Tulburare de posesie

Prin rechizitoriul nr.1803/P/2007 din 29.05.2008 al Parchetului de pe langa Judecatoria Caracal si inregistrat sub nr.2815/207/2008 pe rolul Judecatoriei, s-a dispus punerea in miscare a actiunii penale si trimiterea in judecata, in stare de libertate, a inculpatilor C.G. si C.A.A., pentru savarsirea infractiunii de tulburare de posesie prev. si ped. de art.220 alin. 1, 2 si 3 C.p.
S-a retinut in actul de inculpare ca in luna iulie 2007, invinuitii C.G. si C.A.A. au venit in vizita din comuna Niculitel, judetul Tulcea la numita V. P., mama invinuitei, din municipiul Caracal, str. A. P., nr.6, judetul Olt, iar la data de 13.07.2007, cei doi invinuiti au mers in gradina numitei V. P. si au inlaturat gardul ce delimiteaza terenul proprietatea acesteia de terenul proprietatea partii vatamate B.M., ocupand fara drept o parte din terenul partii vatamate.
In rechizitoriu se mentioneaza ca invinuitii dupa ce au scos stalpii de sustinere a gardului dintre cele doua proprietati, pe o distanta de circa 3 metri, au fost surprinsi de partea vatamata B.M. si fiicele acesteia B.M.M. si B.E.V., care au sesizat organele de politie.
S-a mai retinut in rechizitoriu ca, desi initial invinuitii au incetat activitatea de distrugerea gardului dintre cele doua proprietati, la data de 16.07.2007, dupa ora 22,00 au reluat activitatea de distrugere a gardului ce delimita cele doua proprietati si au construit un nou gard pe aliniamentul stabilit de invinuiti, ocupand in mod abuziv o parte din terenul proprietatea partii vatamate.
In actul de sesizare a instantei se mentioneaza ca, deoarece partea vatamata a sesizat din nou organele de politie, cei doi invinuiti au urcat in autoturismul proprietate personala si au plecat la domiciliul lor din comuna Niculitel, judetul Tulcea.
S-a efectuat in faza de urmarire penala o expertiza si din raportul de expertiza rezulta ca prin activitatea invinuitilor s-a ocupat in mod abuziv suprafata de 8,91 m.p. din terenul proprietatea partii vatamate.
In sedinta publica din 11 septembrie 2008, s-a luat declaratie partii vatamate B.M., care a aratat ca intelege sa-si mentina plangerea si declaratiile date in faza de cercetare si urmarire penala impotriva inculpatilor C.G. si C.A.A..
Partea vatamata a aratat ca intelege sa se constituie parte civila in cauza cu suma de 10 000 lei despagubiri civile, din care suma de 3500 lei daune materiale, reprezentand contravaloarea gardului distrus, lipsa de folosinta a terenului in suprafata de 8,91 m.p., din 13.07.2007 pana in prezent si contravaloarea culturii de vita de vie distrusa de cei doi inculpati cu ocazia depozitarii unor materiale de constructie, iar diferenta daune morale.
Totodata, partea vatamata a solicitat a se dispune si restabilirea situatiei anterioare, constand in amplasarea gardului pe vechiul amplasament, astfel sa nu mai fie ocupat terenul din proprietatea sa. 
Prin incheierea din 16 octombrie 2008, instanta a incuviintat la solicitarea aparatorului inculpatilor efectuarea in cauza a unei expertize de catre un expert in specialitatea topografie, cadastru, geodezie, avand urmatoarele obiective : masurarea terenurilor atat proprietatea partii vatamate B.M. cat si proprietatea martorei V. P., iar in functie de rezultatul masuratorilor  si actele de proprietate existente in dosarul de urmarire penala, inclusiv harta cadastrala existenta la Primaria municipiului Caracal, sa se stabileasca daca vreuna dintre parti( proprietarii terenurilor) a ocupat din terenul celeilalte, cu individualizarea suprafetei ocupate in mod abuziv, de asemenea  sa se stabileasca daca intre cele doua proprietati a existat hotar despartitor si daca sunt semne ca hotarul a fost modificat in mod abuziv.
Analizand ansamblul probatoriu administrat in cauza, atat in cursul cercetarii si urmaririi penale, cat si in faza de cercetare judecatoreasca, instanta a retinut urmatoarele :
Inculpatii C.G. si C.A.A. au domiciliul pe raza comunei Niculitel, judetul Tulcea, dar in cursul lunii iulie 2007 au venit in municipiul Caracal, mai exact la domiciliul martorei V.P., mama inculpatei C.A.A. si soacra inculpatului C.G., care este vecina cu partea vatamata B.M..
Atat din depozitiile martorilor G.P.L.-vecin al partii vatamate si al mamei inculpatilor, B.M.M., B.E.V.- fiicele partii vatamate, Patularu C. Lavinia-prietena cu fiicele partii vatamate ,dar si din declaratiile martorelor V.P.- mama inculpatilor si B.I.-vecina cu cele doua proprietati, insa propusa de inculpati, a rezultat fara putinta de tagada ca la data de 13 iulie 2007 dar si  in data de 16.07.2007 , intre inculpati si partea vatamata a avut loc un incident, pentru care partea vatamata a anuntat organele de politie din municipiul Caracal.
Daca din declaratiile martorilor audiati la solicitarea partii vatamate rezulta ca inculpatii, motivand ca martora V.P. are teren mai putin decat in actele de proprietate, au hotarat sa modifice amplasamentul hotarului despartitor dintre proprietatile partii vatamate si aceea a mamei inculpatilor, intrand pe terenul partii vatamate cu 0,5 m pe o lungime de aproximativ  4m , dupa cum a declarat fiica partii vatamate B.M.M., din declaratiile martorilor audiati la solicitarea inculpatilor prin avocat a rezultat ca cei doi inculpati numai au intentionat sa schimbe vechiul gard despartitor al proprietatilor partii vatamate si mamei inculpatilor, pentru ca se afla intr-o stare avansata de uzura, fapt confirmat chiar cu depozitiile martorilor partii vatamate.
Tot astfel, din declaratiile martorilor audiati in cauza a rezultat ca in momentul incidentului partile au manifestat un comportament violent verbal.
Intr-adevar, in procesul verbal de cercetare la fata locului, incheiat la data de 20 iulie 2007 de reprezentanti ai Politiei municipiului Caracal se mentioneaza ca lungimea totala a gardului mutat este de 12 m liniari, stalpul cu nr.5 nefiind mutat de la locul lui, iar raportul de expertiza intocmit de expertul V.A. in cursul urmaririi penale, fara a efectua masuratori si a suprafetei de teren proprietatea partii vatamate care se invecineaza cu proprietatea martorei V.P.-mama inculpatilor, a concluzionat ca, datorita interventiei asupra granitei dintre partea vatamata si invinuiti, intravilanul din strada A. P., nr.6, si-a marit suprafata cu 8,91 mp-CDEF pe schita, in dauna intravilanului detinut de numita B.M., situat pe B-dul N.T., nr.99, ambele din municipiul Caracal, judetul Olt.  
Din concluziile raportului de expertiza tehnica, inregistrat sub nr.20/7.01.2009 intocmit de expertul A.P. , rezulta ca la fata locului, in functie de actele de proprietate ale partilor existente in dosarul de urmarire penala si de harta cadastrala existenta la primaria Mun.Caracal, expertul in specialitatea topografie, cadastru , geodezie, numit de instanta, a executat masuratorile in ceea ce priveste suprafata detinuta de mama inculpatilor, martora V.P., rezultand suprafata de 495,44 m.p. , suprafata mai mica cu 4,56 m fata de cea inscrisa in actul de proprietate iar partea vatamata B.M. a refuzat  vehement si nu i-a permis expertului sa execute masuratorile, la suprafata de teren pe care aceasta o detine conform actelor de proprietate, de altfel,   avandu-se in vedere si obiectivele fixate de instanta pentru intocmirea raportului de expertiza.
S-a mentionat in concluziile aceluiasi raport de  expertiza tehnica ca  expertul tehnic judiciar  A.P., neavand posibilitatea sa execute masuratorile suprafetei de teren ce apartine partii vatamate, nu poate preciza daca vreuna din parti a ocupat din terenul celeilalte o anume suprafata, cu individualizarea acestei suprafete si indicarea vecinatatilor, fiind posibil  ca partea vatamata B.M. sa detina diferenta de teren in suprafata de 4,56 m.p. ce apartine mamei inculpatilor V.P..
In raportul de expertiza intocmit de expertul A.P. sa-a precizat ca intre proprietatea partii vatamate  B.M. si proprietatea mamei inculpatilor V.P. a existat si exista hotar despartitor, materializat prin existenta unui gard din scandura  cu vechime indelungata , neexistand indici ale modificarii abuzive a acestuia. 
In suplimentul la raportul de expertiza tehnica, intocmit de expertul tehnic judiciar A.P.,  se mentioneaza ca masuratori ale terenului proprietatea partii vatamate B.M. nu s-au putut executa nici de aceasta data, intrucat partea vatamata nu a acceptat efectuarea acestora, iar mama inculpatilor V.P., nu are mai mult teren decat cel inscris in actele de proprietate, suprafata detinuta de catre martora V.P. este de 495,44 m.p.  deci cu 4,56 m.p. mai putin decat suprafata inscrisa in actul de vanzare - cumparare nr.191/26.03.1968.
Expertul tehnic judiciar A.P. precizeaza in suplimentul la raportul de expertiza tehnica ca la efectuarea masuratorilor portiunii din hotarul despartitor, asa cum a fost mentionat in procesul-verbal intocmit de organele de politie, dupa incidentul dintre parti, poate concluziona faptul ca inculpatii nu au tulburat posesia vreunei suprafete de teren din proprietatea partii vatamate, iar  hotarul despartitor intre proprietatile partii vatamate si martorei V.P., mama celor doi inculpati se intinde pe lungimea de 20,09 m, fiind materializat prin existenta unui gard din scandura cu vechime indelungata, neexistand indicii ale modificarii abuzive ale acestuia.
Infractiunea de tulburare de posesie consta in ocuparea in intregime sau in parte, fara drept, a unui imobil aflat in posesia altuia, astfel elementul material al infractiunii consta intr-o actiune de ocupare care presupune pe de o parte, patrunderea in imobil, iar pe de alta parte ramanerea in acel imobil cu intentia de a-l poseda, iar pentru intregire a laturii obiective se cere ca ocuparea sa se faca fara drept, adica sa nu constituie executarea in drept sau aducerea la indeplinire a unor dispozitii legale.
Totodata, pentru existenta acestei infractiuni sub aspectul laturii subiective se cere ca faptuitorul sa savarseasca fapta cu intentie directa sau indirecta
Chiar daca in speta trebuie avuta in vedere si sanctionarea acestei infractiuni, vadit mai severa data continutului infractiunii de tulburare de posesie in urma modificarilor aduse art.22o CP prin Legea nr.247/2005, aceasta reglementare subliniind ca legiuitorul, reapreciind gradul de pericol social al infractiunii respective a inteles sa-l agraveze prin stabilirea de noi limite de pedeapsa , mai mari, precum si prin inlaturarea conditiei referitoare al necesitatea plangerii prealabil adresata instantei de judecata, mentinand totodata,  fata de specificul unei atare infractiuni posibilitatea ca raspunderea penala sa fie inlaturata in urma impacarii partilor, instanta apreciaza ca fapta celor doi inculpati realizeaza in mare masura elementele constitutive ale infractiunii de tulburare de posesie, neexistand probe concludente care sa demonstreze  ca  ocuparea in parte a unei portiuni din terenul proprietatea partii vatamate s-a savarsit prin violenta sau amenintare, ori prin desfiintarea semnelor de hotar.
De altfel, concluziile raportului de expertiza tehnica , dar si suplimentul la acest raport de expertiza efectuat in cursul cercetarii judecatoresti,  nu a putut stabili ca inculpatii C.G. si C.A.A. au modificat amplasamentul hotarului despartitor dintre proprietatea partii vatamate si proprietatea mamei inculpatilor V.P., cu atat mai mult sa se mentioneze ca  modificarea aliniamentului prin  ocuparea unei suprafete  de aproximativ 12 m.l din terenul proprietatea partii vatamate  s-a efectuat prin violenta sau amenintare.
Potrivit depozitiilor martorilor audiati in cauza, atat cei doi inculpati cat si partea vatamata au manifestat in timpul incidentului un comportament violent verbal unul fata de celalalt.
Este incontestabil ca din punct de vedere strict formal, fapta comisa de cei doi inculpati realizeaza in mare masura conditiile prevazute de dispoz.art.220  CP, insa la determinarea gradului de pericol social nu se poate face abstractie de imprejurarile ce au ocazionat ori pe fondul carora s-a produs incidentul, de modul concret d e manifestare al inculpatilor,  dar si al partii vatamate.
Astfel, desi in abstracto orice fapta incriminata de legea penala prezinta un pericol social, este posibil ca in concret o fapta savarsita de o persoana sa nu atinga gradul minim de pericol social  necesar calificarii faptei ca infractiune.
Aceasta posibilitate este consacrata expres chiar in dispozitiile art. 18/1 CP, potrivit carora  " nu constituie infractiunea , fapta prevazuta de legea penala daca prin atingerea minima adusa uneia din valorile aparate de lege si prin continutul ei concret, fiind lipsita in mod vadit de importanta nu prezinta gradul de pericol social al unei infractiuni.
Pe de alta parte, potrivit art. 345 al.2. CPP nu se poate dispune condamnarea decat daca s-a demonstrat ca fapta savarsita intruneste toate elementele necesare calificarii acesteia ca infractiune, inclusiv gradul de pericol social concret , avand in vedere si dispoz.art. 17 CP.
La aprecierea gradului de pericol social concret al unei fapte nu se poate face abstractie de elementele speciale prevazute pentru existenta infractiunii, printre care s enumara si gradul de pericol social, astfel ca instanta va examina fapta comisa de cei doi inculpati prin prisma tuturor criteriilor prevazute de art. 18/1 alin.2. CP, respectiv de modul si mijloacele de savarsire a faptei, de scopul urmarit, de imprejurarile in care fapta a fost comisa, de urmarea produsa, precum si de persoana si conduita inculpatilor dar si a partii vatamate.
In raport de toate aceste elemente si intreg contextul in care inculpatii au comis fapta, instanta apreciaza ca aceasta prin continutul ei concret nu prezinta gradul de pericol social al unei infractiuni.
In consecinta, in temeiul art.11 pct.2. lit.a rap.la art. 10 lit.b./1 CPP, coroborat cu art. 18 /1 alin.3., instanta va dispune achitarea celor doi inculpati pentru infractiunea prev. de art.220 alin.1, 2 si 3 CP.
In ceea ce priveste natura si cuantumul sanctiunii ce se va aplica pentru fapta comisa, instanta apreciaza ca in raport de toate circumstantele reale ale comiterii infractiunii, precum si cele personale ale inculpatilor, in cauza este suficienta aplicarea  sanctiunii cu caracter administrativ a amenzii prev. de art. 91 lit.c. CP care este de natura sa conduca la realizarea scopului preventiv educativ si coercitiv, constituind un avertisment pentru inculpati in aceeasi masura ca si aplicarea unei pedepse si sa determine in  viitor schimbarea conduitei acestora, in sensul respectarii dispozitiilor legale ce ocrotesc valorile sociale incalcate, nefiind  necesara antrenarea   raspunderii penale si aplicarea unei pedepse.
Referitor la latura civila, avand in vedere  probele administrate nemijlocit in cauza, instanta apreciaza ca nu sunt realizate conditiile prevazute de art. 998 c.civ. pentru antrenarea raspunderii civile delictuale a celor doi inculpati.
Urmeaza ca in baza dispoz.art. 346 alin.1. CPP sa se respinga ca neintemeiata cererea partii civile B.M., privind obligarea  inculpatilor  la plata despagubirilor civile  in cuantum de 10.000 lei, urmand a se dispune restabilirea situatiei anterioare savarsirii faptei.
Constatandu-se culpa procesuala si in conformitate cu dispozitiile art. 192 alin.1. pct-.1. lit.d. CPP, instanta urmeaza sa oblige pe inculpati la cheltuieli judiciare in favoarea statului.
Postat 05.02.2010