa la filele 26-28 dosar a solicitat respingerea ca neintemeiata a actiunii motivat in esenta ca bunul in litigiu este de interes national trecut in administrarea prefecturii, in limita spatiullui disponibil poat functiona in acesta confederatii, federatii sindicale, etc si intrucat in sediul palatului administrativ functioneaza numeroase institutii publice, la acest moment nu exista spatiu disponibil pentru a fi inchiriat reclamantei; in plus, prin adresa a carei anulare s-a solicitat, a fost adus la cunostinta reclamantei sa elibereze spatiul fiind necesar in activitatile personalului tehnic de specialitate al M.I.R.A., spatiul facand parte din domeniul public al statului este inalienabil , dreptul de proprietate nu poate fi transmis reclamantei.
     In drept au fost invocate dispozitiile art 115-118 C.p.c.
     In conditiile art 132 alin 1 Cpc, reclamanta si-a modificat cererea de chemare in judecata , solicitand obligarea paratului sa respecte adresa emisa de acesta sub nr _ prin care i-a fost repartizat spre folosinta gratuita un spatiu in suprafata totala de 115,8 mp aflat in Corpul A, et 2 al Prefecturii, restrangand actiunea in ceea ce privesc celelalte capete de cerere( filele 31-32 dosar), reiterand motivarea in fapt din cererea introductiva.
     Cererea modificata nu a fost motivata in drept.
     Statul Raman, prin D.G.F.P. Buzau, prin intampinarea depusa la filele 35-36 dosar a invocat exceptia lipsei calitatii sale procesual pasive, iar pe fond respingerera cererii de chemare in judecata a titularului dreptului.
     In motivare, paratul a invederat in esenta ca, in contextul in care la termenul de judecata din 27.10.2008 reclamanta in temeiul art 132 Cpc si-a modificat cererea de chemare in judecata, cadrul in care se desfasoara procesul este fixat de reclamant care a indicat si persoana impotriva careia se indreapta si pretentiile sale, respectiv Institutia Prefectului, organ ce raspunde de administrarea, folosinta conservarea palatelor administrative , nu are calitate procesual pasiva; in plus, la dosar a fost depusa notificarea nr _ prin care reclamanta a solicitat restituirea in natura a spatiului insa partile nu au aratat modul de solutionare a acesteia.
     Institutia Prefectului, prin intampinarea formulata la cererea modificata, a solicitat respingerea acesteia intrucat, in plus fata de cele aratate anterior, in cauza sunt aplicabile prevederile imperative ale art 4 alin 2 din HG nr 706/07.10.1994, cu modificarile si completarile ulterioare, potrivit carora confederatiile, federatiile sindicale si redactiile ziarelor vor suporta cheltuielile de intretinere si vor plati chirie, iar destinatia imobilului in discutie este mentionata in art 3 alin 1 al aceluiasi act normativ si anume ca sedii ale institutiilor publice de interes national si judetean si in limita spatiului disponibil, pentru confederatii, federatii sindicale si redactiile ziarelor, cu respectarea normelor legale( filele39-41 dosar)
     Intrucat la termenul din15.12.2008, parata a renuntat la cererea de chemare in judecata a titularului dreptului si a solicitat scoaterea din cauza a paratului Statul Roman, instanta a incuviintat solicitarea respectiva si a apreciat ca nu se mai impune punerea punerea in discutia partilor a exceptiei lipsei calitatii procesual pasive a paratului Statul Roman invocata de acesta.
     La filele 62-63 dosar parata a depus cerere de renuntare la cererea de chemare in judecata a titularului dreptului
     In cauza instanta a administrat la solicitarea partilor proba cu inscrisuri in cadrul careia au fost atasate in copie xerox:adresa emisa sub nr _. de parata, adresele nr .. emise de parata, adresele nr _ emise de Guvernul Romaniei- Departamentul Pentru Administratie Publica Locala, adresa nr _ emisa de BNR-Sucursala Buzau, adresa nr _ emisa de Ministerul Finantelor, adresa nr _ emisa de Ministerul Justitiei, adresele nr _  emise de CNSLR Fratia Bucuresti, notificare   nr _ emisa de reclamanta, chitanta nr .., adresa nr _  emisa de reclamanta,adresa nr _ emisa de Ministerul Economiei si Finantelor, adresa nr _ a Judecatoriei Buzau, incheiere din sedinta Camerei de Consiliu din 22.02.1990 a Judecatoriei Buzau, sentinta civila nr _ a Judecatoriei Buzau, sentinta civila F.N. din 24.02.1997 a Judecatoriei Buzau, sentinta civila nr _ a Tribunalului Buzau , sentinta nr _ a Judecatoriei Buzau, incheiere din sedinta Camerei de Consiliu din 24.04.2003 in dosar _ al Judecatoriei Buzau.
     Analizand materialul probator administrat in cauza, instanta retine urmatoarea situatie de fapt si de drept::
     Potrivit art 129 C.p.c, dand expresie principiului disponibilitatii partii in procesul civil, instanta este obligata sa solutioneze cauza in cadrul juridic determinat de reclamant, nefiindu-i permis sa procedeze la schimbarea calificarii date de parte; partea este cea care stabileste cadrul procesului, in ce priveste persoana cu care se judeca si obiectul pricinii.
     Din prevederile art 130 alin ultim C.p.c, potrivit caruia judecatorii sunt datori sa hotarasca numai asupra celor ce formeaza obiectul pricinii supuse judecatii, rezulta ca instanta nu poate depasi limitele investirii sale.
     Litigiul a aparut intre parti din interpretarea diferita a obligatiilor asumate, prin intelegerile intervenite intre acestea.
     In primul rand, este necesar a stabili vointa reala a partilor, care trebuie circumscrisa naturii contractului intervenit intre ele, pentru a determina efectele specifice unui asemenea contract.
     Astfel, prin adresa nr _.- fila 6 dosar-parata , pana la rezolvarea actiunii reclamantei, cu privire la posibila proprietate asupra etajului II, Corp D din Palatul Administrativ Buzau, " a dispus repartizarea spre folosinta gratuita a spatiului in suprafata totala de 115,80 mp, aflat in Corp A, etaj 2", cu " obligatia platii c/v energiei electrice consumate incepand cu data de 1 dec.2001, corespunzator spatiului folosit".
     Este neindoielnic, din cele ce preced, ca vointa partilor a fost aceea ca au dorit sa incheie un contract de comodat.
     Obligatiile caracteristice unui asemenea contract si care il delimiteaza de alte contracte de alta natura sunt, in principal, doua: comodantul remite spre folosinta temporara altei persoane un lucru nefungibil si, respectiv comodatarul trebuie sa restituie lucrul, la termen, in individualitatea sa.( art 1560 C. civ.)
     Comodatul face parte din categoria contractelor reale, pentru incheierea lui fiind necesara atat realizarea acordului de vointa, cat si traditiunea lucrului care formeaza obiectul contractului, ambele conditii fiind indeplinite in speta, astfel cum reiese si din atitudinea procesuala a partilor exprimata in motivarea in fapt a actiunii si a intampinarii ( si care sub aspect probatoriu au valoare juridica a unor marturisiri judiciare reglementate de art 1204 C. civ.)
     In reglementarea normelor de interpretare a conventiilor, Codul civil stabileste cateva reguli precise a caror aplicare se realizeaza in mod unitar.
     Potrivit art 977 C.civ, interpretarea se face dupa intentia comuna a partilor si nu dupa sensul literal al termenilor.
     Cand o clauza este privitoare la doua intelesuri, conform art 978 C. civ, ea se interpreteaza in sensul ce poate avea un efect si nu in acela ce n-ar putea produce niciunul, iar cand termenii sunt susceptibili de doua intelesuri, art 974 C. c se impune intelesul ce se potriveste mai mult cu natura contractului.
     Clarificarea in interpretare o aduce art 981 C.civ care prevede ca intr-un contract clauzele obisnuite se subinteleg, desi nu sunt expres intr-insul si o concretizeaza art 970 C. civ care consacra principiul de a executa cu buna-credinta conventiile, stabilind o regula foarte importanta pentru interpretarea acestora si anume ca ele obliga nu numai la ce este expres prevazut in acestea, dar la toate urmarile ce echitatea, obiceiul sau legea da obligatiei, dupa natura sa.
     Cu alte cuvinte, partile nu pot evita obligatiile specifice unui anumit contract( prevazute de normele legale in vigoare), pentru ca, potrivit art 969 C. civ, conventia are putere de lege pentru parti numai daca este legal facuta.
     In cazul dedus judecatii, natura contractului este clara si nu a ridicat controverse, discutiile se poarta asupra clauzelor referitoare la obligatiile partilor, legalitatea obiectului contractului si modalitatea incetarii acestuia.
     Conform dispozitiilor art 1 si 2 din HG nr 706/1994, cu modificarile si completarile ulterioare, palatele administrative din municipiile resedinte de judete, trecute in proprietatea statului in temeiul Decretului-Lege nr 30/1990 si al HG nr 115/1990, sunt bunuri proprietate publica de interes national si au trecut in administrarea prefecturilor.
     Suprafata in discutie, respectiv 115,80 mp, se afla in Corp A, etaj 2 din Palatul Administrativ situat in mun. Buzau,  _..
     Obiectul contractului de comodat il poate forma orice lucru nefungibil, individual determinat, in masura in care imprumutarea nu este interzisa prin norme speciale ori permisa numai in anumite conditii.
     In privinta bunurilor proprietate publica, se prevede, pe de o parte, inalienabilitatea, iar pe de alta parte, posibilitatea inchirierii sau concesionarii ( art 135 alin 5 din Constitutie si art 11 din Legea 213/1998). In lipsa interdictiei, nu este exclusa nici posibilitatea transmiterii folosintei cu titlu gratuit( comodat). Legea administratiei publice locale permite darea in folosinta gratuita pe termen limitat a imobilelor( indiferent daca fac parte din domeniul public sau privat al unitatii administrativ-teritoriale) societatilor de binefacere sau de utilitate publica( art 78), persoanelor juridice fara scop lucrativ, care desfasoara activitate de binefacere sau de utilitate publica ori serviciilor publice( art 17 din Legea nr 213/1998)
     In acest context, avand in vedere si dispozitiile art 3 alin 2 din H.G. nr 706/1994 ( conform caruia prefectii, ca reprezentanti ai Guvernului, raspund de administrarea, folosinta, conservarea si protectia palatelor administrative), instanta va inlatura sustinerile paratei potrivit carora aceasta nu poate da spre folosinta gratuita reclamantei spatiul in discutie.
     In ceea ce privesc obligatiile partilor, principala obligatie a comodatarului este de a se restitui la scadenta lucrul imprumutat in natura sa specifica( art 1560 C.civ)
     Referitor la scadenta obligatiei de restituire, comodantul nu poate cere restituirea lucrului inainte de implinirea termenului stipulat( art 1572 C. civ) Partile au stabilit ca termen al contractului " pana la rezolvarea actiunii cu privire la posibila proprietate" a reclamantei referitoare la etaj 2, corp D( fila 6 dosar) , insa pana in prezent nu a fost solutionata aceasta problema, astfel cum reiese din atitudinea procesuala a partilor, a notificarii nr _ emisa de reclamanta- fila 16 dosar- si din faptul ca din nici o proba administrata in cauza nu a rezultat contrariul.
     Daca comodantul ar cadea intr-o trebuinta mare si neprevazuta, instanta poate, dupa imprejurari, sa-l oblige pe comodatar la restituirea lucrului chiar inainte de expirarea termenului stipulat, in temeiul art 1573 C.civ, insa parata nu a probat ( desi sarcina acestei probe ii incumba potrivit art 129 C.p.c si art 1169 C. c) nici existenta unei sentinte judecatoresti irevocabile prin care sa se fi dispus restituirea lucrului inainte de scadenta si nici imprejurarea in care , ulterior incheierii contractului, aceasta ar fi cazut intr-o trebuinta mare si neprevazuta. Aceasta regula derogatorie se explica prin caracterul gratuit al comodatului.
     Cu privire la stingerea imprumutului de folosinta, raporturile contractuale inceteaza prin restituirea lucrului la termenul prevazut in contract sau stabilit printr-o hotarare judecatoreasca, asa cum reiese si din cele ce preced. In cazul imprumutului cu termen, caz incident in speta, numai comodatarul poate restitui bunul si inainte de termen, in mod voluntar insa, intrucat termenul este stipulat in favoarea sa.
     Pe cale de consecinta, in temeiul textelor aratate, instanta va admite actiunea pendinte judecatii, astfel cum a fost  modificata si va obliga parata sa respecte adresa in discutie.
     Potrivit art 246 C.p.civ, renuntarea la judecata poate avea loc in tot cursul judecatii, in fata instantei, fie verbal in sedinta, fie prin cerere scrisa. Cum parata prin cererea scrisa depusa la fila 52 dosar a aratat ca renunta la cererea de chemare in judecata a titularului dreptului, instanta va lua act de aceasta manifestare de vointa.
     Instanta avand in vedere pe de o parte principiul disponibilitatii partii in procesul civil, iar pe de alta parte art 274 C.p.c, urmeaza sa ia act ca in cauza nu s-au solicitat cheltuieli de judecata.