Proprietar al unei constructii situata pe terenul dobandit intre timp de o alta persoana.Actiune in justitie al proprietarului terenului, intemeiata pe dreptul de accesiune imobiliara artificiala, prin care sa se constate ca este si proprietarul con...

Proprietar al unei constructii  situata pe terenul dobandit intre timp de o alta persoana.Actiune in justitie al proprietarului terenului, intemeiata pe dreptul de accesiune imobiliara artificiala, prin care sa se constate ca este si proprietarul constructiei. Netemeinicie.
Prin cererea inregistrata la nr. 2041/16.09.2005, reclamantul G. G. a solicitat, in contradictoriu cu paratii V.D. si V.F. sa se constate, in temeiul dreptului de accesiune imobiliara artificiala, ca este proprietarul unei constructii cu destinatie de spatiu comercial amplasat pe un teren proprietatea sa, situat in orasul C.
Prin aceeasi cerere a solicitat ca paratii sa fie obligati sa-si ridice si bunurile mobile ramase dupa evacuarea acestora din domiciliul lor si care se afla in custodia unei societati comerciale. In esenta, in motivarea cererii de chemare in judecata, reclamantul a pretins ca, in baza unui act de adjudecare, ca urmare a executarii silite a paratilor, a devenit proprietarul imobilelor constructii si al terenului aferent care au apartinut acestora, situate in orasul C.
Pe teren insa, a mai sustinut reclamantul , mai exista amplasata o constructie cu destinatie de spatiu comercial, amplasata pe terenul sau , constructie care, in temeiul accesiunii imobiliare artificiale, ii revine de drept in temeiul art. 493 si 494 Cod civil.
Prin sentinta civila nr. 920/18.11.2005 a Judecatoriei Corabia, actiunea reclamantului a fost respinsa ca neintemeiata, cu motivarea ca paratii sunt constructori de buna credinta, iar in cauza, nu-si gasesc aplicarea dispozitiile art.493 Cod civil.
Impotriva acestei sentinte a declarat recurs reclamantul G.G., care a criticat solutia instantei de fond  pentru nelegalitate si netemeinicie.
A reiterat, in motivarea recursului, in principal aceleasi aspecte din cererea de chemare in judecata initiala.
Tribunalul Olt,   prin decizia civila nr. 552/29.04.2006 a admis recursul formulat de reclamant, a  casat hotararea primei instante a trimis cauza  spre rejudecare.
S-a retinut in decizia de casare ca prima instanta nu a judecat fondul procesului si a solutionat cauza in baza unui alt temei juridic decat cel invocat de reclamant, fara sa-l puna, in prealabil, in dezbaterea partilor.
Totodata, a fost subliniata necesitatea completarii probatoriilor cu o expertiza tehnica de specialitate prin care sa se determine situatia terenului si a constructiei cu destinatie de spatiu comercial.
Cauza a fost reinregistrata pe rolul Judecatoriei Corabia  la nr.952/08.05.2006  iar, dupa reluarea dezbaterilor, reclamantul a precizat in mod expres ca renunta la capatul de cerere privind obligarea paratilor sa-si ridice bunurile mobile din fostul lor domiciliu.
Avand a se pronunta numai cu privire la actiunea in constatare, instanta, prin sentinta civila nr. 699/21.09.2006 a respins actiunea, ca nefondata.
Pentru a pronunta aceasta solutie, instanta de fond a retinut ca paratii V.D. si V.F. au detinut pe raza orasului Corabia un imobil casa de locuit si o anexa gospodareasca amplasat pe o suprafata de teren de 280 mp teren aferent.
Pentru a putea obtine un credit bancar, necesar functionarii unei societati comerciale pe care o infiintase intre timp, paratii au contractat un credit la Banc Post SA pe care l-au garantat cu bunurile imobile, proprietatea lor.
Ulterior contractarii creditelor, in acelasi domiciliu, paratii au edificat inca o constructie cu destinatie de spatiu comercial, care, insa nu a facut obiectul contractului de ipoteca.
Deoarece paratii nu au rambursat creditul bancar, s-a trecut la executarea silita a acestora, ocazie cu care bunurile imobile proprietatea acestora, cu exceptia constructiei cu destinatie de spatiu comercial au fost vandute la licitatie publica, adjudecatar fiind reclamantul G.G.
Dupa adjudecarea bunurilor, reclamantul a procedat la evacuarea paratilor din fostul lor domiciliu, dupa care a pretins ca este si proprietarul  constructiei cu destinatie spatiu comercial in temeiul dreptului de  accesiune imobiliara artificiala.
 Cu privire la aceste  pretentii ale reclamantului, instanta a retinut ca prezumtia prev. de art.492 Cod civil, potrivit careia, orice constructii facute pe pamant sau asupra pamantului sunt socotite ca au fost facute de proprietarul terenului sau pe cheltuiala sa, pana la proba contrarie, are caracter relativ.
Aceasta prezumtie de proprietate, recunoscuta in favoarea proprietarului terenului asupra constructiei ridicata pe acel teren poate fi, deci combatuta, persoana care  a construit avand posibilitatea sa faca dovada ca ea este proproprietara constructei.
In aceste conditii, paratii V.D si V.F. , care au edificat constructia cu destinatie de spatiu comercial in perioada cand erau proprietarii terenului pe care este amplasat acest spatiu, nu se afla in situatia unor terti care au construit cu materialele lor pe terenul reclamantului ci, au construit pe propriul lor teren si au dobandit, cu privire la aceasta constructie un drept de proprietate.
Pentru acest motiv, in cauza nu-si gasesc aplicarea art.489 si urmatoarele Cod civil, iar admiterea cererii reclamantului ar echivala cu o deposedare nelegala a paratilor si ar lasa fara substanta dreptul de superficie, ca un alt drept real, dezmembramant al dreptului de proprietate.
Impotriva acestei hotarari  a declarat din nou recurs reclamantul G.G. care a reiterat motivele invocate anterior.
Tribunalul Olt, prin decizia civila nr. 141/25.01.2007 , cu o opinie separata a respins recursul ca nefondat.
S-a retinut in decizie ca reclamantul a cunoscut, in momentul in care a cumparat la licitatie publica bunurile proprietatea paratilor ca, pe teren era edificat deja un spatiu  comercial care nu a facut obiectul executarii silite iar aceasta situatie de fapt nu se incadreaza in cazurile privind accesiunea imobiliara artificiala ca mod de dobandire a dreptului de proprietate.
In opinia separata s-a sustinut ca in cauza sunt operabile disp.art.480, 482 si 488 Cod civil in sensul ca reclamantul recurent, ca proprietar al te4rnului, are dreptul legal sa devina, prin accesiune imobiliara,. Si aproprietar al constructiei situata pe teren.
S-a mai sustinut ca, in cauza , institutia accesiunii, ca mod de dobandire a proprietatii, a fost ignorata si in felul acesta dreptul de proprietate al recurentului reclamat este lezat.
Sentinta definitiva

Data publicarii pe portal: 28.09.2007