pretentii - contravaloare produse agricole
(Sentinta civila nr. 191 din data de 11.02.2009 pronuntata de Judecatoria Corabia) Tip: sentinta civila
Nr./data: 191 /11.02.2009
Domeniu asociat: Pretentii. Daune morale.
Titlu: pretentii - contravaloare produse agricole
Deliberand asupra cauzei civile de fata, constata urmatoarele:
Prin cererea inregistrata pe rolul Judecatoriei Corabia la 24.10.2008 sub nr. 1942/213/2008 reclamantul N S a solicitat instantei ca prin hotararea ce se va pronunta sa se dispuna obligarea paratului C N la plata sumei de 900 lei, reprezentand contravaloarea fanului de pe suprafata de 3 ha lucerna, 1000 lei cu titlu de daune morale, precum si obligarea acestuia la plata cheltuielilor de judecata.
In motivarea cererii, reclamantul a aratat ca la inceputul lunii iunie 2008 a convenit cu paratul sa-i ofere acestuia productia de pe suprafata de 3 ha lucerna, anul II (semanat in randuri rare la 37 cm intre randuri) si productia secundara de pe suprafata de 0,86 ha cultivata cu mazare pentru boabe in schimb, paratul obligandu-se sa recolteze cu combina personala suprafata de 0,86 ha cultivata cu mazare si 5 ha cu grau. Totodata, reclamantul a aratat ca la data de 15 iunie 2008 paratul a recoltat lucerna, iar ulterior si mazarea pe care le-a depozitat la domiciliu, iar la data de 05.07.2008 a refuzat sa recolteze cele 5 ha cu grau, pretinzand in acest sens, in plus, cate 100 lei pentru fiecare hectar recoltat.
In dovedirea cererii, reclamantul a solicitat incuviintarea probei cu interogatoriul paratului si a probei testimoniale, probe incuviintata de instanta, fiind audiati martorii S V si G I.
Cererea de chemare in judecata nu a fost intemeiata in drept.
Cererea de chemare in judecata a fost legal timbrata cu taxa judiciara de timbru in suma de 157,96 lei achitata cu chitanta seria TS5 nr. 2400757/24.10.2008, seria TS5 nr. 2401480/18.11.2008, potrivit art. 2 alin. 1 lit. c din Legea nr. 146/1997 si au fost aplicate timbre judiciare in valoare de 3 lei potrivit art. 3 alin. 2 din OG 32/1995.
Paratul C N a formulat in termen legal cerere reconventionala solicitand obligarea reclamantului - parat la plata sumei de 1400 lei, reprezentand contravaloarea muncilor pe care le-a executat in folosul reclamantului - parat.
In motivarea cererii reconventionale paratul - reclamant a aratat ca intr-adevar a existat o intelegere cu reclamantul in sensul ca pentru curatarea terenului reclamantului de musetel, paratul - reclamant sa ia coasa a doua de lucerna. Paratul - reclamant a mai aratat ca pentru a curata terenul a folosit utilaje proprii, precum si 10 persoane, costul total ridicandu-se la 660 lei, iar fanul cosit a fost aruncat. Cea de-a doua coasa luata de paratul reclamant a costat de asemenea 360 lei. Totodata, paratul reclamant a aratat ca a recoltat pentru reclamant o suprafata cultivata cu mazare, insa nu a luat productia secundara, intrucat vrejurile erau foarte mici, iar in vara anului 2008 i-a semanat reclamantului o suprafata de 1,25 ha de mei, care a costat 180 de lei pentru care reclamantul urma sa ii dea fan. In privinta celor 5 ha cu grau, arata paratul reclamant ca nu a existat o intelegere intre parti, inainte de a lua lucerna.
In dovedirea cererii reconventionale, paratul reclamant a solicitat incuviintarea probei testimoniale in cadrul careia au fost audiati martorii G A, B C si V C.
In drept cererea reconventionala a fost intemeiata pe dispozitiile art. 119-120 si art. 274 cod procedura civila.
Cererea reconventionala a fost legal timbrata cu taxa judiciara de timbru in suma de 117,96 lei achitata cu chitanta seria TS5 nr. 2401515/19.11.2008, seria TS5 nr. 2403219/10.12.2008, potrivit art. 2 alin. 1 lit. c din Legea nr. 146/1997 si au fost aplicate timbre judiciare in valoare de 3 lei potrivit art. 3 alin. 2 din OG 32/1995.
Analizand materialul probator administrat in cauza, instanta retine urmatoarele:
In fapt, in baza unei intelegeri cu reclamantul, paratul C N a recoltat lucerna, in doua randuri in cursul anului 2008, de pe suprafata de 3 ha teren apartinand reclamantului, pe care ulterior a depozitat-o la domiciliul sau.
Pentru a cosi lucerna paratul reclamant a folosit cositoarea proprie, iar pentru a o strange a folosit la munca mai multe persoane atat din familia sa, cat si alte persoane din sat.
Asa cum reiese din declaratiile martorilor audiati in cauza, respectiv G A, B C si V C, precum si din raspunsul la interogatoriul luat paratului (intrebarile 1,2,3,4) lucerna cosita de paratul reclamant la prima coasa a fost de o slaba calitate, fiind relativ putina(in sensul ca cele doua remorci atasate la tractorul paratului nu au fost umplute la capacitatea lor maxima) si nefolositoare pentru animale motiv pentru care paratul a ars-o la capatul terenului de pe care a recoltat-o. Toate aceste persoane au declarat ca au fost prezente pentru a-l ajuta pe parat la recoltarea primei coase de lucerna de pe terenul reclamantului.
Instanta va avea in vedere faptul ca atat martora G A, cat si martorul V C au declarat ca nu au fost prezenti efectiv in momentul in care paratul a dat foc fanului cosit la prima coasa de pe terenul reclamantului, ci doar au ajutat la strangerea acestuia si incarcarea in cele doua remorci ale tractorului paratului, afland ulterior de la acesta faptul ca i-ar fi dat foc.
Aceste declaratii coroborate cu declaratia martorului G I care a relatat instantei ca a vazut personal cand paratul a plecat spre casa cu cele doua remorci ale tractorului incarcate cu lucerna, indica faptul ca lucerna nu a fost arsa, asa cum sustine paratul si martorul B C, a carui declaratie contine elemente contradictorii sub acest aspect astfel incat nu poate fi coroborata cu celelalte probe administrate in cauza.
Declaratia martorului V C se coroboreaza cu declaratia martorului G I, precum si cu sustinerile reclamantului cu privire la cantitatea de lucerna recoltata la prima coasa de pe terenul acestuia din urma, in sensul ca aceasta cantitate nu a fost una neglijabila, fiind umplute ambele remorci atasate tractorului, "_lucerna ajungand putin peste obloanele celor 2 remorci"(f.30).
In ceea ce priveste cea de-a doua coasa recoltata de parat, potrivit declaratiei martorului G I (f.29), coroborata cu recunoasterea de catre parat in raspunsul la intrebarea nr. 4 la interogatoriu, lucerna a fost cosita de parat cu cositoarea proprie a paratului si stransa cu ajutorul mai multor persoane (7 - 8 ), fiind incarcata in doua remorci cu care a fost transportata la domiciliul paratului.
Instanta nu poate retine declaratia martorei G A cu privire la cantitatea de fan recoltata, avand in vedere ca aceasta a oscilat pe tot parcursul declaratiei, revenind asupra celor declarate initial, declaratia acesteia fiind incerta si subiectiva.
In ceea ce priveste cantitatea de lucerna cosita a doua oara de catre parat, instanta va avea in vedere ca potrivit declaratiilor martorilor G I si S V, intrucat anul 2008 a fost unul ploios, cantitatea de lucerna a fost consistenta, fiind incarcata in cele doua remorci atasate la tractorul paratului.
Instanta va avea in vedere, de asemenea, ca paratul reclamant C N nu a contestat calitatea si cantitatea de lucerna cosita a doua oara in cursul anului 2008 si nici contravaloarea acesteia solicitata de reclamant prin cererea de chemare in judecata, iar faptul ca acesta detine teren cultivat cu lucerna si ca a cumparat lucerna de la numitul S V nu este de natura sa rastoarne cele retinute anterior.
De altfel, potrivit declaratiei martorului S V, acesta detine o suprafata de 10 ha de lucerna suprafata pe care a cosit-o de doua ori in cursul anului 2008, iar cea de-a treia recolta a fost incredintata paznicului acestei suprafete, urmand ca acesta sa elibereze terenul. Potrivit aceluiasi martor in perioada octombrie noiembrie 2008 pe terenul pe care avea lucerna a vazut mai multe carute, insa nu si-a amintit sa il fi vazut pe parat, mentionand totodata ca datorita conditiilor meteo nefavorabile, lucerna nu mai putea fi uscata si conservata pentru iarna,putand fi utilizata doar ca masa verde (f.24).
Din probele administrate in cauza, instanta retine ca, in baza aceleiasi intelegeri, paratul reclamant a recoltat o suprafata de 0,86 teren cultivat cu mazare, apartinand reclamantului, in schimbul luarii de catre parat a productiei secundare, respectiv a vrejurilor de mazare, care au fost adunate si transportate la domiciliul acestuia, potrivit declaratie martorului B C (f.23), astfel incat instanta nu poate retine sustinerile paratului reclamant din cererea reconventionala, potrivit carora nu a luat vrejurile de mazare intrucat erau prea mici.
Cu privire la sustinerile paratului reclamant potrivit carora a semanat pentru reclamant o suprafata de 1,25 ha cu mei, semanat care a costat 180 lei si pentru care reclamantul urma sa ii dea fan, instanta constata ca intre parti a existat o intelegere cu privire la acest aspect, in sensul ca fanul cosit la prima coasa de pe suprafata de 3 ha a reclamantului sa fie platit de parat cu o galeata cu branza, revenindu-se ulterior, in sensul ca in schimbul cosirii si luarii primei coase, paratul sa ii semene reclamantului suprafata de 1,25 ha cu mei, aspecte relatate in fata instantei de reclamantul - parat si rezultate din probele administrate.
Faptul ca paratul reclamant a folosit utilajele proprii, precum si forta de munca a unor persoane pentru a recolta si strange lucerna de pe terenul reclamantului, pe care a transportat-o la domiciliul sau, cheltuind in acest sens anumite sume de bani, nu poate fi imputat reclamantului, avand in vedere ca cel care a folosit lucerna este paratul.
Sustinerile reclamantului - parat conform carora intelegerea dintre parti a fost ca in schimbul luarii de catre paratul - reclamant a productiei de lucerna (anul II) de pe suprafata de 3 ha apartinand reclamantului, precum si productia secundara de pe suprafata de 0,86 ha mazare, paratul - reclamant sa ii treiere o suprafata de 5 ha de grau nu au fost dovedite in cauza, sustinerile celor doua parti in acest sens fiind contradictorii, paratul aratand in cadrul concluziilor pe fondul cauzei ca aceasta munca ar fi implicat un cost prea mare cu care nu a fost de acord.
Fata de aceste aspecte, luarea de catre parat a productiei de fan de pe o suprafata de 3 ha teren si a productiei secundare de pe suprafata de 0,86 ha(ca urmare a recoltarii acestei suprafete pentru reclamant), ambele apartinand reclamantului, naste in sarcina paratului obligatia de plata a contravalorii fanului, potrivit art. 1073 cod civil.
In privinta capatului de cerere formulat de reclamantul - parat N S privind obligarea paratului - reclamant C N la plata sumei de 1000 lei cu titlu de daune morale, instanta constata ca in cauza reclamantul nu a facut dovada vreunui prejudiciu moral sau a vreunei suferinte de natura psihica care sa justifice acordarea catre acesta de daune morale.
Fata de aspectele mai sus mentionate, instanta constata ca cererea de chemare in judecata formulata de reclamantul - parat N S este intemeiata in parte si urmeaza a fi admisa, iar cererea reconventionala formulata de paratul - reclamant C N este neintemeiata, urmand a fi respinsa.
Avand in vedere ca prin cererea de chemare in judecata, reclamantul a solicitat obligarea paratului la plata cheltuielilor de judecata si vazand dispozitiile art. 274 alin. 1 Cod procedura civila, instanta va dispune obligarea paratului la plata sumei de 159,46 lei cu titlu de cheltuieli de judecata, reprezentand taxa de timbru si timbrul judiciar.
Sentinta a ramas irevocabila prin decizia civila nr. 581/21.04.2009 pronuntata de Tribunalul Olt prin care s-a dispus respingerea recursului declarat de paratul - reclamant, ca nefondat.
Intocmit azi 15.05.2009,
Judecator Florentina Stana
Nr./data: 191 /11.02.2009
Domeniu asociat: Pretentii. Daune morale.
Titlu: pretentii - contravaloare produse agricole
Deliberand asupra cauzei civile de fata, constata urmatoarele:
Prin cererea inregistrata pe rolul Judecatoriei Corabia la 24.10.2008 sub nr. 1942/213/2008 reclamantul N S a solicitat instantei ca prin hotararea ce se va pronunta sa se dispuna obligarea paratului C N la plata sumei de 900 lei, reprezentand contravaloarea fanului de pe suprafata de 3 ha lucerna, 1000 lei cu titlu de daune morale, precum si obligarea acestuia la plata cheltuielilor de judecata.
In motivarea cererii, reclamantul a aratat ca la inceputul lunii iunie 2008 a convenit cu paratul sa-i ofere acestuia productia de pe suprafata de 3 ha lucerna, anul II (semanat in randuri rare la 37 cm intre randuri) si productia secundara de pe suprafata de 0,86 ha cultivata cu mazare pentru boabe in schimb, paratul obligandu-se sa recolteze cu combina personala suprafata de 0,86 ha cultivata cu mazare si 5 ha cu grau. Totodata, reclamantul a aratat ca la data de 15 iunie 2008 paratul a recoltat lucerna, iar ulterior si mazarea pe care le-a depozitat la domiciliu, iar la data de 05.07.2008 a refuzat sa recolteze cele 5 ha cu grau, pretinzand in acest sens, in plus, cate 100 lei pentru fiecare hectar recoltat.
In dovedirea cererii, reclamantul a solicitat incuviintarea probei cu interogatoriul paratului si a probei testimoniale, probe incuviintata de instanta, fiind audiati martorii S V si G I.
Cererea de chemare in judecata nu a fost intemeiata in drept.
Cererea de chemare in judecata a fost legal timbrata cu taxa judiciara de timbru in suma de 157,96 lei achitata cu chitanta seria TS5 nr. 2400757/24.10.2008, seria TS5 nr. 2401480/18.11.2008, potrivit art. 2 alin. 1 lit. c din Legea nr. 146/1997 si au fost aplicate timbre judiciare in valoare de 3 lei potrivit art. 3 alin. 2 din OG 32/1995.
Paratul C N a formulat in termen legal cerere reconventionala solicitand obligarea reclamantului - parat la plata sumei de 1400 lei, reprezentand contravaloarea muncilor pe care le-a executat in folosul reclamantului - parat.
In motivarea cererii reconventionale paratul - reclamant a aratat ca intr-adevar a existat o intelegere cu reclamantul in sensul ca pentru curatarea terenului reclamantului de musetel, paratul - reclamant sa ia coasa a doua de lucerna. Paratul - reclamant a mai aratat ca pentru a curata terenul a folosit utilaje proprii, precum si 10 persoane, costul total ridicandu-se la 660 lei, iar fanul cosit a fost aruncat. Cea de-a doua coasa luata de paratul reclamant a costat de asemenea 360 lei. Totodata, paratul reclamant a aratat ca a recoltat pentru reclamant o suprafata cultivata cu mazare, insa nu a luat productia secundara, intrucat vrejurile erau foarte mici, iar in vara anului 2008 i-a semanat reclamantului o suprafata de 1,25 ha de mei, care a costat 180 de lei pentru care reclamantul urma sa ii dea fan. In privinta celor 5 ha cu grau, arata paratul reclamant ca nu a existat o intelegere intre parti, inainte de a lua lucerna.
In dovedirea cererii reconventionale, paratul reclamant a solicitat incuviintarea probei testimoniale in cadrul careia au fost audiati martorii G A, B C si V C.
In drept cererea reconventionala a fost intemeiata pe dispozitiile art. 119-120 si art. 274 cod procedura civila.
Cererea reconventionala a fost legal timbrata cu taxa judiciara de timbru in suma de 117,96 lei achitata cu chitanta seria TS5 nr. 2401515/19.11.2008, seria TS5 nr. 2403219/10.12.2008, potrivit art. 2 alin. 1 lit. c din Legea nr. 146/1997 si au fost aplicate timbre judiciare in valoare de 3 lei potrivit art. 3 alin. 2 din OG 32/1995.
Analizand materialul probator administrat in cauza, instanta retine urmatoarele:
In fapt, in baza unei intelegeri cu reclamantul, paratul C N a recoltat lucerna, in doua randuri in cursul anului 2008, de pe suprafata de 3 ha teren apartinand reclamantului, pe care ulterior a depozitat-o la domiciliul sau.
Pentru a cosi lucerna paratul reclamant a folosit cositoarea proprie, iar pentru a o strange a folosit la munca mai multe persoane atat din familia sa, cat si alte persoane din sat.
Asa cum reiese din declaratiile martorilor audiati in cauza, respectiv G A, B C si V C, precum si din raspunsul la interogatoriul luat paratului (intrebarile 1,2,3,4) lucerna cosita de paratul reclamant la prima coasa a fost de o slaba calitate, fiind relativ putina(in sensul ca cele doua remorci atasate la tractorul paratului nu au fost umplute la capacitatea lor maxima) si nefolositoare pentru animale motiv pentru care paratul a ars-o la capatul terenului de pe care a recoltat-o. Toate aceste persoane au declarat ca au fost prezente pentru a-l ajuta pe parat la recoltarea primei coase de lucerna de pe terenul reclamantului.
Instanta va avea in vedere faptul ca atat martora G A, cat si martorul V C au declarat ca nu au fost prezenti efectiv in momentul in care paratul a dat foc fanului cosit la prima coasa de pe terenul reclamantului, ci doar au ajutat la strangerea acestuia si incarcarea in cele doua remorci ale tractorului paratului, afland ulterior de la acesta faptul ca i-ar fi dat foc.
Aceste declaratii coroborate cu declaratia martorului G I care a relatat instantei ca a vazut personal cand paratul a plecat spre casa cu cele doua remorci ale tractorului incarcate cu lucerna, indica faptul ca lucerna nu a fost arsa, asa cum sustine paratul si martorul B C, a carui declaratie contine elemente contradictorii sub acest aspect astfel incat nu poate fi coroborata cu celelalte probe administrate in cauza.
Declaratia martorului V C se coroboreaza cu declaratia martorului G I, precum si cu sustinerile reclamantului cu privire la cantitatea de lucerna recoltata la prima coasa de pe terenul acestuia din urma, in sensul ca aceasta cantitate nu a fost una neglijabila, fiind umplute ambele remorci atasate tractorului, "_lucerna ajungand putin peste obloanele celor 2 remorci"(f.30).
In ceea ce priveste cea de-a doua coasa recoltata de parat, potrivit declaratiei martorului G I (f.29), coroborata cu recunoasterea de catre parat in raspunsul la intrebarea nr. 4 la interogatoriu, lucerna a fost cosita de parat cu cositoarea proprie a paratului si stransa cu ajutorul mai multor persoane (7 - 8 ), fiind incarcata in doua remorci cu care a fost transportata la domiciliul paratului.
Instanta nu poate retine declaratia martorei G A cu privire la cantitatea de fan recoltata, avand in vedere ca aceasta a oscilat pe tot parcursul declaratiei, revenind asupra celor declarate initial, declaratia acesteia fiind incerta si subiectiva.
In ceea ce priveste cantitatea de lucerna cosita a doua oara de catre parat, instanta va avea in vedere ca potrivit declaratiilor martorilor G I si S V, intrucat anul 2008 a fost unul ploios, cantitatea de lucerna a fost consistenta, fiind incarcata in cele doua remorci atasate la tractorul paratului.
Instanta va avea in vedere, de asemenea, ca paratul reclamant C N nu a contestat calitatea si cantitatea de lucerna cosita a doua oara in cursul anului 2008 si nici contravaloarea acesteia solicitata de reclamant prin cererea de chemare in judecata, iar faptul ca acesta detine teren cultivat cu lucerna si ca a cumparat lucerna de la numitul S V nu este de natura sa rastoarne cele retinute anterior.
De altfel, potrivit declaratiei martorului S V, acesta detine o suprafata de 10 ha de lucerna suprafata pe care a cosit-o de doua ori in cursul anului 2008, iar cea de-a treia recolta a fost incredintata paznicului acestei suprafete, urmand ca acesta sa elibereze terenul. Potrivit aceluiasi martor in perioada octombrie noiembrie 2008 pe terenul pe care avea lucerna a vazut mai multe carute, insa nu si-a amintit sa il fi vazut pe parat, mentionand totodata ca datorita conditiilor meteo nefavorabile, lucerna nu mai putea fi uscata si conservata pentru iarna,putand fi utilizata doar ca masa verde (f.24).
Din probele administrate in cauza, instanta retine ca, in baza aceleiasi intelegeri, paratul reclamant a recoltat o suprafata de 0,86 teren cultivat cu mazare, apartinand reclamantului, in schimbul luarii de catre parat a productiei secundare, respectiv a vrejurilor de mazare, care au fost adunate si transportate la domiciliul acestuia, potrivit declaratie martorului B C (f.23), astfel incat instanta nu poate retine sustinerile paratului reclamant din cererea reconventionala, potrivit carora nu a luat vrejurile de mazare intrucat erau prea mici.
Cu privire la sustinerile paratului reclamant potrivit carora a semanat pentru reclamant o suprafata de 1,25 ha cu mei, semanat care a costat 180 lei si pentru care reclamantul urma sa ii dea fan, instanta constata ca intre parti a existat o intelegere cu privire la acest aspect, in sensul ca fanul cosit la prima coasa de pe suprafata de 3 ha a reclamantului sa fie platit de parat cu o galeata cu branza, revenindu-se ulterior, in sensul ca in schimbul cosirii si luarii primei coase, paratul sa ii semene reclamantului suprafata de 1,25 ha cu mei, aspecte relatate in fata instantei de reclamantul - parat si rezultate din probele administrate.
Faptul ca paratul reclamant a folosit utilajele proprii, precum si forta de munca a unor persoane pentru a recolta si strange lucerna de pe terenul reclamantului, pe care a transportat-o la domiciliul sau, cheltuind in acest sens anumite sume de bani, nu poate fi imputat reclamantului, avand in vedere ca cel care a folosit lucerna este paratul.
Sustinerile reclamantului - parat conform carora intelegerea dintre parti a fost ca in schimbul luarii de catre paratul - reclamant a productiei de lucerna (anul II) de pe suprafata de 3 ha apartinand reclamantului, precum si productia secundara de pe suprafata de 0,86 ha mazare, paratul - reclamant sa ii treiere o suprafata de 5 ha de grau nu au fost dovedite in cauza, sustinerile celor doua parti in acest sens fiind contradictorii, paratul aratand in cadrul concluziilor pe fondul cauzei ca aceasta munca ar fi implicat un cost prea mare cu care nu a fost de acord.
Fata de aceste aspecte, luarea de catre parat a productiei de fan de pe o suprafata de 3 ha teren si a productiei secundare de pe suprafata de 0,86 ha(ca urmare a recoltarii acestei suprafete pentru reclamant), ambele apartinand reclamantului, naste in sarcina paratului obligatia de plata a contravalorii fanului, potrivit art. 1073 cod civil.
In privinta capatului de cerere formulat de reclamantul - parat N S privind obligarea paratului - reclamant C N la plata sumei de 1000 lei cu titlu de daune morale, instanta constata ca in cauza reclamantul nu a facut dovada vreunui prejudiciu moral sau a vreunei suferinte de natura psihica care sa justifice acordarea catre acesta de daune morale.
Fata de aspectele mai sus mentionate, instanta constata ca cererea de chemare in judecata formulata de reclamantul - parat N S este intemeiata in parte si urmeaza a fi admisa, iar cererea reconventionala formulata de paratul - reclamant C N este neintemeiata, urmand a fi respinsa.
Avand in vedere ca prin cererea de chemare in judecata, reclamantul a solicitat obligarea paratului la plata cheltuielilor de judecata si vazand dispozitiile art. 274 alin. 1 Cod procedura civila, instanta va dispune obligarea paratului la plata sumei de 159,46 lei cu titlu de cheltuieli de judecata, reprezentand taxa de timbru si timbrul judiciar.
Sentinta a ramas irevocabila prin decizia civila nr. 581/21.04.2009 pronuntata de Tribunalul Olt prin care s-a dispus respingerea recursului declarat de paratul - reclamant, ca nefondat.
Intocmit azi 15.05.2009,
Judecator Florentina Stana
Sursa: Portal.just.ro
Alte spete Prejudicii, daune
Prejudiciu. Termen de prescriptie. - Sentinta civila nr. 544/LM/2008 din data de 30.12.2008Conflict de drepturi. Anularea deciziei de imputare si restituirea drepturilor salariale retinute prin aceeasi decizie. - Sentinta civila nr. 80/lm/2008 din data de 17.02.2009
prejudiciu de producerea unui accident de circulatie si a asiguratorului sau. - Decizie nr. 72/R/ din data de 31.01.2005
Raspundere patrimoniala. Lipsa in gestiune. Actiune respinsa, nefiind indeplinite conditiile pentru antrenarea raspunderii patrimoniale al angajatului. Lipsa culpei. Prejudiciu incert - Sentinta civila nr. 699 din data de 21.06.2016
Coproprietar obligat sa-si dea consimtamantul la efectuarea unui bransament de apa. Obligare coproprietar la repararea pagubei produsa ca urmare a inundarii apartamentului vecin. Cerere reconventionala. Coproprietar obligat la plata contravalorii consumul - Decizie nr. 117 din data de 01.04.2015
plata cheltuielilor neachitate de chiriasul evacuat - Sentinta civila nr. 436 din data de 10.10.2014
Obligarea societatii de asigurare la plata daunelor rezultate dintr-un accident rutier - Decizie nr. 49 din data de 30.01.2014
Raspunderea patrimoniala. Lipsa in gestiune - Sentinta civila nr. 549 din data de 02.05.2012
Infractiuni silvice. Incadrarea corecta in functie de valoarea diurnei.Legea penala mai favorabila. - Decizie nr. 14 din data de 21.01.2010
Pretentii - Sentinta comerciala nr. 576/C din data de 10.04.2009
Pretentii - Sentinta comerciala nr. 6C din data de 08.01.2010
Pretentii - Decizie nr. 4C din data de 08.01.2010
Pretentii - Decizie nr. 3C din data de 08.01.2010
abuz in serviciu contra intereselor publice - Decizie nr. 12 din data de 11.03.2009
Suspendare act administrativ. Conditiile legale. Cazul bine justificat, definit de art.2 lit. t din Legea nr.554/2004, poate fi determinat de rezolutia de neincepere a urmaririi penale dispusa de procuror in privinta pretinselor conditii frauduloase ... - Decizie nr. 2081/R din data de 14.10.2011
Legea nr. 221/2009 privind condamnarile cu caracter politic si masurile administrative asimilate acestora - Sentinta civila nr. 322/S din data de 14.12.2009
Raspundere patrimoniala. Restituirea sumelor nedatorate. - Decizie nr. 448 din data de 22.03.2017
Legea nr. 33/1994. Stabilirea intinderii prejudiciului suferit de persoana expropriata. Intelesul sintagmei „prejudiciu cauzat proprietarului”. - Decizie nr. 91/A din data de 27.05.2010
Raspundere patrimoniala. Conditii. - Decizie nr. 906 din data de 28.09.2009
Raspundere materiala a angajatului. Prejudiciu cauzat prin lipsa in gestiune - Decizie nr. 1202 din data de 01.11.2007