Actiune in anulare act autentic

ACTIUNE IN ANULARE ACT AUTENTIC Prin cererea formulata la data de 25.06.2010 si inregistrata sub nr. (_)/215/2010 pe rolul Judecatoriei Craiova, reclamanta R.C. i-a chemat in judecata pe paratii G.N.si G.N. solicitand instantei ca prin hotararea ce se va pronunta sa dispuna anularea contractului de vanzare-cumparare incheiat de Biroul Notarului Public C. C. E. din (_)  si autentificat sub numarul (_)  /2009.
In dovedirea actiunii, reclamanta a precizat ca  paratii sunt fratele, respectiv cumnata sa.
Acestia, prin manopere dolosive l-au determinat pe tatal reclamantei, G. P. sa le vanda nuda proprietate a apartamentului sau situat in C., str. (_), dupa ce tatal sau a fost diagnosticat cu cancer si afectiuni psihice.
Scopul manoperelor dolosive 1-a constituit exheredarea sa in perspectiva extrem de apropiata a decesului tatalui pentru ca altii sa-si acopere datoriile pe care le au la banci.
 Inainte de acestea, in mod similar au procedat si cu apartamentul mamei reclamantei, determinand-o pe aceasta sa si-l vanda.
La scurt timp, 22 iunie 2010, tatal reclamantei a decedat.
Reclamanta  a precizat ca nu s-a achitat vreun pret, iar contractul are o cauza ilicita, constand in dobandirea intregii mosteniri a tatalui de catre fratele reclamantei, in dauna sa.
In drept s-au invocat dispozitiile art. 960 si art. 966 Cod civil.
S-au depus la dosar extras de carte funciara.
S-a achitat o taxa de timbru in cuantum de 19 lei.
La data de 09.09.2011, paratii au depus intampinare prin care au solicitat respingerea actiunii si obligarea acesteia la plata cheltuielilor de judecata.
Au precizat ca, desi reclamanta a invocat ca temeiuri de drept dispozitiile art.960,966 C.civ., modul in care   e descrisa starea de fapt nu are legatura cu temeiurile invocate motiv pentru care a solicitat instantei sa-i puna in vedere reclamantei sa precizeze exact cauzele de anulare pe care le invoca.
Referitor la starea de fapt prezentata de reclamanta a facut urmatoarele
precizari.
Reclamanta este sora paratului G. N., iar parintii au divortat in anul 1989,  tatal fiind cel ce a initiat acest divort deoarece fiica lui - reclamanta  din dosarul prezent ii punea in pericol cu nepasare cariera de militar. Este logic ca in aceste conditii relatiile dintre tatal nostru defunctul G. P. si fiica sa, reclamanta R.V., incepand cu anul 1989 au fost reci, tatal nostru nu a primit-o in casa in ultimii 15 ani nevrand sa stie de ea.
In aceasta situatie, In care reclamanta nu a intrat in casa tatalui in ultimii 15 ani, ea nu poate vorbi de dol, neputand sti care a fost vointa tatalui la incheierea contractului de vanzare-cumparare autentificat cu nr.(_)/15 septembrie 2009 la B.N.P.C.C. E. din  moment ce de 15 ani nu a fost in casa acestuia.
Referitor la afirmatia ca tatal sau ar fi suferit de afectiuni psihice, aceasta este falsa, iar referitor la afirmatia ca acesta a suferit de cancer, au mentionat ca este adevarata, numai ca drumurile la spitale si tratamentul zilnic au fost suportate de catre parati.
Au mai mentionat paratii ca, in mod real s-a incheiat contractul anterior mentionat platindu-se pretul. De a asemenea, au solicitat ca reclamanta sa precizeze care sunt mijloacele viclene fara de care cealalata parte nu ar fi contractat si cum a luat ea la cunostinta de aceste presupuse mijloace viclene in conditiile in care de 15 ani nu a intrat in casa defunctului sau tata, G. P..
Referitor la temeiul de drept prev. De art. 966 C.civ. au solicitat sa se precizeze la care cauza se refera falsa sau nelicita si sa motiveze in fapt acest temei de drept.
Paratii au invocat exceptia lipsei calitatii procesuale active a reclamantei si exceptia_de garantie, in cazul in care reclamanta face dovada calitatii de mostenitor, respectiv cine trebuie sa garanteze pentru evictiune nu poate sa evinga "quem de evictione tenet actio,eundem agentem repellit exceptio."
Au depus la dosar contractul de vanzare-cumparare aut. sub nr. 4065/15.09.2009.
In sedinta publica din 16.09.2010, instanta, in conformitate cu dispozitiile art. 2 si art. 20 alin. 2 din Legea nr. 146/1997, avand in vedere si decizia nr. 32/09.06.2008 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, a pus in vedere reclamantei sa achite o diferenta de taxa de timbru pana la concurenta sumei de 1491 lei si timbru judiciar de 5 lei, calculata la suma de 23.000 lei reprezentand pretul de vanzare mentionat in contractul de vanzare-cumparare aut. sub nr. (_)  /15.09.2009 si a caruia anulare se solicita.
Reclamanta a depus chitanta de plata a acestei taxe de timbru, copia a actului sau de identitate si certificatul de deces al tatalui sau.
La data de 21.10.2010, reclamanta a depus o precizare a actiunii, prin care a solicitat instantei sa se pronunte asupra urmatoarelor capete de cerere: sa dispuna anularea contractului de vanzare-cumparare autentificat notarial sub nr. (_)  /15.09.2009, datorata lipsei discernamantului necesar pentru a contracta, sa constate caracterul simulat al pretului inserat in contract, sa constate nulitatea absoluta a acestui contract pentru lipsa cauzei (scopului imediat).
            A aratat ca, in fapt, prin contractul de vanzare cumparare nr. (_)  /15.09.2009, tatal G. P. a vandut nuda proprietate asupra apartamentului situat in str. (_), catre fiul sau, paratul G. N., fiind prevazuta ca pret suma de 23.000 RON. In acest contract s-a facut mentiunea ca pretul s-a platit integral pana la data autentificarii actului, in acelasi timp, tatal pastrandu-si uzufructul viager.
Cu privire la solicitarea de a se dispune anularea contractului pentru lipsa discernamantului a facut urmatoarele precizari:
Una dintre conditiile esentiale pentru validitatea unei conventii, potrivit art. 948 C.civ. este cauza acesteia, care trebuie in primul rand sa existe.
Cauza lipseste, nu exista, atunci cand nu exista discernamantul persoanei care se obliga, pentru ca atunci, ambele elemente componente ale cauzei, scopul imediat dar si cel mediat lipsesc.
Pentru ca lipsa cauzei se datoreaza lipsei de discernamant, sanctiunea care intervine este nulitatea relativa a conventiei, nulitate pe care reclamanta a inteles sa o invoce fata de starea de boala in care se gasea tatal sau la data la care a incheiat acest contract.
Astfel, din actele medicale depuse la dosar rezulta ca, in perioada anterioara incheieri contractului, tatal meu avea grave afectiuni fizice datorate unui adenom de prostata in legatura cu care s-a intervenit chirurgical mai intai in data de 18.02.2009, apoi in luna mai 2009 (asa cum rezulta din biletul de iesire din spital eliberat la data de 25.05.2009), s-a intervenit din nou chirurgical, cu mentinerea unei sonde vezicale pentru 21 zile si cu recomandarea unui nou control prin policlinica urologie.
La data de 27.05.2009, in urma controlului recomandat se constata ca formatiunea tumorala prezinta invazie si la nivelul vezicii urinare recomandandu-se o noua interventie chirurgicala.
Pe langa aceste afectiuni fizice si, ca o consecinta a acestora, tatal sau a incepu sa prezinte si afectiuni psihice, motiv pentru care in urma unui consult de specialitate (psihiatrie), la data de 26.06.2009, a fost diagnosticat cu depresie de involutie, afectiune in legatara cu care este pus sub tratament.
Starea sa fizica si psihica ridica cel putin indoieli cu privire la capacitatea sa de a-si da seama despre consecintele juridice ale semnarii unor acte prin care s-a urmarit efectiv inlaturarea reclamantei de la succesiunea acestuia.
In aceste conditii, pentru ca se prezuma existenta discernamantului, a solicitat efectuarea unei adrese catre medicul psihiatru, pentru a ne comunica si explica foile de observatie si implicatiile asupra capacitatii psihice a tatalui meu de a intelege realitatea, pornind de la diagnosticul dat si efectele taratamentului administrat.
Cu privire la constatarea caracterului simulat al pretului inserat in contract, reclamanta a facut urmatoarele precizari:
Pretul este obiectul prestatiei cumparatorului si trebuie sa corespunda valorii lucrului vandut. De asemena, sub sanctiunea nulitatii absolute a contractului de vanzare cumparare, caci ii lipseste un element esential asupra caruia trebuie sa se realizeze acordul de vointa , pretul trebuie sa fie sincer, adica sa fie prevazut nu fictiv ci in scopul de a fi cerut si platit in realitate.
In cazul de fata, pretul prevazut in contract, este simulat, partile neavand intentia de a-1 plati respectiv de a-1 primi.
Astfel, reclamanta s-a referit, in primul rand la valoarea valoarea mica de 23.000 RON pentru un apartament cu 2 camere, apreciind ca este de notorietate faptul ca si in conditiile crizei actuale, un asemenea apartament se vinde cu peste 100.000 RON.
In al doilea rand, a aratat ca paratul nu avea posibilitatile financiare de a cumpara acest apartament nici macar la acest pret infim pentru ca nu realizeaza venituri constante din munca, fiind nevoit sa imprumute sume mari de bani de la diverse persoane inclusiv camatari.
Afirmatia din actiunea initiala, in sensul ca, in acelasi mod paratul a inselat-o pe mama partilor obligand-o sa-si vanda apartamentul proprietate personala, prezinta relevanta in cauza, aceasta imprejurare putand fi luate in consideratie, cel putin ca prezumtie simpla.
Reclamanta a mai aratat ca, intrucat avea mari datorii, paratul a convins-o mai intai pe mama sa sa garanteze niste imprumuturi in valoare de peste 100.000 RON cu propriul sau apartament si pentru ca nu a reusit sa plateasca ratele, practic a santajat-o pe aceasta sa-si vanda apartamentul ipotecat sau sa riste sa-i fie executat silit de catre P. B..
In aceste conditii, imposibilitatea de plata in care se gasea paratul, l-au determinat sa-l convinga pe tatal sau ( care deja suferise 2 operatii si refuzase o a treia) sa-i instraineze apartamentul sau, insa, pretul a fost prevazut in contract in mod fictiv.
Cu privire la acest aspect, a invocat prezumtia de fictivitate a pretului, prezumtie instituita de art.845 Cciv.
Astfel, fiind vorba despre un act cu titlu oneros facut in favoarea unui succesibil in linie dreapta, cu pastrarea uzufructului, acesta este prezumat ca donatie, altfel spus se prezuma ca instrainarea nu s-a facut in schimbul unui pret, acesta fiind simulat, neexistand.
Dar desi nul absolut ca vanzare-cumparare, nu inseamna neaparat ca acesta ar fi valabil ca o donatie in lipsa intentiei de gratificare din partea instrainatorului, intentie care nu poate sa rezulte decat dintr-un contrainscris.
In aceste conditii este evident ca tatal sau nu a primit nicio suma de bani care de altfel ar fi trebuit sa se regaseasca in succesiunea sa,  iar contractul de vanzare-cumparare este nul absolut.
Cu privire la constatarea nulitatii absolute a contractului pentru lipsa scopului imediat, reclamanta a aratat urmatoarele:
Toate cele 3 capete de cerere se circumscriu unei singure cauze de nulitate a contractului respectiv lipsa cauzei, sanctionat in functie de cauza lipsei de cauza cu sanctiunea nulitatii relative sau absolute de la caz la caz.
Astfel, in cazul in care s-ar aprecia, in functie de relatiile furnizate de catre medicul psihiatru ca discernamantul exista la data incheierii contractului, constatand ca pretul este in mod fictiv inserat in contract, devine incident motivul de nulitate absoluta a contractului respectiv lipsa scopului imediat.
Acesta, pentru vanzator, este invariabil acelasi, respectiv prefigurarea primirii pretului, pret care nu s-a urmarit a fi platit si primit, fiind fictiv.
In aceste conditii contractul este nul absolut ca vanzare-cumparare.
In drept s-au invocat prevederile art. 948 si art. 966 Cod civil.
In sprijinul acesteia a depus acte de stare civila, incheierea de carte funciara nr. (_)  /08.07.2010, extras de carte funciara, contractul de vanzare-cumparare aut. sub nr. (_)  /15.09.2009, contractul de vanzare-cumparare aut. sub nr. (_)  /24.03.2009, extras de carte funciara pentru informare cu privire la C.F. nr. (_)., procura aut. sub nr. (_)  /10.03.2009, acte medicale.
In baza art. 132 alin. 1 Cod procedura civila, instanta a luat act de modificarea actiunii cu privire la cauzele de nulitate care afecteaza contractul de vanzare-cumparare nr. (_)  /15.09.2009 si a temeiul juridic.
La data de 18.11.2010, paratii au formulat intampinare impotriva precizari actiunii prin care au solicitat respingerea acesteia.
In primul rand, a aratat ca fiecare capat de cerere trebuie timbrat corespunzator.
Referitor la primul capat de cerere, respectiv anularea contractului anterior mentionat pentru lipsa discernamantului, deoarece tatal partilor, G. N. avea prostata, dar ca ar fi fost diagnosticat si cu depresie de involutie in data de 26.06.2009, a aratat ca e neintemeiat, deoarece acesta nu a avut niciodata afectiuni psihice si acest temei de drept reprezinta pentru reclamanta o posibilitate de a anula un act pe nedrept si fara legatura cu realitatea.
Referitor la al doilea capat de cerere, cu privire la caracterul simulat al pretului stipulat in contract a mentionat ca,  atunci cand se solicita sa se constate o simulatie chiar si partiala sub aspectul pretului trebuie mentionat si actul care se solicita instantei a fi stabilit ca fiind cel real.
Astfel, daca se solicita constatarea simulatiei pretului a solicit sa se puna reclamantei in vedere sa mentioneze, sa precizeze care e pretul corect sau daca solicita sa se constate ca e vorba de un alt act deoarece, in motivarea actiunii cu privire la acest capat de cerere  aceasta facand referiri la o donatie deghizata .
Referitor la afirmatia ca pretul nu e serios, a precizat ca ca pretul este sincer si serios iar partile sunt libere sa determine pretul.
Referitor la al treilea motiv de nulitate absoluta si acesta trebuie respins deoarece pretul s-a platit si a fost stabilit de comun acord, in asa fel, incat paratii sa mai dispuna de bani si pentru tratamentele medicale, consultatiile lui G. P., locurile de veci, inmormantare, pomeni etc.
Reclamanta a mai depus declaratia aut. sub nr. (_)  /27.10.2010 privind acceptarea succesiunii autorului G. P..
Avand in vedere acest inscris, in sedinta publica din 13.01.2011, paratii au renuntat la exceptia lipsei calitatii procesuale active invocata prin intampinare.
Instanta a luat act ca paratii renunta la exceptia lipsei calitatii procesuale active invocata prin intampinare.
In dovedirea actiunii, reclamanta a solicitat proba cu marturisirea paratilor si proba cu martorii U. A. si P. M, pentru a dovedi ca intre reclamanta si tatal sau nu au existat legaturi proaste, precum si faptul ca paratii nu aveau posibilitate de a se achita pretul mentionat in cuprinsul contractului de vanzare-cumparare, probe incuviintate si administrate partial in cauza, deoarece parata G.N. nu s-a prezentat in instanta pentru a fi interogata.
In contraproba, paratii au solicitat incuviintarea probei cu inscrisuri, pentru a depune acte medicale, proba cu marturisirea reclamantei, precum si proba cu martorii W. S. si H. L. M., pentru a dovedi plata pretului, probe incuviintate si administrate in cauza.
In dovedirea lipsei de discernamant a autorului la incheierea contractului de vanzare-cumparare, reclamanta a solicitat emiterea unei adrese catre policlinica in care activeaza medicul care l-a tratat pentru autor.
Cu privire la cel de-al doilea capat de cerere al actiunii, respectiv ca instanta "sa constate caracterul simulat al pretului inserat in contract", paratii au apreciat ca nu este vorba despre o actiune in declararea simulatiei pretului, ci o actiune in declararea nulitatii absolute a contractului de vanzare-cumparare pe motivul ca pretul a fost simulat.
Instanta a apreciat ca prezenta cauza are un singur capat de cerere, respectiv constatarea nulitatii contractului de vanzare-cumparare, care ar fi afectat de mai multe cauze nulitate, astfel incat se datoreaza o singura taxa de timbru.
Cu privire la solicitarea formulata de reclamanta privind emiterea unei adrese catre policlinica in care activeaza medicul care l-a tratat pentru autor instanta a apreciat ca se impune emiterea acestei adrese catre I.M.L. Craiova cu mentiunea de a preciza daca autorul putea avea discernamant abolit tinand cont de afectiunea cu care a fost diagnosticat, precum si tratamentul care i-a fost prescris, urmand a se anexa la adresa actele medicale depuse la dosar.
Cu adresa emisa in data de 09.03.2011, IML Craiova a inaintat la dosar un raport de expertiza medico-legala psihiatrica din care rezulta ca ca nu poate aprecia daca autorul a avut sau nu discernamantul faptelor si al consecintelor acestora.
Paratii au depus la dosar un act sub semnatura privata intitulat "chitanta de imprumut" din 18.08.2009 impotriva caruia reclamanta a formulat o declaratie de inscriere in fals, insa ulterior a renuntat, deoarece paratii au aratat ca inteleg sa nu se mai foloseasca de acest inscris, iar instanta a luat act de acest aspect si a inlaturat inscrisul, potrivit art. 182 alin. 2 Cod procedura civila.
Pentru termenul de judecata din 30.03.2011, reclamanta a depus la dosar o cerere de suplimentare a probatoriului care a fost respinsa de instanta, ca fiind neconcludenta in solutionarea cauzei.
S-au mai depus la dosar doua fotografii.
Analizand actele si lucrarile dosarului, instanta constata si retine urmatoarele:
La data de 15 septembrie 2009 s-a incheiat intre paratul G. N., casatorit cu parata G.N., in calitate de cumparator si tatal sau, postdecedat, in calitate de vanzator, contractul de vanzare-cumparare autentificat sub nr. (_)  de catre B.N.P.C. C. E., avand ca obiect nuda proprietate a apartamentului situat in (_), vanzatorul pastrandu-si dreptul de uzufruct viager asupra imobilului.
Pretul vanzarii a fost stabilit la suma de 23.000 lei, in act mentionandu-se ca acesta a fost achitat in intregime pana la data autentificarii.
  Referitor la motivul de nulitate relativa, determinat de lipsa discernamantului, instanta retine urmatoarele:
Nulitatea este o sanctiune de drept civil care suprima efectele actului juridic potrivit scopului urmarit de dispozitiile legale in vigoare referitoare la conditiile sale de validitate.
Conditiile de fond ale actului juridic civil sunt prevazute de prevederile art.948 C.civ., respectiv consimtamantul, obiectul, cauza.
O conditie de validitate pentru consimtamant este ca acesta sa provina de la o persoana cu discernamant.
Cu toate ca aceasta cerinta a consimtamantului nu se confunda cu conditia capacitatii, intre ele exista o stransa legatura.
Astfel, persoanele fizice cu capacitate deplina de exercitiu sunt prezumate ca au discernamantul necesar pentru a incheia acte juridice civile. Aceasta prezumtie nu este una absoluta, ci relativa, putand fi rasturnata prin dovada lipsei vointei constiente in momentul intocmirii actului.
Pentru a se dispune anularea contractului de vanzare-cumparare este insa necesar sa se dovedeasca, in mod neechivoc, lipsa de discernamant a vanzatorului in momentul intocmirii actului, or, in speta, nu s-a probat, in mod cert, absenta desavarsita a discernamantului.
Astfel, desi din actele medicale existente la dosarul cauzei a reiesit ca, vanzatorul defunct a suferit de o depresie de involutie, raportul de expertiza medico-legala ( filele nr.81-82 dosar)  nu a concluzionat  daca acesta a avut sau nu discernamantul faptelor si al consecintelor acestora pastrat.
In consecinta, neexistand probe dincolo de orice indoiala rezonabila ca vanzatorul a avut discernamantul abolit la momentul contractarii, instanta apreciaza ca nefondat acest motiv de nulitate relativa.
Cu privire la cel de-al doilea motiv de nulitate invocat de reclamanta, determinat de caracterul fictiv al pretului inserat in contractul de vanzare-cumparare, instanta retine ca nu este fondat, avand in vedere urmatoarele considerente:
Pretul reprezinta obiectul prestatiei cumparatorului si corespunde valorii lucrului vandut, in lipsa unui pret, vanzarea fiind lovita de nulitate absoluta, deoarece obligatia cumparatorului devine lipsita de obiect, iar obligatia vanzatorului lipsita de cauza.
Ca element esential de validitate a vanzarii, pretul trebuie sa indeplineasca mai multe conditii, printre care si aceea ca pretul sa fie sincer si serios.
Pretul sincer este un real al bunului vandut, pe care partile nu l-au stabilit in mod fictiv, ci in scopul de a-l plati in realitate,.
In cazul in care, pretul este fictiv ( simulat) , contractul de vanzare-cumparare este nul, caci ii lipseste pretul.
In speta, se constata ca partile au convenit un pret al vanzarii de 23.000 lei, pret care a fost stabilit in mod real, cu intentia de a fi efectiv achitat.
In acest sens, instanta retine declaratia martorei W. S., conform careia paratii G. N. si sotia sa au achitat tatalui sau suma de 230.000.000 lei  cu titlu de pret al apartamentului ce a fost instrainat catre parati, prin act notarial, in aceeasi zi. Declaratia acestei se coroboreaza si cu depozitia martorei H. L. M., care a relatat ca a imprumutat paratului o suma de 150.000.000 lei, de care avea nevoie pentru a achita pretul apartamentului. De asemenea, aceste declaratii se coroboreaza cu raspunsul la intrebarea nr.7 din interogatoriul luat paratului G. N..
In ceea ce priveste declaratia martorei U. A., instanta o apreciaza ca nefiind concludenta, deoarece chiar in situatia in care s-ar retine ca fiind verosimila relatarea acesteia cu privire la discutia purtata intre parat si tatal sau, aceasta imprejurare nu este de natura sa conduca automat la concluzia ca partile nu au intentionat sa stabileasca un pret al vanzarii. O asemenea conventie intre parti ar fi putut sa intervina si ulterior acestui moment, o atare imprejurare fiind chiar confirmata prin celelalte probe administrate in cauza ( declaratia martorei W.S.).
Instanta va inlatura declaratia martorei P. M. ca neconcludenta, aceasta relatand aspecte care nu sunt in masura sa conduca la rezolvarea pricinii.
Imprejurarea ca paratii nu aveau o situatie materiala care sa le permita achizitionarea unui apartament, chiar la un pret mai redus, este lipsita de relevanta fata de motivul de nulitate invocat, deoarece ceea ce instanta are de analizat este daca intentia partilor a fost de stabili, de comun acord, un pret care sa fie real, datorat, si nu a de a face aprecieri asupra posibilitatilor financiare ale paratilor. O persoana se poate obliga valabil, chiar in situatia in care este insolvabila la momentul contractarii, iar neexecutarea culpabila a unei obligatii contractuale atrage sanctiunea specifica a rezolutiunii, nicidecum a nulitatii.
Or, in cauza, din probele mai sus mentionate, se desprinde concluzia ca partile nu numai ca au stabilit un pret real, dar si acesta a fost efectiv achitat pana la momentul incheierii contractului de vanzare-cumparare in forma autentica.
Nici argumentul reclamantei cu privire la incidenta art. 845 C.civ. nu poate fi retinut, deoarece, cu toate ca este adevarat ca acest text de lege instituie o prezumtie de donatie deghizata in favoarea mostenitorilor rezervatari, in caz de  instrainare cu titlu oneros facuta unui succesibil in linie dreapta, cu rezerva uzufructului, aceasta prezumtie trebuie sa se coroboreze si cu alte probe. Or, in speta, prezumtia ramane fara suport, atata timp cat ansamblul probator administrat in cauza a reliefat intervenirea unui vanzari, si nu a unei donatii.
Nici asertiunea reclamantei cu privire la valoarea pretului nu poate fi retinuta, deoarece, in sensul legii, pretul fiind o conditie de validitate a unei vanzari-cumparari, trebuie sa fie determinat in inscris printr-o cifra care nu se apreciaza in functie de factori extrinseci vointei partilor contractante, cum ar fi cursul pietei, valoarea de circulatie, etc., pretul fiind neserios numai in ipoteza in care el este astfel exprimat incat nu poate fi considerat ca existent
Prin urmare, pretul mai mic, care nu reprezinta echivalentul valoric al imobilului nu afecteaza validitatea conventiei, acesta neputand fi considerat neserios, fiind practicabil in situatii ca aceea din speta, cand exista raporturi apropiate intre parti.
Nici cel de-al treilea motiv de nulitate absoluta invocat de catre reclamanta nu este intemeiat.
Lipsa cauzei datorata lipsei scopului imediat ( in cazul contractelor sinalagmatice, cum este cazul in speta, lipsei contraprestatiei), este asimilata lipsei unui element esential al actului juridic civil, lipsa scopului imediat rasfrangandu-se asupra scopului mediat, lasandu-l fara suport juridic, astfel incat sanctiunea aplicabila este cea a nulitatii absolute.
In speta, insa nu se poate sustine lipsa scopului imediat al consimtamantului cumparatorului constand in reprezentarea mentala a platii pretului, din probatoriul administrat in cauza reiesind ca obligatia asumata de cumparatori, contraprestatia, a fost chiar executata la momentul incheierii actului.
Fata de aceste considerente si in raport de dispozitiile legale mentionate, instanta va respinge actiunea reclamantei ca neintemeiata. PENTRU ACESTE MOTIVE,
IN NUMELE LEGII
HOTARASTE

Respinge actiunea formulata de reclamanta R. V., domiciliata in (_)  in contradictoriu cu paratii G.N.si G.N., domiciliati in (_),  ca neintemeiata.
Cu drept de recurs in termen de 15 zile de la comunicare.
Pronuntata in sedinta publica, azi, 02.06.2011.