Evacuare

Prin sentinta civila nr.544/20.01.2009, pronuntata in dosarul nr.6506/180/2008 al Judecatoriei Bacau, s-a   admis actiunea formulata  de reclamantul A.D., in contradictoriu cu paratii H.P. si H.L. si s-a  dispus evacuarea paratilor din imobilul situat in Bacau .
Pentru a pronunta aceasta sentinta, instanta de fond a retinut ca, prin  contractul de donatie nr.119/2007  autentificat  la BNP S.O.C., A.E. a transmis reclamantului dreptul de proprietate asupra  imobilului in litigiu. Numita A.E., mama  reclamantului, dobandise imobilul in baza  contractului de vanzare cumparare nr. 1743/2006. Paratii locuiesc in imobil  si refuza sa-l paraseasca invocand  un drept de proprietate asupra imobilului, drept care instanta de fond a  considerat ca nu l-au dovedit, sentinta civila nr. 10358/2008 a Judecatoriei Bacau aratand doar faptul ca cererea de  partajare a imobilului a fost respinsa. Ca urmare, raportat  la art.48o cod civil, instanta de fond a  admis cererea de evacuare, deoarece dreptul de  proprietate al imobilului a fost dovedit de reclamant si acest drept confera proprietarului  dreptul de folosinta.
Impotriva acestei sentintei au declarat apel, in termen legal, paratii.
Apelul a fost legal timbrat cu 4 lei taxa judiciara de timbru si timbru judiciar de 0,15 lei.
In motivarea  apelului, apelantii – parati au aratat ca instanta de  fond, in mod gresit a respins cererea de suspendare si a admis actiunea, deoarece pe rolul instantei de fond se afla si actiunea promovata de apelanti pentru constatarea nulitatii  contractului de vanzare – cumparare si pe cale de consecinta si a actelor  subsecvente.
Au aratat apelantii ca numitul  P.M. cel care a  vandut  numitei A.E. imobilul  este cercetat pentru inselaciune. Prin sentinta civila nr. 10358/2008 a Judecatoriei Bacau apelantii nu au inteles sa depuna un titlu de proprietate ci sa faca dovada ca apelantii nu au avut un titlu  de proprietate  in sens material si tocmai de  aceea  li s-a respins partajul.
Intre  apelanti si P.M. a existat o conventie  in sensul de li se  construi un imobil pe terenul ramas in posesie de 500 m.p. insa acesta nu a  construit imobilul vanzand terenul, intre P.M. si A.D.  existand coniventa ce prin frauda duce la nulitatea contractelor.
Fata de aceste aspecte, avand in vedere ca actiunea in cauza este de fapt una in revendicare si nu una in evacuare se impune respingerea actiunii.
Raportat la solutia de respingere a suspendarii apelantii au aratat ca este incidenta suspendarea atat fata de  existenta dosarului civil cat si fata de existenta dosarului penal.
Intimatul, prin aparator, s-a opus cererii de  amanare a cauzei si pe fond a solicitat respingerea apelului ca nefundat, intrucat apelantii nu au  facut dovada dreptului de proprietate invocat.
Analizand motivele de apel in raport de actele si lucrarile dosarului, tribunalul retine ca  apelul este fondat pentru urmatoarele considerente :
Intimatul – reclamant a invocat in sustinerea actiunii contractul de donatie nr.119/28.02.2007, prin care a dobandit dreptul de proprietate asupra imobilului compus din casa, anexe gospodaresti   si teren.
Imobilul a  fost donat reclamantului – intimat de A.E. care , la randul sau, l-a dobandit de la P.M. si P.R..
Apelantii au invocat faptul ca intre ei si numitul P. a existat o conventie de instrainare  cu sarcini, sarcini pe care acesta nu si le-a executat astfel incat se  considera, in continuare, proprietarii imobilului si  acesta cu atat mai mult cu cat P.M. este cercetat sub aspectul savarsirii  infractiunii de inselaciune, astfel cum rezulta  din rezolutia nr.4/P/2008 a Parchetului de pe langa Curtea de Apel Bacau.
Martorii au aratat  ca apelantii au locuit in imobil insa, ulterior, acesta ar fi fost vandut si, dupa o perioada de absenta, actualmente apelantii locuiesc din  nou in imobil. Declaratiile martorilor se coroboreaza cu sentinta civila de partaj succesoral care a  solutionat actiunea prin care apelantul  a solicitat iesirea din indiviziune asupra imobilului mostenit de la tatal sau.
Rezulta asadar ca partile isi disputa nu numai dreptul de folosinta asupra imobilului ci insuti dreptul de proprietate, dreptul de folosinta fiind invocat dreptul de componenta a dreptului de proprietate. Fata de acest aspect si atata vreme cat intre parti nu exista  un contract de locatiune care sa vizeze exclusiv dreptul de folosinta,  apelul urmeaza a fi admis si schimbata sentinta apelata, reclamantul urmand practic revendicarea imobilului.
Criticile aduse sentintei sub aspectul solutiei date cererii de suspendare prin raportare la motivele invocate si avand in vedere exclusiv o actiune in evacuare, sunt neintemeiate, contestarea titlului de proprietate al reclamantului  fiind irelevanta asupra unui drept de folosinta rezultand dintr-un raport de  locatiune.
Din lucrarile dosarului fond rezulta ca –cererea de suspendare nici nu a fost intemeiata pe dosarul civil avand  ca obiect actiune de  constatare a nulitatii  titlului reclamantului, ci in sustinerea  acestei cereri s-a invocat doar existenta  dosarului de cercetare penala privindu-l pe P.M., or retinerile instantei de fond privitor la acest motiv de suspendare  sunt  corecte deoarece  conditia inceperii urmaririi penale  nu este indeplinita  iar cel cercetat penal nici nu este parte.
Oricum, raportat la  retinerile instantei de recurs privitoare la fondul cauzei si natura  actiunii dedusa judecatii, criticile legate de solutionarea cererii de suspendare sunt  irelevante.
In consecinta, vazand dispozitiile art.296 cod procedura civila, tribunalul va admite apelul si  schimband sentinta apelata ca respinge actiunea ca nefondata.