ADMISIBILITATEA CERERII IN ANULAREA ACTELOR DE RECONSTITUIRE A DREPTULUI DE PROPRIETATE

JUDECATORIA HOREZU
1. ADMISIBILITATEA  CERERII IN ANULAREA SAU CONSTATAREA NULITATII ACTELOR DE RECONSTITUIRE A DREPTULUI DE PROPRIETATE (TITLU DE PROPRIETATE, PROCES VERBAL DE PUNERE IN POSESIE, ORDIN DE RESTITUIRE), ATUNCI CAND ACESTEA SUNT EMISE IN BAZA UNOR HOTARARI JUDECATORESTI IREVOCABILE, IAR RECLAMANTUL DETINE UN TITLU, FIE IN BAZA LEGILOR FONDULUI FUNCIAR, FIE UN ALT FEL DE TITLU SI SE INDREAPTA IMPOTRIVA PARATULUI, CARE A OBTINUT RECONSTITUIREA/RESTITUIREA PRINTR-O HOTARARE JUDECATOREASCA ANTERIOARA, IN CONTRADICTORIU CU COMISIILE DE FOND FUNCIAR SAU, DUPA CAZ, CU PREFECTUL.    (Dosar nr. 1060/241/2009, sentinta civila nr. 1223/2. 12. 2009)     Prin actiune, reclamantul B. G. a chemat in judecata pe paratii Institutia Prefectului Judetului Valcea, Comisia Locala Pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Asupra Terenurilor Horezu si pe parata V. V., solicitand instantei, ca prin sentinta ce se va pronunta in cauza, sa se constate nulitatea absoluta, partiala, a Ordinului nr. 560/30.07.2008 emis de Institutia Prefectului in favoarea paratei V. V. pentru suprafata de teren de 2970 mp situata in punctul "L. C.- O.".
In motivare, reclamantul a aratat ca, prin Ordinul nr. 560/30.07.2008, a fost restituit in proprietate paratei V. V., printre alte terenuri, si terenul situat in punctul "L. C.- O.",  in suprafata de 2970 mp, asupra caruia reclamantul este proprietar, mostenindu-l de la mama sa, E. M. B., care-l dobandise prin tranzactia din 05.04.1945 si prin actul de vanzare - cumparare din 05.11.1948; a aratat, de asemenea, ca figureaza inregistrat cu acest teren la registrul agricol, intreaga suprafata este imprejmuita si bine delimitata, a fost stapanita neintrerupt de catre reclamant, neaflandu-se, deci, la dispozitia si in administrarea primariei pentru a putea fi restituit prin ordinul Prefectului, in conformitate cu prevederile legilor fondului funciar.
In dezvoltarea considerentelor cererii, reclamantul a aratat ca primaria si Comisia Locala Horezu au actionat cu rea credinta, inaintand Prefectului propunerea si documentatia pentru emiterea Ordinului de restituire, in conditiile in care el, reclamantul, le instiintase atat verbal, cat si in scris despre situatia juridica reala a terenului (care se afla in proprietatea sa privata si in evidentele din registrul agricol), iar pe de alta parte nici emitentul Ordinului nu a verificat riguros daca terenul se afla la dispozitia Comisiei locale ori in proprietatea privata a orasului Horezu. Prin acest act, reclamantului i-a fost adusa o incalcare a dreptului sau de proprietate privata ocrotit prin art. 1 din Primul Protocol Aditional la Conventia Europeana asupra Drepturilor Omului si Libertatilor Fundamentale, pe care reclamantul si-a intemeiat in drept actiunea.
Parata Institutia Prefectului Judetului Valcea a formulat intampinare si cerere de chemare in garantie a primariei Orasului Horezu (filele 18 - 20), solicitand respingerea cererii formulate de reclamant fata de Institutia Prefectului, care nu are atributia de a verifica situatia juridica a terenurilor pentru care se transmit documentatiile cu propunere de restituire, a astfel de obligatie revenind primariilor, potrivit art. 36 din legea nr. 18/1991 cu modificarile ulterioare. Fata de aceasta situatie, raspunzatoare de eventuala emitere gresita a Ordinului in discutie se face Primaria Orasului Horezu, pe care intelege sa o cheme in garantie in conformitate cu disp. art. 60 alin.1. c.pr.civ, in eventualitatea stabilirii cheltuielilor de judecata, avand in vedere ca, prin adresa nr. 13428/25.07.2008 inaintata de primaria Orasului Horezu, cuprinzand propunerea de restituire, se mentiona ca suprafata propusa se gasea in administrarea Primariei, fiind intrata in proprietatea statului, terenul nu este ocupat de constructii, instalatii sau amenajari de interes public, iar restituirea terenului catre solicitanta este impusa de sentinta civila nr. 67/22.01.2007 a Judecatoriei Horezu si Decizia civila nr. 701/08.05.2007 a Tribunalului Valcea.
Celelalte parate, cat si chemata in garantie, nu au formulat intampinare, insa, la termenul din 2 decembrie 2009, parata V. V. - prin aparatorul sau - a invocat, pe de o parte, exceptia lipsei de interes al reclamantului, motivata pe imprejurarea ca acesta nu a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate ori restituirea terenului in litigiu, asa cum rezulta din adresa nr. 18243/02.12.2009 a Primariei orasului Horezu (fila 83), iar pe de alta parte, tot pe cale de exceptie, inadmisibilitatea actiunii, dat fiind ca Ordinul in discutie este emis in baza unei hotarari judecatoresti irevocabile, prin care instanta a obligat Comisia Locala si Judeteana la emiterea actelor de reconstituire a dreptului de proprietate, retinand ca reclamanta (actuala parata V. V.) este indreptatita la retrocedarea terenului.
Reclamantul a solicitat respingerea exceptiilor, pentru considerentul ca, pe de o parte, terenul s-a aflat tot timpul in stapanirea sa si a autoarei sale, nu a trecut in proprietatea statului, din 1945 si pana astazi, prin urmare nu avea nevoie sa formuleze cereri de reconstituire sau restituire, iar pe de alta parte hotararile judecatoresti obtinute de parata nu ii sunt opozabile.
Analizand cu prioritate, in conditiile art. 137 alin.1. c.pr.civ, exceptiile ridicate de aparatorul paratei, instanta constata ca, referitor la interesul reclamantului in formularea cererii, nu se poate retine o conditionare automata a acestui interes de formularea unor cereri de restituire/reconstituire a dreptului de proprietate cu privire la acelasi teren, reclamantul fiind liber sa invoce, in legitimarea interesului, orice titlu al dreptului sau, asadar exceptia respectiva a fost neintemeiat invocata, discutia deplasandu-se spre cealalta problema, preliminara analizei fondului, anume aceea daca, in conditiile in care ordinul de restituire este emis ca urmare (si in baza) unei hotarari judecatoresti irevocabile, actiunea in constatarea nulitatii unui astfel de ordin este sau nu admisibila, luand in considerare ca printr-o solutie de admitere a cererii in nulitate s-ar ajunge la solutii contradictorii referitoare la valabilitatea aceluiasi act.
In privinta acestei chestiuni, instanta apreciaza ca in mod corect s-a invocat inadmisibilitatea, o astfel de situatie (a emiterii actelor de reconstituire/ restituire in baza unei hotarari judecatoresti irevocabile) avand un caracter de exceptie si presupunand luarea in considerare a imprejurarii ca o astfel de hotarare a fost chiar cauza emiterii actelor de reconstituire/restituire, Prefectul sau, dupa caz, Comisia Judeteana neputand refuza emiterea lor, caci altminteri s-ar face vinovate de nesocotirea acelei hotarari irevocabile si a dreptului recunoscut prin aceasta in favoarea partii solicitante.
Discutia nu se mai poate concentra, datorita acestor imprejurari, asupra aspectului indreptatirii unei parti sau a celeilalte in retrocedarea terenului sau asupra legitimitatii stapanirii, ci ea se opreste la o chestiune de constatare: actul respectiv nu putea sa nu fie emis (indiferent de existenta unor drepturi concurente pe care alte persoane le-ar putea invoca asupra aceluiasi teren, pentru simplul argument ca asa a hotarat instanta, obligand autoritatile statului sa emita actul).
Modalitatea prin care reclamantul (care invoca un drept propriu izvorat dintr-un alt titlu) isi poate valorifica acest drept (in cazul in care el va fi tulburat in folosinta terenului), este formularea unei actiuni in revendicare, nefiind necesara constatarea nulitatii titlului partii adverse, intrucat in cadrul unei actiuni in revendicare, instanta va compara titlurile partilor si va stabili care este cel mai bine caracterizat si apt sa sustina dreptul de proprietate, va acorda, deci, motivat, preferinta unuia dintre titluri si, ineficienta celuilalt, cu luarea in considerare a inopozabilitatii hotararii judecatoresti fata de tertul ce invoca un alt titlu.
Atata timp cat un astfel de demers constituie un remediu adecvat si eficient aflat oricand la indemana reclamantului (daca i se va produce o tulburare in folosinta dreptului sau) pentru a-si apara in justitie acest drept, nu se poate considera ca, declarand inadmisibila actiunea de fata, i s-ar cauza o ingradire a dreptului de liber acces la justitie, cu atat mai mult cu cat el se afla inca in posesia terenului litigios si nu este victima unui prejudiciu cauzat prin deposedare.
    
    
    
    
    
    
    
    

1