Evaziune fiscala-Penal
(Hotarare nr. 259 din data de 05.11.2013 pronuntata de Judecatoria Mangalia)DOSAR NR_
ROMANIA
JUDECATORIA MANGALIA
SENTINTA PENALA NR. _
SEDINTA PUBLICA DIN DATA DE _
PRESEDINTE : A.C.D.
GREFIER : M.V.
MINISTERUL PUBLIC REPREZENTAT DE PROCUROR C.L.A. DIN CADRUL PARCHETULUI DE PE LANGA JUDECATORIA M_
Pe rol, solutionarea actiunii penale pusa in miscare prin rechizitoriul din data de __ intocmit in dosarul de urmarire penala nr__.. al Parchetului de pe langa Judecatoria M., impotriva inculpatei B.E.D, trimisa in judecata pentru savarsirea infractiunii prevazute si pedepsite de dispozitiile art. 6 din Legea 241/2005, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal.
Dezbaterile asupra fondului au avut loc in sedinta publica din data de 22.10.2013 si au fost consemnate prin incheierea de amanare a pronuntarii din acea data, care face parte integranta din prezenta hotarare, cand, avand nevoie de timp pentru a delibera, a amanat pronuntarea la data de astazi.
INSTANTA
Asupra actiunii penale de fata constata:
Prin rechizitoriul intocmit de Parchetul de pe langa J.M. sub nr_.. la data de _.. si inregistrat pe rolul Judecatoriei Mangalia sub nr__. la data de __, s-a dispus punerea in miscare a actiunii penale si trimiterea in judecata a inculpatei B. E. D., pentru savarsirea, in calitate de administrator a S.C. A. D. S.R.L., a infractiunii de retinere si nevarsare a sumelor reprezentand impozite sau contributii cu retinere la sursa.
In sarcina inculpatei s-a retinut faptul ca, in calitate de administrator a S.C. A.D. S.R.L., nu a retinut si nu a varsat la bugetul consolidat al statului, in termen de cel mult 30 de zile, sumele datorate pentru perioada __. cu titlu de impozite si contributii cu retinere la sursa, precum si dobanzi si penalitati de intarziere a platii, in suma totala de __ lei.
In fapt, s-a aratat ca, la data de __. lucratorii din cadrul Politiei M. - B.I.F., s-au sesizat din oficiu cu privire la faptul ca administratorul S.C. A.D. S.R.L. a retinut si nu a varsat la bugetul consolidat al statului in termen de 30 de zile, impozitele si contributiile cu retinere la sursa, in suma de _.. lei.
Ulterior, se arata in rechizitoriu, Administratia Finantelor Publice M. a comunicat prin adresa nr_. din __, faptul ca debitul real al S.C. A. D. S.R.L. M., reprezentata prin administrator B.E.D. este in suma totala de _.. lei, reprezentand _. lei impozite si contributii cu retinere la sursa neachitate in perioada _____, precum si _.. lei dobanzi si penalitati de intarziere a platii.
In urma cercetarilor efectuate in cauza, se arata in actul de sesizare, a rezultat ca S.C. A.D. S.R.L. M. a fost infiintata in anul _., de catre asociatii B.D, P.A. si B.E.D., iar prin actul aditional nr. _.., in baza incheierii nr. _., B.E.D. a devenit asociat unic si administrator al acestei societati cu obiectul principal de activitate "fabricarea si comertul cu ridicata de cadouri". In perioada 25.04.2009 - 25.01.2012 societatea a functionat efectiv, desfasurand activitati comerciale, a realizat venituri si a avut angajati, astfel cum reiese din adresa Inspectoratului Teritorial de Munca C. nr_.. din __, faptul ca societatea a avut activitate rezultand si din extrasul de cont bancar pe care societatea il detinea la Banca S.A. C., din care rezulta ca au fost rulate diferite sume de bani prin intermediul acestuia.
S-a aratat faptul ca, in cauza, a fost intocmit, de catre inspectorii din cadrul Directiei Generale a Finantelor Publice C., Raportul de inspectie fiscala cu nr_.. din __., concluziile acestuia fiind ca, in perioada de referinta S.C. A.D. S.R.L. Mangalia a desfasurat activitate, inregistrand incasari totale de _.. lei, cu preponderenta prin casierie, disponibilul financiar fiind folosit de catre administrator in alte scopuri decat virarea catre bugetul consolidat al statului, al impozitelor si contributiilor retinute la sursa, la finalul activitatii de inspectie fiscala constatandu-se ca, in casieria S.C. A.D. S.R.L. Mangalia exista un disponibil de 38 lei.
Desi inculpata a declarat ca nu a achitat obligatiile pe care societatea le avea catre bugetul consolidat al statului datorita faptului ca activitatea acesteia a intrat in declin datorita crizei economice, reaua sa credinta este dovedita de faptul ca, desi a existat disponibil pentru efectuarea acestor plati, pana in prezent aceasta a achitat doar o mica parte din prejudiciul cauzat bugetului consolidat al statului, respectiv suma de 1.000 lei, conform chitantei seria_. nr__ din __..
Potrivit legislatiei financiar contabile, se arata in rechizitoriu, angajatorii au obligatia de a retine si de a vira la bugetul de stat, din veniturile lunare realizate de catre angajati, contributia individuala de asigurari sociale, prevazuta de art. 28 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, contributia individuala la bugetul asigurarilor pentru somaj, prevazuta de art. 27 din Legea nr. 76/2002, contributia individuala la bugetul asigurarilor de sanatate, prevazuta de art. 257 alin.7 din Legea nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii si impozitul pe veniturile din salarii, potrivit art. 57 din Legea nr. 571/2003, scadenta virarii sumelor anterior mentionate fiind cel mai tarziu data de 25 a lunii urmatoare celei pentru care se datoreaza drepturile salariale, data pana la care angajatorul are si obligatia de a depune la organele fiscale, declaratiile fiscale ce contin cotele retinute scriptic reprezentand impozitele si contributiile cu retinere la sursa pentru fiecare angajat si de a vira aceste sume la bugetul de stat.
Cu privire la latura civila a procesului penal s-a aratat ca Statul Roman, prin Agentia Nationala de Administrare Fiscala, prin Directia Generala a Finantelor Publice a Judetului _.., s-a constituit parte civila cu suma de 20.544 lei, reprezentand impozite cu retinere la sursa nevirate si dobanzi si penalitati de intarziere datorate de S.C. A.D. S.R.L. M, prin administrator B.E.D.. Cu privire la inculpata, s-a aratat ca are varsta de 62 de ani, este casatorita, are studii superioare, nu are antecedente penale si a avut un comportament sincer, recunoscand savarsirea faptei.
In cuprinsul rechizitoriului s-a aratat si faptul ca, prin ordonanta nr__. data de procuror la data de __. s-a instituit sechestru asigurator asupra imobilului situat in M. inscris in Cartea funciara cu nr_. din _.., avand numar cadastral _., proprietatea inculpatei B.E.D..
Situatia de fapt prezentata in rechizitoriu a fost retinuta pe baza urmatoarelor mijloace de proba: proces verbal de sesizare din oficiu, adresa nr. _.. emisa de Administratia Finantelor Publice M., adresa nr. ___ emisa de Agentia Nationala de Administrare Fiscala - Directia Generala a Finantelor Publice a Judetului C., procesul verbal de inspectie fiscala nr_. intocmit de Directia Generala a Finantelor Publice a Judetului C. - S.A.F.- Activitatea de Inspectie Fiscala, adresa nr_.. din _.. emisa de Inspectoratul Teritorial de Munca C., adresa emisa de Oficiul Registrului Comertului, adresa cuprinzand rulajul contului deschis la B_. S.A. Constanta, acte in circumstantiere, fisa de cazier judiciar, declaratiile invinuitei si procesul verbal de prezentare a materialului de urmarire penala.
Inculpata a fost cercetata in stare de libertate si i-au fost stabilite in sarcina cheltuieli judiciare in suma de 500 lei.
In sedinta publica din 28.05.2013, avand in vedere sentinta civila nr_. pronuntata la data de __ de Tribunalul C., din care rezulta ca, in temeiul Legii nr. 85/2006, s-a dispus deschiderea procedurii de insolventa fata de S.C. A.D. S.R.L. M. si radierea acestei societati din evidentele Registrului Comertului, instanta a dispus incetarea calitatii de parte responsabila civilmente a S.C. A. D. S.R.L. M..
Intrebata fiind de instanta, in sedinta publica din data de __, inculpata a aratat ca nu intelege sa se prevaleze de dispozitiile art. 3201 Cod procedura penala.
In cursul cercetarii judecatoresti a cauzei a fost audiata inculpata B.E.D., in conformitate cu dispozitiile art. 323 si art. 70 Cod procedura penala, declaratia acesteia fiind consemnata si anexata la dosar, fila 17.
Inculpata a solicitat, in aparare, administrarea probei cu inscrisuri in circumstantiere si proba testimoniala cu un martor, B. L., declaratia acesteia fiind consemnata la fila 31 din dosar.
Inculpata, prin aparator ales, a depus la dosar, in copie, urmatoarele inscrisuri: act constitutiv al S.C. C. F. A. S.R.L., certificat de inregistrare seria B nr. __ din __.. si diploma de absolvire a Facultatii de Filologie Istorie nr. _..
A fost anexata, la fila 2 din dosar, fisa de cazier judiciar a inculpatei nr. __ emisa de Inspectoratul de Politie al Judetului C.
Din analiza materialului probator administrat in ambele faze ale procesului penal, urmarirea penala si judecata, in vederea solutionarii cauzei, instanta retine urmatoarea situatie de fapt:
Societatea comerciala A. D. S.R.L. M. a fost infiintata in anul _.., fiindu-i atribuit, la data de __, numarul de ordine in Registrul Comertului _., iar inculpata a avut calitatea de asociat precum si de administrator, numita la data de __ cu puteri depline, astfel cum rezulta din incheierea nr__ pronuntata de judecatorul delegat la Oficiul Registrului Comertului de pe langa Tribunalul C., anexat la fila 26 din dosarul de urmarire penala.
La data 26.03.2012, prin adresa nr. _.., Politia Municipiului M. - Biroul de Investigare a Fraudelor a solicitat Administratiei Finantelor Publice M. inaintarea unei situatii privind datoriile la bugetul de stat consolidat ce reprezinta impozite si contributii cu retinere la sursa, defalcat pe categoriile de contributii si pe perioadele scadente, datorate de S.C. A.D. S.R.L. M. (fila 12 din dosarul de urmarire penala), relatiile solicitate fiind comunicate prin adresa nr__. emisa de Administratia Finantelor Publice M., adresa potrivit cu care debitul real al S.C. A.D. S.R.L. Mangalia are o valoare de 13.950 lei, reprezentand impozite si contributii cu retinere la sursa neachitate in perioada _.., la care de adauga suma de 6604 lei, reprezentand dobanzi si penalitati de intarziere ( f_. din dosarul de urmarire penala).
La data de 20.04.2012, lucratorii din cadrul Politiei Municipiului M. - Biroul de Investigare a Fraudelor, constatand ca S.C. A.D. S.R.L. M. figureaza in evidentele A.N.A.F. cu datorii din categoria contributiilor cu retinere la sursa in suma de __ lei, la care se adauga penalitati si dobanzi, aferente perioadei __., s-au sesizat din oficiu cu privire la savarsirea de catre inculpata, administratorul societatii mentionate, a infractiunii prevazute de dispozitiile art. 6 din Legea 241/2005 (proces verbal anexat la filele 10-11 din dosarul de urmarire penala).
Prin rezolutia data de organele de cercetare penala din cadrul Politiei Municipiului M. la data de _.., s-a dispus inceperea urmaririi penale fata de inculpata B.E.D., pentru savarsirea infractiunii prevazute de art. 6 din Legea nr. 241/205, activitate confirmata de procuror prin rezolutia din __ ( filele 7 si 8 din dosarul de urmarire penala).
La data 07.06.2012, Politia Municipiului M. - Biroul de Investigare a Fraudelor a solicitat D.G.F.P. C. efectuarea de verificari fiscale in legatura cu activitatea S.C. A.D. S.R.L. M. si comunicarea de relatii cu privire la valoarea reala si concreta a debitului datorat bugetului de stat consolidat din categoria contributiilor cu retinere la sursa, defalcat pe categoriile de contributii si pe perioadele scadente (filele 84-85 din dosarul de urmarire penala).
Agentia Nationala de Administrare Fiscala, Directia Generala a Finantelor Publice C. a comunicat organelor de cercetare penala procesul verbal incheiat la data de _.. si inregistrat sub nr. __.
Din analiza procesului verbal nr__. intocmit de Directia Generala a Finantelor Publice a Judetului C.- S.A.F.- Activitatea de Inspectie Fiscala, instanta retine imprejurarea ca, in perioada verificata, respectiv __, S.C. A.D. S.R.L. M. a inregistrat incasari totale in suma de 162.182 lei, care se regasesc in registrul de casa, incasari provenind din activitatea curenta, in suma de _.. lei, si din creditarea asociatului societatii, in suma de _.. lei, iar disponibilul financiar a fost folosit de catre administrator in alte scopuri decat virarea catre bugetul consolidat al statului a impozitelor si contributiilor cu retinere la sursa.
In concret, platile efectuate din incasarile mentionate au fost efectuate pentru: achitarea furnizorilor - _. lei, restituirea creditarilor administratorului si ridicari de avansuri - __ lei, salariile angajatilor - _.. lei, viramente catre contul bancar - _.. lei si plati reprezentand alte taxe si contributii catre bugetul de stat - _ lei (proces verbal si anexa nr. 5 - fila 95 din dosarul de urmarire penala).
Potrivit procesului verbal sus-mentionat, la nivelul S.C. A. D. S.R.L. M., al carei administrator era inculpata, au fost retinute si nu s-au virat la bugetul general consolidat al statului impozite si contributii cu retinere la sursa in cuantum total de __ lei, reprezentand: contributii asigurari sociale retinute de la asigurati in suma de 7.034 lei, contributii asigurari de sanatate retinute de la asigurati in suma de 4.864 lei, contributii la fondul de somaj in suma de 455 lei si impozit pe veniturile din salarii in suma de 8.201 lei.
In concret, din analiza soldurilor conturilor de casa ale societatii din perioada in care au fost constituite impozitele si contributiile cu retinere la sursa anterior mentionate, detaliate in anexa nr. _ la procesul verbal nr_.. din __, se retine imprejurarea ca, aceste conturi au fost debitate cu sume de bani, insa resursele financiare au fost directionate spre alte plati decat impozitele si contributiile cu retinere la sursa, imprejurare care atesta ca inculpata a avut posibilitatea efectiva de achitare, insa nu a efectuat platile in termenul prevazut de lege.
Totodata, potrivit adresei nr_. din _.. emisa de Inspectoratul Teritorial de Munca Constanta, anexata la fila .. din dosarul de urmarire penala, in perioada __, rezulta ca S.C. A. D. S.R.L. M. a avut angajati.
Pentru intarzierile la plata sumelor anterior mentionate au fost calculate majorari si penalitati de intarziere in suma de 6.604 lei (proces verbal _. din _.. si anexe, la filele _.. din dosarul de urmarire penala).
Din analiza inscrisurilor anexate la dosarul cauzei, instanta retine si imprejurarea ca, prin incheierea nr__. pronuntata de Tribunalul C., s-a dispus, in temeiul Legii nr. 85/2006, deschiderea procedurii de insolventa a debitoarei S.C. A.D. S.R.L. M. si intrarea in faliment in procedura simplificata, iar prin sentinta civila nr. _. din data de _.. pronuntata de Tribunalul C. - Sectia a II-a in dosarul civil nr. __, s-a dispus inchiderea procedurii insolventei fata de debitoarea S.C. A.D. S.R.L. M. si radierea acesteia din Registrul Comertului.
Audiata fiind, in cursul urmaririi penale, dar si de catre instanta de judecata, inculpata a recunoscut faptul ca nu a achitat debitele la bugetul de stat, motivand activitatea ilicita prin scaderea drastica a activitatii societatii ca urmare a crizei economice, prin aceea ca in anul 2009 incasarile au fost foarte mici si, pentru a putea supravietui, achita doar salariile, furnizorii si creditul la banca.
Avand in vedere situatia de fapt anterior retinuta, instanta apreciaza ca fapta savarsita de inculpata care, in calitate de administrator al S.C. A.D. S.R.L. Mangalia, in perioada _.., a retinut si nu a varsat, cu intentie, in cel mult 30 de zile de la scadenta sume reprezentand impozite si contributii cu retinere la sursa, intruneste elementele constitutive ale infractiunii prevazute de art. 6 din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 13 Cod penal.
Astfel, potrivit art. 6 din Legea nr. 241/2005 privind prevenirea si combaterea evaziunii fiscale, in forma in vigoare la data savarsirii faptei, "constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la un an la 3 ani sau cu amenda retinerea si nevarsarea, cu intentie, in cel mult 30 de zile de la scadenta, a sumelor reprezentand impozite sau contributii cu retinere la sursa", iar prin impozite si contributii cu retinere la sursa se inteleg acele impozite si contributii stabilite prin lege in sarcina salariatilor, care se retin de catre angajatori din drepturile salariale lunare cuvenite salariatilor si sunt virate la bugetul de stat.
Obiectul juridic special al acestei infractiuni este reprezentat de relatiile sociale privind bugetul public consolidat, relatii a caror nastere, existenta si normala desfasurare este conditionata de incriminarea faptelor prevazute in textul de lege.
Conform dispozitiilor cuprinse in legislatia financiar-contabila, angajatorii au obligatia de a retine si vira la bugetul de stat contributia individuala de asigurari sociale, prevazuta de art. 28 din Legea nr. 19/2000, contributia individuala la bugetul asigurarilor de sanatate, prevazuta de art. 257 alin.7 din Legea nr. 95/2006, contributia individuala la bugetul asigurarilor pentru somaj, prevazuta de art. 27 din Legea nr. 76/2002, impozitul pe veniturile din salarii, potrivit art. 57 din Legea nr. 571/2003, scadenta virarii sumelor anterior mentionate fiind cel mai tarziu data de 25 a lunii urmatoare celei pentru care se datoreaza drepturile salariale, data pana la care angajatorul are si obligatia de a depune la organele fiscale, declaratiile fiscale ce contin cotele retinute scriptic reprezentand impozitele si contributiile cu retinere la sursa pentru fiecare angajat si de a vira aceste sume la bugetul de stat.
In concret, elementul material al laturii obiective al infractiunii retinute in sarcina inculpatei s-a realizat prin activitatea acesteia care, in calitate de administrator al S.C. A.D. S.R.L. M., in perioada __, a retinut si nu a varsat, cu intentie, in cel mult 30 de zile de la scadenta suma de 13.950 lei, reprezentand impozite si contributii cu retinere la sursa neachitate in perioada __.., la care se adauga dobanzi si penalitati de intarziere in suma de 6.604 lei.
Urmarea imediata consta in crearea unei stari de pericol pentru activitatile pe care le desfasoara institutiile abilitate, avand ca atributii colectarea sumelor de bani din care se alcatuieste bugetul general consolidat, legatura de cauzalitate intre actiunea inculpatei si rezultatul produs rezultand din insasi materialitatea faptelor.
Sub aspectul laturii subiective, intentia cu care inculpata a savarsit infractiunea ce i se retine in sarcina rezulta din ansamblul probelor administrate in cauza, probe care au relevat imprejurarea ca, in perioada __, S.C. A. D. S.R.L. M. a inregistrat incasari totale in suma de 162.182 lei, care se regasesc in registrul de casa, incasari provenind atat din activitatea desfasurata, in suma de 155.032 lei, cat si din creditari ale administratorului, in suma de 7.150 lei, iar disponibilul financiar a fost folosit de catre administrator in alte scopuri decat virarea catre bugetul consolidat al statului a impozitelor si contributiilor cu retinere la sursa.
In concret, platile efectuate din incasarile mentionate au fost efectuate pentru: achitarea furnizorilor - 162.572 lei, restituirea creditarilor administratorului si ridicari de avansuri - 3.472 lei, salariile angajatilor - 30.165 lei, viramente catre contul bancar - 21.219 lei si plati reprezentand alte taxe si contributii catre bugetul de stat - 191 lei (proces verbal si anexa nr. _ - fila .. din dosarul de urmarire penala).
Sustinerile inculpatei, in sensul ca, in perioada __.. societatea nu a avut nicio realizare financiara si ca a fost in imposibilitate de a achita sumele datorate bugetului consolidat al statului nu pot fi retinute intrucat nu au fost dovedite ci chiar combatute prin probele administrate in cauza.
In concret, din analiza soldurilor conturilor de casa ale societatii din perioada in care au fost constituite impozitele si contributiile cu retinere la sursa anterior mentionate, detaliate in anexa nr. _. la procesul verbal nr_.. din __., rezulta imprejurarea ca aceste conturi au fost debitate cu sume de bani, insa resursele financiare au directionate spre alte plati decat impozitele si contributiile cu retinere la sursa, imprejurare care atesta ca inculpata a avut posibilitatea efectiva de achitare, insa nu a efectuat platile in termenul prevazut de lege.
Fata de considerentele anterior expuse, instanta apreciaza ca prezumtia de nevinovatie de care beneficiaza inculpata a fost rasturnata prin probe certe, astfel cum impun dispozitiile art. 345 alin.2 si art. 66 Cod procedura penala, si sunt intrunite conditiile legale pentru condamnarea inculpatei pentru comiterea infractiunii pentru care a fost cercetata in prezenta cauza.
La individualizarea pedepsei ce va fi aplicata inculpatei, instanta va avea in vedere atat criteriile generale prevazute de art. 72 Cod penal, respectiv gradul de pericol social al faptei, imprejurarile care agraveaza sau atenueaza raspunderea penala, persoana inculpatei si limitele de pedeapsa prevazute de Legea nr. 241/2005.
Astfel, legiuitorul insusi a considerat ca infractiunea retinuta in sarcina inculpatei prezinta un grad ridicat de pericol social generic, pericol ce se desprinde din limitele de pedeapsa prevazute de art. 6 din Legea nr. 241/2005, in forma in vigoare la data savarsirii faptei.
Fapta savarsita de inculpata prezinta si un grad de pericol social concret sporit care rezulta atat din circumstantele reale ale savarsirii faptei - desi retinute, contributiile salariatilor nu au fost virate la bugetul de stat pentru o perioada lunga de timp, desi societatea administrata de catre inculpat a avut incasari, acesta le-a folosit pentru derularea in continuare a activitatii societatii, cat si din urmarile infractiunii - neplata impozitelor si contributiilor cu retinere la sursa avand consecinte negative nu numai pentru bugetul consolidat al statului ci si pentru salariatii care au fost lipsiti de masurile de protectie sociala de care beneficiaza prin retinerea si virarea la stat, din salariul lor, a acestor impozite si contributii.
Fata de considerentele anterior expuse, instanta apreciaza ca, prin continutul sau concret si, prin atingerea grava adusa valorilor sociale ocrotite de Legea nr. 241/2005, fapta savarsita de inculpata prezinta gradul de pericol social ce caracterizeaza infractiunea pentru a fost cercetata in prezenta cauza.
La individualizarea sanctiunii penale, instanta va tine seama si de circumstantele personale ale inculpatei, care nu este cunoscuta cu antecedente penale si este o persoana integrata social, fiind administrator la S.C. C. F. A. S.R.L.
Pe cale de consecinta, instanta va face aplicarea dispozitiilor art. 74 alin.1 lit. a Cod penal si ale art. 76 lit. e Cod penal si va cobori pedeapsa sub minimul general prevazut de art. 6 din Legea nr. 241/2005.
Fata de ansamblul considerentelor anterior expuse, instanta apreciaza ca o pedeapsa de 3 (trei) luni inchisoare este suficienta si de natura a o reeduca pe inculpata si a o determina ca, pe viitor, sa se conformeze dispozitiilor legii penale edictate, in vederea protectiei relatiilor sociale privind bugetul public consolidat, dar si pentru realizarea celorlalte scopuri ale sanctiunilor penale.
Potrivit dispozitiilor art. 71 alin. 1 din Codul penal "pedeapsa accesorie consta in interzicerea drepturilor prevazute in art. 64", iar in conformitate cu aliniatul al doilea al aceluiasi articol "condamnarea la pedeapsa detentiunii pe viata sau a inchisorii atrage de drept interzicerea drepturilor prevazute in art. 64 lit. a) - c) din momentul in care hotararea de condamnare a ramas definitiva si pana la terminarea executarii pedepsei (_)".
Desi art. 71 alin. (2) din Codul penal impune aplicarea obligatorie a pedepsei accesorii constand in interzicerea tuturor drepturilor prevazute la art. 64 lit. a) - c) din acelasi act normativ, instanta constata ca, raportat la circumstantele spetei, interzicerea dreptului de a alege nu raspunde niciunuia dintre dezideratele enuntate de art. 52 din Codul penal privind scopul pedepsei.
Astfel, in afara oricarei conexiuni cu fapta imputata inculpatei si fara a justifica o masura de corectare pe viitor a comportamentului acesteia, pedeapsa accesorie a interzicerii dreptului de a alege apare ca fiind o masura penala incidenta, prin automatismul legii, in domeniul vietii private a persoanei condamnate. Or, o atare ingerinta trebuie sa isi gaseasca justificarea in necesitatea interventiei, precum si in scopurile reclamate de o asemenea masura intr-o societate democratica.
Potrivit art. 3 din Protocolul nr.1 la Conventia Europeana a Drepturilor Omului, "Inaltele parti contractante se angajeaza sa organizeze, la intervale rezonabile, alegeri libere cu vot secret, in conditiile care asigura libera exprimare a opiniei poporului cu privire la alegerea corpului legislativ".
Avand de solutionat conflictul dintre norma nationala romana, reprezentata de art. 71 alin. (2) din Codul penal, si norma europeana, reprezentata de art. 3 din Protocolul nr.1 la Conventia Europeana a Drepturilor Omului, instanta constata ca aplicarea automata a pedepsei accesorii constand in interzicerea dreptului de a alege, in absenta oricarui control exercitat de catre instantele judecatoresti, nu indeplineste cerintele enuntate de Conventie.
In speta, instanta constata ca, fata de natura infractiunii comise de inculpata, interzicerea dreptului de a alege nu constituie o masura necesara intr-o societate democratica, neavand nicio legatura cu securitatea nationala, siguranta publica, bunastarea economica a tarii, apararea ordinii si prevenirea faptelor penale, protejarea sanatatii sau a moralei, ori protejarea drepturilor si libertatilor altora, singurele valori de natura a justifica ingerinta.
Potrivit dispozitiilor art. 8 pct. 1 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului "orice persoana are dreptul la respectarea vietii sale private", iar punctul 2 prevede ca "nu este admis amestecul unei autoritati publice in exercitarea acestui drept decat in masura in care acest amestec este prevazut de lege si daca constituie o masura care, intr-o societate democratica, este necesara pentru securitatea nationala, siguranta publica, bunastarea economica a tarii, apararea ordinii si prevenirea faptelor penale, protejarea sanatatii sau a moralei, ori protejarea drepturilor si libertatilor altora".
Avand in vedere atat dispozitiile art. 8 din C.E.D.O., imprejurarea ca infractiunea savarsita de inculpata este independenta de aspecte privind modul de exercitare a drepturilor si de indeplinire a obligatiilor parintesti, cat si dispozitiile art. 3 din Protocolul nr.1 la Conventia Europeana a Drepturilor Omului, pentru a complini rolul sanctionator si educativ al pedepsei cu inchisoare aplicata inculpate si, apreciind ca infractiunea comisa de inculpata o face nedemna sa ocupe o functie ce implica exercitiul autoritatii de stat si sa fie aleasa in functii elective publice, instanta va face aplicarea art. 71 alin. 1 si alin. 3 Cod penal si ii va interzice acesteia, pe durata executarii pedepsei principale cu inchisoarea, drepturile prevazute de art. 64 alin 1 lit. a, teza a II-a si lit. b Cod penal.
Apreciind ca scopul educativ si preventiv al pedepsei aplicate inculpatei poate fi atins si fara executarea acesteia, inculpata fiind la prima condamnare penala si, dovedind ca este o persoana integrata social, constatand ca sunt indeplinite si celelalte conditii impuse de art. 81 Cod penal (pedeapsa aplicata in prezenta cauza este inchisoarea mai mica de 3 ani, inculpata nu a mai fost condamnata anterior la pedeapsa inchisorii mai mare de 6 luni), instanta va dispune suspendarea conditionata a executarii pedepsei aplicate inculpatei pe o durata de 2 ani si 3 luni, termen de incercare stabilit in conditiile art. 82 Cod penal.
Pe cale de consecinta, in conformitate cu dispozitiile art. 71 alin. 5 Cod penal, instanta va dispune si suspendarea executarii pedepselor accesorii pe durata suspendarii conditionate a executarii pedepsei principale a inchisorii.
In baza art. 359 Cod procedura penala instanta va atrage atentia inculpatei asupra dispozitiilor art. 83 Cod penal, potrivit cu care savarsirea unei noi infractiuni in cursul termenului de incercare are drept urmare revocarea suspendarii conditionate si executarea in intregime, in regim de detentie, a pedepsei aplicate in prezenta cauza la care se va adauga pedeapsa pentru noua infractiune.
In ceea ce priveste latura civila a procesului penal, instanta retine imprejurarea ca, partea vatamata Statul Roman prin Ministerul Finantelor, reprezentat de Agentia Nationala de Administrare Fiscala, prin Directia Generala a Finantelor Publice a Judetului C. s-a constituit parte civila in procesul penal cu suma de 20.554 lei, reprezentand impozite si contributii retinute la sursa, dar nevarsate de catre inculpata la bugetul consolidat al statului, compusa din: suma de 5.548 lei, reprezentand impozit pe venituri din salarii, suma de 4.885 lei, reprezentand contributii de asigurari sociale, suma de 305 lei, reprezentand contributia la fondul de somaj, suma de 3.212 lei, reprezentand contributii de asigurari sociale de sanatate, precum si suma de 6.604 lei, reprezentand majorari si penalitati aferente debitelor principale.
Avand in vedere imprejurarea ca, prin sentinta civila nr__ din data de _.. pronuntata de Tribunalul C. - Sectia a II a in dosarul civil nr. __. s-a dispus inchiderea procedurii insolventei debitoarei S.C. A.D. S.R.L.M. si radierea acesteia din Registrul Comertului si, vazand dispozitiile art. 251 Cod civil, instanta a dispus incetarea, in cauza, de parte responsabila civilmente a S.C. A.D. S.R.L.M..
Analizand pretentiile civile formulate de partea civila, instanta constata ca, in cauza, sunt indeplinite conditiile pentru angajarea raspunderii civile delictuale a inculpatei potrivit art. 998 si urm. Cod civil din 1864, aplicabile potrivit art. 3 din Legea nr. 71/2011: fapta ilicita - infractiunea retinuta in sarcina inculpatei potrivit prezentei sentinte, prevazuta de art. 6 din Legea nr. 241/2005, prejudiciul cauzat bugetului de stat, a carui existenta si intindere rezulta din mijloacele de proba analizate in cuprinsul prezentei sentinte, legatura de cauzalitate dintre fapta ilicita si prejudiciu, precum si vinovatia inculpatei, retinuta de instanta sub forma intentiei.
In ceea ce priveste cererea partii civile, de obligare a inculpatei la plata accesoriilor reglementate de Codul de procedura fiscala, instanta apreciaza ca nu sunt intrunite conditiile legale pentru a fi admisa.
In concret, instanta retine ca raspunderea civila a inculpatei este reglementata de dispozitiile Codului civil, iar nu de cele ale dreptului fiscal, inculpata neavand calitatea de debitor fiscal, motiv pentru care nu se poate realiza o combinare a celor doua tipuri de raspundere civila. Ca atare, nu se pot acorda in cauza penalitatile si dobanzile solicitate de partea civila.
Astfel, infractiunile prevazute in Legea nr. 241/2005 sunt, de regula, infractiuni de rezultat, care au ca urmare producerea unui prejudiciu material constand in taxele, impozitele sau contributiile neachitate catre bugetul de stat.
In ipoteza savarsirii unor infractiuni prevazute in Legea nr. 241/2005 exista posibilitatea, ca de altfel in cazul oricarei infractiuni de rezultat, exercitarea actiunii civile alaturat actiunii penale in cadrul procesului penal.
Actiunea civila, conform art. 14 Cod procedura penala, are drept scop repararea pagubei produse prin savarsirea infractiunii, iar repararea pagubei se face intr-una din modalitatile prevazute de art. 14 alin. 3 lit. a-c Cod procedura penala.
In practica se constata, ca si in speta de fata, ca in cererile de constituire de parte civila, in cazul infractiunilor de evaziune fiscala, partea civila solicita pe langa taxele, impozitele sau contributiile neachitate catre bugetul de stat si dobanzile, penalitatile de intarziere si majorarile de intarziere aferente obligatiilor principale, astfel cum sunt prevazute de Codul de procedura fiscala.
Potrivit prevederilor Codului de procedura fiscala, pentru neachitarea la termenul de scadenta de catre debitor a obligatiilor de plata, se datoreaza, dupa acest termen, dobanzi si penalitati de intarziere, dobanzile calculandu-se pentru fiecare zi de intarziere, incepand cu ziua imediat urmatoare termenului de scadenta si pana la data stingerii sumei datorate, inclusiv, iar plata cu intarziere a obligatiilor fiscale se sanctioneaza cu o penalitate de intarziere datorata pentru neachitarea la scadenta a obligatiilor fiscale principale.
Dobanzile si penalitatile de intarziere se datoreaza cumulat si se stabilesc prin decizii intocmite in conditiile aprobate prin ordin al presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala, iar in conformitate cu dispozitiile art. 1241 Cod procedura fiscala, majorarile de intarziere, prin exceptie de la prevederile art. 119 alin. (1) si art. 120^1, se datoreaza pentru neachitarea la termenul de scadenta de catre debitor a obligatiilor de plata datorate bugetelor locale.
Pentru a stabili in ce masura se pot acorda dobanzile, penalitatile de intarziere si majorari de intarziere, aferente obligatiilor principale, este necesar a examina principiile care stau la baza rezolvarii actiunii civile alaturate actiunii penale in cadrul procesului penal.
Este unanim acceptat atat in doctrina, cat si in practica judiciara, faptul ca actiunea civila alaturata actiunii penale in cadrul procesului penal se solutioneaza dupa regulile aplicabile raspunderii civile delictuale, chiar daca savarsirea infractiunii este in legatura cu alt tip de raspundere civila, cum ar fi, de exemplu, raspunderea contractuala.
Daca persoana fizica sau juridica doreste sa exercite actiunea civila in cadrul procesului penal trebuie sa accepte rezolvarea actiunii civile, potrivit regulilor raspunderii civile delictuale prevazute de art. 998 si urmatoarele Cod Civil, iar in cazul in care persoana prejudiciata doreste rezolvarea actiunii civile conform regulilor stabilite pentru alte tipuri de raspundere civila, are posibilitatea de a se adresa instantei civile pentru repararea pagubei, astfel cum se prevede in art. 19 alin. 1 Cod procedura penala.
Aceleasi reguli acceptate ca aplicabile in cazul in care persoana prejudiciata are drept de optiune intre raspunderea civila delictuala si raspunderea contractuala trebuie considerat ca sunt aplicabile si atunci cand persoana prejudiciata are drept de optiune intre raspunderea civila delictuala si raspunderea fiscala.
Angajarea raspunderii fiscale intervine in conformitate cu regulile instituite de Codul de procedura fiscala si aceste reguli nu pot fi combinate cu principiile ce guverneaza raspunderea civila delictuala, dat fiind deosebirile de esenta dintre acestea. Pentru a evidentia diferentele dintre cele doua tipuri de raspundere civila este necesar a examina notiunile specifice dreptului fiscal, care individualizeaza acest tip de raspundere civila si care nu pot fi aplicate raspunderii civile delictuale.
Raportul de drept procedural fiscal cuprinde drepturile si obligatiile ce revin partilor, potrivit legii, pentru indeplinirea modalitatilor prevazute pentru stabilirea, exercitarea si stingerea drepturilor si obligatiilor partilor din raportul de drept material fiscal, iar subiectele raportului juridic fiscal sunt statul, unitatile administrativ-teritoriale, contribuabilul, precum si alte persoane care dobandesc drepturi si obligatii in cadrul acestui raport. Debitorul este contribuabilul, persoana fizica ori juridica, sau orice alta entitate fara personalitate juridica ce datoreaza impozite, taxe, contributii si alte sume bugetului general consolidat, in conditiile legii, iar creditorul este Statul reprezentat de Ministerul Finantelor prin Agentia Nationala de Administrare Fiscala si unitatile sale teritoriale ( art. 16, 17 din Codul de procedura fiscala).
Nasterea creantelor si obligatiilor fiscale are loc in momentul in care, potrivit legii, se constituie baza de impunere care le genereaza, daca prin lege nu se prevede altfel, impozitele, taxele, contributiile si alte sume datorate bugetului general consolidat se stabilesc in conditiile reglementate de Codul de procedura fiscala, colectarea creantelor fiscale se face in temeiul unui titlu de creanta sau al unui titlu executoriu, dupa caz, iar titlul de creanta este actul prin care se stabileste si se individualizeaza creanta fiscala, intocmit de organele competente sau de persoanele indreptatite, potrivit legii (art. 110 din Codul de procedura fiscala).
Din analiza succinta a acestor notiuni specifice raspunderii fiscale, instanta apreciaza in sensul imposibilitatii aplicarii unora dintre prevederile legale ce reglementeaza raspunderea fiscala in cazul actiunii civile exercitate impotriva inculpatului in cadrul procesului penal, in referire la repararea prejudiciului cauzat prin savarsirea unor infractiuni de evaziune fiscala.
Astfel, raspunderea fiscala presupune existenta unor raporturi juridice de drept fiscal, a unor creante fiscale stabilite in conditiile Codului de procedura fiscala, iar executarea poate fi pornita in baza unui titlu de creanta, pe cand in cazul raspunderii civile delictuale raportul juridic ia nastere prin savarsirea unei fapte ilicite cauzatoare de prejudicii, iar dreptul de creanta este stabilit, in lipsa conventiei partilor, de instanta de judecata, iar nu printr-o declaratie a contribuabilului sau o decizie de impunere a organului fiscal.
In cazul infractiunilor prevazute in Legea nr. 241/2005, de cele mai multe ori, inculpatul (persoana impotriva careia se exercita actiunea civila) nu are calitatea de debitor fiscal, potrivit regulilor prevazute in Codul de procedura fiscala, astfel cum este si in cazul de fata. Debitor fiscal, asa cum am aratat, este contribuabilul, persoana fizica ori juridica, sau orice alta entitate fara personalitate juridica ce datoreaza impozite, taxe, contributii si alte sume bugetului general consolidat, dar, in speta de fata, se constata ca inculpata a savarsit infractiunea de evaziune fiscala in calitate de administrator al unei societati comerciale, societate comerciala care detinea calitatea de debitor fiscal.
In conditiile in care inculpata nu are calitatea de debitor fiscal, nu ii sunt aplicabile regulile raspunderii fiscale. Inculpata este tinut sa repare prejudiciul cauzat prin savarsirea infractiunii de evaziune fiscala, dar aceasta nu datoreaza obligatiile bugetare propriu-zise, nefiind debitor fiscal, ci echivalentul acestora. Or, atat timp cat inculpata nu datoreaza obligatiile bugetare propriu-zise, care reprezinta obligatiile fiscale principale, aceasta nu poate fi obligata nici la plata obligatiile fiscale accesorii (dobanzi, penalitati de intarziere, majorari de intarziere). Obligatiile fiscale accesorii sunt datorate de debitorul fiscal numai in cazul neplatii obligatiile fiscale principale scadente, stabilite potrivit Codului de procedura fiscala, ceea ce nu este cazul in situatia exercitarii actiunii civile in cadrul procesului penal.
Nu s-ar putea sustine ca, prin acordarea cumulata a dobanzilor, penalitatilor de intarziere si a majorarilor de intarziere se urmareste acoperirea integrala a prejudiciului creat bugetului de stat, cu motivarea ca obligatiile fiscale ar fi trebuit achitate la data scadentei, iar unul dintre principiile raspunderii civile delictuale este cel al repararii integrale a prejudiciului cauzat prin fapta ilicita.
Astfel, majorarile de intarziere si penalitatile de intarziere nu reprezinta modalitati de acoperire a prejudiciului cauzat prin neplata la termen a obligatiilor fiscale principale, ci aceste institutii, specifice raspunderii fiscale, constituie sanctiuni pentru neplata la termen, independent de producerea vreunui prejudiciu prin intarzierea la plata. Prejudiciul creat prin neplata la termen a obligatiilor fiscale este acoperit prin obligarea debitorului la plata dobanzii.
Astfel, in cadrul procesului penal, partea civila este indreptatita la acordarea dobanzii aferente debitului principal, dar nu dobanda prevazuta de dreptul fiscal, astfel cum a solicitat partea civila, (pentru argumentele deja aratate), ci dobanda civila, in conditiile art. 1088 Cod civil, dobanda care nu a fost insa solicitata in cauza.
Dobanzile, majorarile de intarziere si penalitatile de intarziere nu pot fi acordate nici pentru motivul ca acestea sunt prevazute de Codul de procedura fiscala pentru obligatii certe, lichide si exigibile, pe cand, in cazul actiunii civile exercitate in cadrul procesului penal, obligatia de plata a inculpatei devine certa, lichida si exigibila doar la data ramanerii definitive a hotararii judecatoresti, astfel ca nu s-ar putea acorda majorarile de intarziere si penalitatile de intarziere pentru o data anterioara ramanerii definitive a hotararii judecatoresti.
In concluzie, instanta apreciaza ca, in cazul actiunii civile exercitate in cauza de catre partea civila, nu pot fi puse in sarcina inculpatei si nu se pot acorda dobanzile, majorarile de intarziere si penalitatile de intarziere prevazute de Codul de procedura fiscala, singurele sume care ar putea insoti creanta principala fiind cele echivalente dobanzii legale (care insa nu a fost solicitata in prezenta cauza de partea civila), in considerarea dispozitiilor art. 1088 din Codul civil, potrivit carora, la obligatiile care au ca obiect o suma oarecare, daunele interese pentru neexecutare nu pot cuprinde decat dobanda legala, pentru care creditorul nu este tinut a justifica vreo paguba.
Adoptarea oricarei solutii contrare, in considerarea caracterului special al creantei fiscale, s-ar constitui intr-o diferenta nejustificata de tratament, intrucat unei categorii aparte de creditori, printre care si statul, i s-ar acorda alte sume decat cele acordate in mod obisnuit in procesul penal, cu incalcarea flagranta a principiului egalitatii persoanelor in fata legii si autoritatilor publice, consfintit de Constitutie si Legea de organizare judiciara (art. 2 alin. 1 si art. 7 din Legea nr. 304/2004).
Fata de considerentele anterior expuse, instanta, in baza art. 14 si art. 346 alin. 1 Cod procedura penala raportat la art. 998 si urm. Cod civil din 1864, va admite in parte actiunea civila formulata impotriva inculpatei de partea civila Statul Roman prin Ministerul Finantelor, reprezentat de Agentia Nationala de Administrare Fiscala, prin Directia Generala a Finantelor Publice a Judetului C., o va obliga pe inculpata la plata catre partea civila a sumei de 13.950 lei, reprezentand impozite cu retinere la sursa nevirate si va respinge, ca nefondate, celelalte pretentii formulate de partea civila in contradictoriu cu inculpata.
In conformitate cu dispozitiile art. 353 alin. 1 Cod procedura penala, instanta va mentine sechestrul asigurator instituit prin ordonanta data de procuror la data de __ in dosarul de urmarire penala nr. _.. al Parchetului de pe langa Judecatoria M. asupra imobilului situat in_...
In baza art. 191 alin. 1 si 2 Cod procedura penala, instanta o va obliga pe inculpata la plata catre stat a sumei de 600 lei reprezentand cheltuieli judiciare avansate de stat in cauza.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTARASTE
In baza art. 6 din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal raportat la art. 74 alin. 1 lit. a si art. 76 alin. 1 lit. e Cod penal,
Condamna pe inculpata B.E.D., la pedeapsa de 3 (trei) luni inchisoare pentru savarsirea in calitate de administrator al S.C. A.D. S.R.L.a infractiunii de retinere si nevarsare a sumelor reprezentand impozite sau contributii cu retinere la sursa.
In baza art. 71 C.pen interzice inculpatei drepturile prev. de art. 64 lit. a si b C.pen., cu exceptia dreptului de a alege..
In baza art. 81 alin.1 Cod penal
Suspenda conditionat executarea pedepsei aplicate pe durata unui termen de incercare de 2 ani si 6 luni, calculat conf. art. 82 C.pen.
In baza art. 71 alin. 5 Cod penal suspenda executarea pedepselor accesorii aplicate.
In baza art. 359 Cod procedura penala atrage atentia inculpatei asupra dispozitiilor art.83 Cod penal a caror nerespectare are ca urmare revocarea suspendarii.
In baza art. 14 si art. 346 alin.1 Cod procedura penala raportat la art. 998 si urm. Cod civil din 1864, admite in parte actiunea civila formulata impotriva inculpatului de partea civila Statul Roman prin Ministerul Finantelor, reprezentat de Agentia Nationala de Administrare Fiscala, prin Directia Generala a Finantelor Publice a Judetului C.
In baza art. 998 Cod civil din 1864 obliga pe inculpata la plata catre partea civila a sumei de 13.950 lei, reprezentand impozite cu retinere la sursa nevirate.
Respinge ca nefondate celelalte pretentii formulate de partea civila in contradictoriu cu inculpata.
In baza art. 353 alin.1 Cod procedura penala mentine sechestrul asigurator instituit prin ordonanta data de procuror la data de 03.08.2012 in dosarul de urmarire penala nr__. al Parchetului de pe langa Judecatoria M. asupra imobilului situat in.
In baza art. 191 alin.1 si 2 Cod procedura penala obliga pe inculpata la plata catre stat a sumei de 600 lei reprezentand cheltuieli judiciare avansate de stat in cauza.
Cu recurs 10 zile de la pronuntare pentru partile prezente si de la comunicare pentru cele care au lipsit.
Pronuntata in sedinta publica, azi, 05.11.2013.
PRESEDINTE GREFIER
A.C.D. M.V.
ROMANIA
JUDECATORIA MANGALIA
SENTINTA PENALA NR. _
SEDINTA PUBLICA DIN DATA DE _
PRESEDINTE : A.C.D.
GREFIER : M.V.
MINISTERUL PUBLIC REPREZENTAT DE PROCUROR C.L.A. DIN CADRUL PARCHETULUI DE PE LANGA JUDECATORIA M_
Pe rol, solutionarea actiunii penale pusa in miscare prin rechizitoriul din data de __ intocmit in dosarul de urmarire penala nr__.. al Parchetului de pe langa Judecatoria M., impotriva inculpatei B.E.D, trimisa in judecata pentru savarsirea infractiunii prevazute si pedepsite de dispozitiile art. 6 din Legea 241/2005, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal.
Dezbaterile asupra fondului au avut loc in sedinta publica din data de 22.10.2013 si au fost consemnate prin incheierea de amanare a pronuntarii din acea data, care face parte integranta din prezenta hotarare, cand, avand nevoie de timp pentru a delibera, a amanat pronuntarea la data de astazi.
INSTANTA
Asupra actiunii penale de fata constata:
Prin rechizitoriul intocmit de Parchetul de pe langa J.M. sub nr_.. la data de _.. si inregistrat pe rolul Judecatoriei Mangalia sub nr__. la data de __, s-a dispus punerea in miscare a actiunii penale si trimiterea in judecata a inculpatei B. E. D., pentru savarsirea, in calitate de administrator a S.C. A. D. S.R.L., a infractiunii de retinere si nevarsare a sumelor reprezentand impozite sau contributii cu retinere la sursa.
In sarcina inculpatei s-a retinut faptul ca, in calitate de administrator a S.C. A.D. S.R.L., nu a retinut si nu a varsat la bugetul consolidat al statului, in termen de cel mult 30 de zile, sumele datorate pentru perioada __. cu titlu de impozite si contributii cu retinere la sursa, precum si dobanzi si penalitati de intarziere a platii, in suma totala de __ lei.
In fapt, s-a aratat ca, la data de __. lucratorii din cadrul Politiei M. - B.I.F., s-au sesizat din oficiu cu privire la faptul ca administratorul S.C. A.D. S.R.L. a retinut si nu a varsat la bugetul consolidat al statului in termen de 30 de zile, impozitele si contributiile cu retinere la sursa, in suma de _.. lei.
Ulterior, se arata in rechizitoriu, Administratia Finantelor Publice M. a comunicat prin adresa nr_. din __, faptul ca debitul real al S.C. A. D. S.R.L. M., reprezentata prin administrator B.E.D. este in suma totala de _.. lei, reprezentand _. lei impozite si contributii cu retinere la sursa neachitate in perioada _____, precum si _.. lei dobanzi si penalitati de intarziere a platii.
In urma cercetarilor efectuate in cauza, se arata in actul de sesizare, a rezultat ca S.C. A.D. S.R.L. M. a fost infiintata in anul _., de catre asociatii B.D, P.A. si B.E.D., iar prin actul aditional nr. _.., in baza incheierii nr. _., B.E.D. a devenit asociat unic si administrator al acestei societati cu obiectul principal de activitate "fabricarea si comertul cu ridicata de cadouri". In perioada 25.04.2009 - 25.01.2012 societatea a functionat efectiv, desfasurand activitati comerciale, a realizat venituri si a avut angajati, astfel cum reiese din adresa Inspectoratului Teritorial de Munca C. nr_.. din __, faptul ca societatea a avut activitate rezultand si din extrasul de cont bancar pe care societatea il detinea la Banca S.A. C., din care rezulta ca au fost rulate diferite sume de bani prin intermediul acestuia.
S-a aratat faptul ca, in cauza, a fost intocmit, de catre inspectorii din cadrul Directiei Generale a Finantelor Publice C., Raportul de inspectie fiscala cu nr_.. din __., concluziile acestuia fiind ca, in perioada de referinta S.C. A.D. S.R.L. Mangalia a desfasurat activitate, inregistrand incasari totale de _.. lei, cu preponderenta prin casierie, disponibilul financiar fiind folosit de catre administrator in alte scopuri decat virarea catre bugetul consolidat al statului, al impozitelor si contributiilor retinute la sursa, la finalul activitatii de inspectie fiscala constatandu-se ca, in casieria S.C. A.D. S.R.L. Mangalia exista un disponibil de 38 lei.
Desi inculpata a declarat ca nu a achitat obligatiile pe care societatea le avea catre bugetul consolidat al statului datorita faptului ca activitatea acesteia a intrat in declin datorita crizei economice, reaua sa credinta este dovedita de faptul ca, desi a existat disponibil pentru efectuarea acestor plati, pana in prezent aceasta a achitat doar o mica parte din prejudiciul cauzat bugetului consolidat al statului, respectiv suma de 1.000 lei, conform chitantei seria_. nr__ din __..
Potrivit legislatiei financiar contabile, se arata in rechizitoriu, angajatorii au obligatia de a retine si de a vira la bugetul de stat, din veniturile lunare realizate de catre angajati, contributia individuala de asigurari sociale, prevazuta de art. 28 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, contributia individuala la bugetul asigurarilor pentru somaj, prevazuta de art. 27 din Legea nr. 76/2002, contributia individuala la bugetul asigurarilor de sanatate, prevazuta de art. 257 alin.7 din Legea nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii si impozitul pe veniturile din salarii, potrivit art. 57 din Legea nr. 571/2003, scadenta virarii sumelor anterior mentionate fiind cel mai tarziu data de 25 a lunii urmatoare celei pentru care se datoreaza drepturile salariale, data pana la care angajatorul are si obligatia de a depune la organele fiscale, declaratiile fiscale ce contin cotele retinute scriptic reprezentand impozitele si contributiile cu retinere la sursa pentru fiecare angajat si de a vira aceste sume la bugetul de stat.
Cu privire la latura civila a procesului penal s-a aratat ca Statul Roman, prin Agentia Nationala de Administrare Fiscala, prin Directia Generala a Finantelor Publice a Judetului _.., s-a constituit parte civila cu suma de 20.544 lei, reprezentand impozite cu retinere la sursa nevirate si dobanzi si penalitati de intarziere datorate de S.C. A.D. S.R.L. M, prin administrator B.E.D.. Cu privire la inculpata, s-a aratat ca are varsta de 62 de ani, este casatorita, are studii superioare, nu are antecedente penale si a avut un comportament sincer, recunoscand savarsirea faptei.
In cuprinsul rechizitoriului s-a aratat si faptul ca, prin ordonanta nr__. data de procuror la data de __. s-a instituit sechestru asigurator asupra imobilului situat in M. inscris in Cartea funciara cu nr_. din _.., avand numar cadastral _., proprietatea inculpatei B.E.D..
Situatia de fapt prezentata in rechizitoriu a fost retinuta pe baza urmatoarelor mijloace de proba: proces verbal de sesizare din oficiu, adresa nr. _.. emisa de Administratia Finantelor Publice M., adresa nr. ___ emisa de Agentia Nationala de Administrare Fiscala - Directia Generala a Finantelor Publice a Judetului C., procesul verbal de inspectie fiscala nr_. intocmit de Directia Generala a Finantelor Publice a Judetului C. - S.A.F.- Activitatea de Inspectie Fiscala, adresa nr_.. din _.. emisa de Inspectoratul Teritorial de Munca C., adresa emisa de Oficiul Registrului Comertului, adresa cuprinzand rulajul contului deschis la B_. S.A. Constanta, acte in circumstantiere, fisa de cazier judiciar, declaratiile invinuitei si procesul verbal de prezentare a materialului de urmarire penala.
Inculpata a fost cercetata in stare de libertate si i-au fost stabilite in sarcina cheltuieli judiciare in suma de 500 lei.
In sedinta publica din 28.05.2013, avand in vedere sentinta civila nr_. pronuntata la data de __ de Tribunalul C., din care rezulta ca, in temeiul Legii nr. 85/2006, s-a dispus deschiderea procedurii de insolventa fata de S.C. A.D. S.R.L. M. si radierea acestei societati din evidentele Registrului Comertului, instanta a dispus incetarea calitatii de parte responsabila civilmente a S.C. A. D. S.R.L. M..
Intrebata fiind de instanta, in sedinta publica din data de __, inculpata a aratat ca nu intelege sa se prevaleze de dispozitiile art. 3201 Cod procedura penala.
In cursul cercetarii judecatoresti a cauzei a fost audiata inculpata B.E.D., in conformitate cu dispozitiile art. 323 si art. 70 Cod procedura penala, declaratia acesteia fiind consemnata si anexata la dosar, fila 17.
Inculpata a solicitat, in aparare, administrarea probei cu inscrisuri in circumstantiere si proba testimoniala cu un martor, B. L., declaratia acesteia fiind consemnata la fila 31 din dosar.
Inculpata, prin aparator ales, a depus la dosar, in copie, urmatoarele inscrisuri: act constitutiv al S.C. C. F. A. S.R.L., certificat de inregistrare seria B nr. __ din __.. si diploma de absolvire a Facultatii de Filologie Istorie nr. _..
A fost anexata, la fila 2 din dosar, fisa de cazier judiciar a inculpatei nr. __ emisa de Inspectoratul de Politie al Judetului C.
Din analiza materialului probator administrat in ambele faze ale procesului penal, urmarirea penala si judecata, in vederea solutionarii cauzei, instanta retine urmatoarea situatie de fapt:
Societatea comerciala A. D. S.R.L. M. a fost infiintata in anul _.., fiindu-i atribuit, la data de __, numarul de ordine in Registrul Comertului _., iar inculpata a avut calitatea de asociat precum si de administrator, numita la data de __ cu puteri depline, astfel cum rezulta din incheierea nr__ pronuntata de judecatorul delegat la Oficiul Registrului Comertului de pe langa Tribunalul C., anexat la fila 26 din dosarul de urmarire penala.
La data 26.03.2012, prin adresa nr. _.., Politia Municipiului M. - Biroul de Investigare a Fraudelor a solicitat Administratiei Finantelor Publice M. inaintarea unei situatii privind datoriile la bugetul de stat consolidat ce reprezinta impozite si contributii cu retinere la sursa, defalcat pe categoriile de contributii si pe perioadele scadente, datorate de S.C. A.D. S.R.L. M. (fila 12 din dosarul de urmarire penala), relatiile solicitate fiind comunicate prin adresa nr__. emisa de Administratia Finantelor Publice M., adresa potrivit cu care debitul real al S.C. A.D. S.R.L. Mangalia are o valoare de 13.950 lei, reprezentand impozite si contributii cu retinere la sursa neachitate in perioada _.., la care de adauga suma de 6604 lei, reprezentand dobanzi si penalitati de intarziere ( f_. din dosarul de urmarire penala).
La data de 20.04.2012, lucratorii din cadrul Politiei Municipiului M. - Biroul de Investigare a Fraudelor, constatand ca S.C. A.D. S.R.L. M. figureaza in evidentele A.N.A.F. cu datorii din categoria contributiilor cu retinere la sursa in suma de __ lei, la care se adauga penalitati si dobanzi, aferente perioadei __., s-au sesizat din oficiu cu privire la savarsirea de catre inculpata, administratorul societatii mentionate, a infractiunii prevazute de dispozitiile art. 6 din Legea 241/2005 (proces verbal anexat la filele 10-11 din dosarul de urmarire penala).
Prin rezolutia data de organele de cercetare penala din cadrul Politiei Municipiului M. la data de _.., s-a dispus inceperea urmaririi penale fata de inculpata B.E.D., pentru savarsirea infractiunii prevazute de art. 6 din Legea nr. 241/205, activitate confirmata de procuror prin rezolutia din __ ( filele 7 si 8 din dosarul de urmarire penala).
La data 07.06.2012, Politia Municipiului M. - Biroul de Investigare a Fraudelor a solicitat D.G.F.P. C. efectuarea de verificari fiscale in legatura cu activitatea S.C. A.D. S.R.L. M. si comunicarea de relatii cu privire la valoarea reala si concreta a debitului datorat bugetului de stat consolidat din categoria contributiilor cu retinere la sursa, defalcat pe categoriile de contributii si pe perioadele scadente (filele 84-85 din dosarul de urmarire penala).
Agentia Nationala de Administrare Fiscala, Directia Generala a Finantelor Publice C. a comunicat organelor de cercetare penala procesul verbal incheiat la data de _.. si inregistrat sub nr. __.
Din analiza procesului verbal nr__. intocmit de Directia Generala a Finantelor Publice a Judetului C.- S.A.F.- Activitatea de Inspectie Fiscala, instanta retine imprejurarea ca, in perioada verificata, respectiv __, S.C. A.D. S.R.L. M. a inregistrat incasari totale in suma de 162.182 lei, care se regasesc in registrul de casa, incasari provenind din activitatea curenta, in suma de _.. lei, si din creditarea asociatului societatii, in suma de _.. lei, iar disponibilul financiar a fost folosit de catre administrator in alte scopuri decat virarea catre bugetul consolidat al statului a impozitelor si contributiilor cu retinere la sursa.
In concret, platile efectuate din incasarile mentionate au fost efectuate pentru: achitarea furnizorilor - _. lei, restituirea creditarilor administratorului si ridicari de avansuri - __ lei, salariile angajatilor - _.. lei, viramente catre contul bancar - _.. lei si plati reprezentand alte taxe si contributii catre bugetul de stat - _ lei (proces verbal si anexa nr. 5 - fila 95 din dosarul de urmarire penala).
Potrivit procesului verbal sus-mentionat, la nivelul S.C. A. D. S.R.L. M., al carei administrator era inculpata, au fost retinute si nu s-au virat la bugetul general consolidat al statului impozite si contributii cu retinere la sursa in cuantum total de __ lei, reprezentand: contributii asigurari sociale retinute de la asigurati in suma de 7.034 lei, contributii asigurari de sanatate retinute de la asigurati in suma de 4.864 lei, contributii la fondul de somaj in suma de 455 lei si impozit pe veniturile din salarii in suma de 8.201 lei.
In concret, din analiza soldurilor conturilor de casa ale societatii din perioada in care au fost constituite impozitele si contributiile cu retinere la sursa anterior mentionate, detaliate in anexa nr. _ la procesul verbal nr_.. din __, se retine imprejurarea ca, aceste conturi au fost debitate cu sume de bani, insa resursele financiare au fost directionate spre alte plati decat impozitele si contributiile cu retinere la sursa, imprejurare care atesta ca inculpata a avut posibilitatea efectiva de achitare, insa nu a efectuat platile in termenul prevazut de lege.
Totodata, potrivit adresei nr_. din _.. emisa de Inspectoratul Teritorial de Munca Constanta, anexata la fila .. din dosarul de urmarire penala, in perioada __, rezulta ca S.C. A. D. S.R.L. M. a avut angajati.
Pentru intarzierile la plata sumelor anterior mentionate au fost calculate majorari si penalitati de intarziere in suma de 6.604 lei (proces verbal _. din _.. si anexe, la filele _.. din dosarul de urmarire penala).
Din analiza inscrisurilor anexate la dosarul cauzei, instanta retine si imprejurarea ca, prin incheierea nr__. pronuntata de Tribunalul C., s-a dispus, in temeiul Legii nr. 85/2006, deschiderea procedurii de insolventa a debitoarei S.C. A.D. S.R.L. M. si intrarea in faliment in procedura simplificata, iar prin sentinta civila nr. _. din data de _.. pronuntata de Tribunalul C. - Sectia a II-a in dosarul civil nr. __, s-a dispus inchiderea procedurii insolventei fata de debitoarea S.C. A.D. S.R.L. M. si radierea acesteia din Registrul Comertului.
Audiata fiind, in cursul urmaririi penale, dar si de catre instanta de judecata, inculpata a recunoscut faptul ca nu a achitat debitele la bugetul de stat, motivand activitatea ilicita prin scaderea drastica a activitatii societatii ca urmare a crizei economice, prin aceea ca in anul 2009 incasarile au fost foarte mici si, pentru a putea supravietui, achita doar salariile, furnizorii si creditul la banca.
Avand in vedere situatia de fapt anterior retinuta, instanta apreciaza ca fapta savarsita de inculpata care, in calitate de administrator al S.C. A.D. S.R.L. Mangalia, in perioada _.., a retinut si nu a varsat, cu intentie, in cel mult 30 de zile de la scadenta sume reprezentand impozite si contributii cu retinere la sursa, intruneste elementele constitutive ale infractiunii prevazute de art. 6 din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 13 Cod penal.
Astfel, potrivit art. 6 din Legea nr. 241/2005 privind prevenirea si combaterea evaziunii fiscale, in forma in vigoare la data savarsirii faptei, "constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la un an la 3 ani sau cu amenda retinerea si nevarsarea, cu intentie, in cel mult 30 de zile de la scadenta, a sumelor reprezentand impozite sau contributii cu retinere la sursa", iar prin impozite si contributii cu retinere la sursa se inteleg acele impozite si contributii stabilite prin lege in sarcina salariatilor, care se retin de catre angajatori din drepturile salariale lunare cuvenite salariatilor si sunt virate la bugetul de stat.
Obiectul juridic special al acestei infractiuni este reprezentat de relatiile sociale privind bugetul public consolidat, relatii a caror nastere, existenta si normala desfasurare este conditionata de incriminarea faptelor prevazute in textul de lege.
Conform dispozitiilor cuprinse in legislatia financiar-contabila, angajatorii au obligatia de a retine si vira la bugetul de stat contributia individuala de asigurari sociale, prevazuta de art. 28 din Legea nr. 19/2000, contributia individuala la bugetul asigurarilor de sanatate, prevazuta de art. 257 alin.7 din Legea nr. 95/2006, contributia individuala la bugetul asigurarilor pentru somaj, prevazuta de art. 27 din Legea nr. 76/2002, impozitul pe veniturile din salarii, potrivit art. 57 din Legea nr. 571/2003, scadenta virarii sumelor anterior mentionate fiind cel mai tarziu data de 25 a lunii urmatoare celei pentru care se datoreaza drepturile salariale, data pana la care angajatorul are si obligatia de a depune la organele fiscale, declaratiile fiscale ce contin cotele retinute scriptic reprezentand impozitele si contributiile cu retinere la sursa pentru fiecare angajat si de a vira aceste sume la bugetul de stat.
In concret, elementul material al laturii obiective al infractiunii retinute in sarcina inculpatei s-a realizat prin activitatea acesteia care, in calitate de administrator al S.C. A.D. S.R.L. M., in perioada __, a retinut si nu a varsat, cu intentie, in cel mult 30 de zile de la scadenta suma de 13.950 lei, reprezentand impozite si contributii cu retinere la sursa neachitate in perioada __.., la care se adauga dobanzi si penalitati de intarziere in suma de 6.604 lei.
Urmarea imediata consta in crearea unei stari de pericol pentru activitatile pe care le desfasoara institutiile abilitate, avand ca atributii colectarea sumelor de bani din care se alcatuieste bugetul general consolidat, legatura de cauzalitate intre actiunea inculpatei si rezultatul produs rezultand din insasi materialitatea faptelor.
Sub aspectul laturii subiective, intentia cu care inculpata a savarsit infractiunea ce i se retine in sarcina rezulta din ansamblul probelor administrate in cauza, probe care au relevat imprejurarea ca, in perioada __, S.C. A. D. S.R.L. M. a inregistrat incasari totale in suma de 162.182 lei, care se regasesc in registrul de casa, incasari provenind atat din activitatea desfasurata, in suma de 155.032 lei, cat si din creditari ale administratorului, in suma de 7.150 lei, iar disponibilul financiar a fost folosit de catre administrator in alte scopuri decat virarea catre bugetul consolidat al statului a impozitelor si contributiilor cu retinere la sursa.
In concret, platile efectuate din incasarile mentionate au fost efectuate pentru: achitarea furnizorilor - 162.572 lei, restituirea creditarilor administratorului si ridicari de avansuri - 3.472 lei, salariile angajatilor - 30.165 lei, viramente catre contul bancar - 21.219 lei si plati reprezentand alte taxe si contributii catre bugetul de stat - 191 lei (proces verbal si anexa nr. _ - fila .. din dosarul de urmarire penala).
Sustinerile inculpatei, in sensul ca, in perioada __.. societatea nu a avut nicio realizare financiara si ca a fost in imposibilitate de a achita sumele datorate bugetului consolidat al statului nu pot fi retinute intrucat nu au fost dovedite ci chiar combatute prin probele administrate in cauza.
In concret, din analiza soldurilor conturilor de casa ale societatii din perioada in care au fost constituite impozitele si contributiile cu retinere la sursa anterior mentionate, detaliate in anexa nr. _. la procesul verbal nr_.. din __., rezulta imprejurarea ca aceste conturi au fost debitate cu sume de bani, insa resursele financiare au directionate spre alte plati decat impozitele si contributiile cu retinere la sursa, imprejurare care atesta ca inculpata a avut posibilitatea efectiva de achitare, insa nu a efectuat platile in termenul prevazut de lege.
Fata de considerentele anterior expuse, instanta apreciaza ca prezumtia de nevinovatie de care beneficiaza inculpata a fost rasturnata prin probe certe, astfel cum impun dispozitiile art. 345 alin.2 si art. 66 Cod procedura penala, si sunt intrunite conditiile legale pentru condamnarea inculpatei pentru comiterea infractiunii pentru care a fost cercetata in prezenta cauza.
La individualizarea pedepsei ce va fi aplicata inculpatei, instanta va avea in vedere atat criteriile generale prevazute de art. 72 Cod penal, respectiv gradul de pericol social al faptei, imprejurarile care agraveaza sau atenueaza raspunderea penala, persoana inculpatei si limitele de pedeapsa prevazute de Legea nr. 241/2005.
Astfel, legiuitorul insusi a considerat ca infractiunea retinuta in sarcina inculpatei prezinta un grad ridicat de pericol social generic, pericol ce se desprinde din limitele de pedeapsa prevazute de art. 6 din Legea nr. 241/2005, in forma in vigoare la data savarsirii faptei.
Fapta savarsita de inculpata prezinta si un grad de pericol social concret sporit care rezulta atat din circumstantele reale ale savarsirii faptei - desi retinute, contributiile salariatilor nu au fost virate la bugetul de stat pentru o perioada lunga de timp, desi societatea administrata de catre inculpat a avut incasari, acesta le-a folosit pentru derularea in continuare a activitatii societatii, cat si din urmarile infractiunii - neplata impozitelor si contributiilor cu retinere la sursa avand consecinte negative nu numai pentru bugetul consolidat al statului ci si pentru salariatii care au fost lipsiti de masurile de protectie sociala de care beneficiaza prin retinerea si virarea la stat, din salariul lor, a acestor impozite si contributii.
Fata de considerentele anterior expuse, instanta apreciaza ca, prin continutul sau concret si, prin atingerea grava adusa valorilor sociale ocrotite de Legea nr. 241/2005, fapta savarsita de inculpata prezinta gradul de pericol social ce caracterizeaza infractiunea pentru a fost cercetata in prezenta cauza.
La individualizarea sanctiunii penale, instanta va tine seama si de circumstantele personale ale inculpatei, care nu este cunoscuta cu antecedente penale si este o persoana integrata social, fiind administrator la S.C. C. F. A. S.R.L.
Pe cale de consecinta, instanta va face aplicarea dispozitiilor art. 74 alin.1 lit. a Cod penal si ale art. 76 lit. e Cod penal si va cobori pedeapsa sub minimul general prevazut de art. 6 din Legea nr. 241/2005.
Fata de ansamblul considerentelor anterior expuse, instanta apreciaza ca o pedeapsa de 3 (trei) luni inchisoare este suficienta si de natura a o reeduca pe inculpata si a o determina ca, pe viitor, sa se conformeze dispozitiilor legii penale edictate, in vederea protectiei relatiilor sociale privind bugetul public consolidat, dar si pentru realizarea celorlalte scopuri ale sanctiunilor penale.
Potrivit dispozitiilor art. 71 alin. 1 din Codul penal "pedeapsa accesorie consta in interzicerea drepturilor prevazute in art. 64", iar in conformitate cu aliniatul al doilea al aceluiasi articol "condamnarea la pedeapsa detentiunii pe viata sau a inchisorii atrage de drept interzicerea drepturilor prevazute in art. 64 lit. a) - c) din momentul in care hotararea de condamnare a ramas definitiva si pana la terminarea executarii pedepsei (_)".
Desi art. 71 alin. (2) din Codul penal impune aplicarea obligatorie a pedepsei accesorii constand in interzicerea tuturor drepturilor prevazute la art. 64 lit. a) - c) din acelasi act normativ, instanta constata ca, raportat la circumstantele spetei, interzicerea dreptului de a alege nu raspunde niciunuia dintre dezideratele enuntate de art. 52 din Codul penal privind scopul pedepsei.
Astfel, in afara oricarei conexiuni cu fapta imputata inculpatei si fara a justifica o masura de corectare pe viitor a comportamentului acesteia, pedeapsa accesorie a interzicerii dreptului de a alege apare ca fiind o masura penala incidenta, prin automatismul legii, in domeniul vietii private a persoanei condamnate. Or, o atare ingerinta trebuie sa isi gaseasca justificarea in necesitatea interventiei, precum si in scopurile reclamate de o asemenea masura intr-o societate democratica.
Potrivit art. 3 din Protocolul nr.1 la Conventia Europeana a Drepturilor Omului, "Inaltele parti contractante se angajeaza sa organizeze, la intervale rezonabile, alegeri libere cu vot secret, in conditiile care asigura libera exprimare a opiniei poporului cu privire la alegerea corpului legislativ".
Avand de solutionat conflictul dintre norma nationala romana, reprezentata de art. 71 alin. (2) din Codul penal, si norma europeana, reprezentata de art. 3 din Protocolul nr.1 la Conventia Europeana a Drepturilor Omului, instanta constata ca aplicarea automata a pedepsei accesorii constand in interzicerea dreptului de a alege, in absenta oricarui control exercitat de catre instantele judecatoresti, nu indeplineste cerintele enuntate de Conventie.
In speta, instanta constata ca, fata de natura infractiunii comise de inculpata, interzicerea dreptului de a alege nu constituie o masura necesara intr-o societate democratica, neavand nicio legatura cu securitatea nationala, siguranta publica, bunastarea economica a tarii, apararea ordinii si prevenirea faptelor penale, protejarea sanatatii sau a moralei, ori protejarea drepturilor si libertatilor altora, singurele valori de natura a justifica ingerinta.
Potrivit dispozitiilor art. 8 pct. 1 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului "orice persoana are dreptul la respectarea vietii sale private", iar punctul 2 prevede ca "nu este admis amestecul unei autoritati publice in exercitarea acestui drept decat in masura in care acest amestec este prevazut de lege si daca constituie o masura care, intr-o societate democratica, este necesara pentru securitatea nationala, siguranta publica, bunastarea economica a tarii, apararea ordinii si prevenirea faptelor penale, protejarea sanatatii sau a moralei, ori protejarea drepturilor si libertatilor altora".
Avand in vedere atat dispozitiile art. 8 din C.E.D.O., imprejurarea ca infractiunea savarsita de inculpata este independenta de aspecte privind modul de exercitare a drepturilor si de indeplinire a obligatiilor parintesti, cat si dispozitiile art. 3 din Protocolul nr.1 la Conventia Europeana a Drepturilor Omului, pentru a complini rolul sanctionator si educativ al pedepsei cu inchisoare aplicata inculpate si, apreciind ca infractiunea comisa de inculpata o face nedemna sa ocupe o functie ce implica exercitiul autoritatii de stat si sa fie aleasa in functii elective publice, instanta va face aplicarea art. 71 alin. 1 si alin. 3 Cod penal si ii va interzice acesteia, pe durata executarii pedepsei principale cu inchisoarea, drepturile prevazute de art. 64 alin 1 lit. a, teza a II-a si lit. b Cod penal.
Apreciind ca scopul educativ si preventiv al pedepsei aplicate inculpatei poate fi atins si fara executarea acesteia, inculpata fiind la prima condamnare penala si, dovedind ca este o persoana integrata social, constatand ca sunt indeplinite si celelalte conditii impuse de art. 81 Cod penal (pedeapsa aplicata in prezenta cauza este inchisoarea mai mica de 3 ani, inculpata nu a mai fost condamnata anterior la pedeapsa inchisorii mai mare de 6 luni), instanta va dispune suspendarea conditionata a executarii pedepsei aplicate inculpatei pe o durata de 2 ani si 3 luni, termen de incercare stabilit in conditiile art. 82 Cod penal.
Pe cale de consecinta, in conformitate cu dispozitiile art. 71 alin. 5 Cod penal, instanta va dispune si suspendarea executarii pedepselor accesorii pe durata suspendarii conditionate a executarii pedepsei principale a inchisorii.
In baza art. 359 Cod procedura penala instanta va atrage atentia inculpatei asupra dispozitiilor art. 83 Cod penal, potrivit cu care savarsirea unei noi infractiuni in cursul termenului de incercare are drept urmare revocarea suspendarii conditionate si executarea in intregime, in regim de detentie, a pedepsei aplicate in prezenta cauza la care se va adauga pedeapsa pentru noua infractiune.
In ceea ce priveste latura civila a procesului penal, instanta retine imprejurarea ca, partea vatamata Statul Roman prin Ministerul Finantelor, reprezentat de Agentia Nationala de Administrare Fiscala, prin Directia Generala a Finantelor Publice a Judetului C. s-a constituit parte civila in procesul penal cu suma de 20.554 lei, reprezentand impozite si contributii retinute la sursa, dar nevarsate de catre inculpata la bugetul consolidat al statului, compusa din: suma de 5.548 lei, reprezentand impozit pe venituri din salarii, suma de 4.885 lei, reprezentand contributii de asigurari sociale, suma de 305 lei, reprezentand contributia la fondul de somaj, suma de 3.212 lei, reprezentand contributii de asigurari sociale de sanatate, precum si suma de 6.604 lei, reprezentand majorari si penalitati aferente debitelor principale.
Avand in vedere imprejurarea ca, prin sentinta civila nr__ din data de _.. pronuntata de Tribunalul C. - Sectia a II a in dosarul civil nr. __. s-a dispus inchiderea procedurii insolventei debitoarei S.C. A.D. S.R.L.M. si radierea acesteia din Registrul Comertului si, vazand dispozitiile art. 251 Cod civil, instanta a dispus incetarea, in cauza, de parte responsabila civilmente a S.C. A.D. S.R.L.M..
Analizand pretentiile civile formulate de partea civila, instanta constata ca, in cauza, sunt indeplinite conditiile pentru angajarea raspunderii civile delictuale a inculpatei potrivit art. 998 si urm. Cod civil din 1864, aplicabile potrivit art. 3 din Legea nr. 71/2011: fapta ilicita - infractiunea retinuta in sarcina inculpatei potrivit prezentei sentinte, prevazuta de art. 6 din Legea nr. 241/2005, prejudiciul cauzat bugetului de stat, a carui existenta si intindere rezulta din mijloacele de proba analizate in cuprinsul prezentei sentinte, legatura de cauzalitate dintre fapta ilicita si prejudiciu, precum si vinovatia inculpatei, retinuta de instanta sub forma intentiei.
In ceea ce priveste cererea partii civile, de obligare a inculpatei la plata accesoriilor reglementate de Codul de procedura fiscala, instanta apreciaza ca nu sunt intrunite conditiile legale pentru a fi admisa.
In concret, instanta retine ca raspunderea civila a inculpatei este reglementata de dispozitiile Codului civil, iar nu de cele ale dreptului fiscal, inculpata neavand calitatea de debitor fiscal, motiv pentru care nu se poate realiza o combinare a celor doua tipuri de raspundere civila. Ca atare, nu se pot acorda in cauza penalitatile si dobanzile solicitate de partea civila.
Astfel, infractiunile prevazute in Legea nr. 241/2005 sunt, de regula, infractiuni de rezultat, care au ca urmare producerea unui prejudiciu material constand in taxele, impozitele sau contributiile neachitate catre bugetul de stat.
In ipoteza savarsirii unor infractiuni prevazute in Legea nr. 241/2005 exista posibilitatea, ca de altfel in cazul oricarei infractiuni de rezultat, exercitarea actiunii civile alaturat actiunii penale in cadrul procesului penal.
Actiunea civila, conform art. 14 Cod procedura penala, are drept scop repararea pagubei produse prin savarsirea infractiunii, iar repararea pagubei se face intr-una din modalitatile prevazute de art. 14 alin. 3 lit. a-c Cod procedura penala.
In practica se constata, ca si in speta de fata, ca in cererile de constituire de parte civila, in cazul infractiunilor de evaziune fiscala, partea civila solicita pe langa taxele, impozitele sau contributiile neachitate catre bugetul de stat si dobanzile, penalitatile de intarziere si majorarile de intarziere aferente obligatiilor principale, astfel cum sunt prevazute de Codul de procedura fiscala.
Potrivit prevederilor Codului de procedura fiscala, pentru neachitarea la termenul de scadenta de catre debitor a obligatiilor de plata, se datoreaza, dupa acest termen, dobanzi si penalitati de intarziere, dobanzile calculandu-se pentru fiecare zi de intarziere, incepand cu ziua imediat urmatoare termenului de scadenta si pana la data stingerii sumei datorate, inclusiv, iar plata cu intarziere a obligatiilor fiscale se sanctioneaza cu o penalitate de intarziere datorata pentru neachitarea la scadenta a obligatiilor fiscale principale.
Dobanzile si penalitatile de intarziere se datoreaza cumulat si se stabilesc prin decizii intocmite in conditiile aprobate prin ordin al presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala, iar in conformitate cu dispozitiile art. 1241 Cod procedura fiscala, majorarile de intarziere, prin exceptie de la prevederile art. 119 alin. (1) si art. 120^1, se datoreaza pentru neachitarea la termenul de scadenta de catre debitor a obligatiilor de plata datorate bugetelor locale.
Pentru a stabili in ce masura se pot acorda dobanzile, penalitatile de intarziere si majorari de intarziere, aferente obligatiilor principale, este necesar a examina principiile care stau la baza rezolvarii actiunii civile alaturate actiunii penale in cadrul procesului penal.
Este unanim acceptat atat in doctrina, cat si in practica judiciara, faptul ca actiunea civila alaturata actiunii penale in cadrul procesului penal se solutioneaza dupa regulile aplicabile raspunderii civile delictuale, chiar daca savarsirea infractiunii este in legatura cu alt tip de raspundere civila, cum ar fi, de exemplu, raspunderea contractuala.
Daca persoana fizica sau juridica doreste sa exercite actiunea civila in cadrul procesului penal trebuie sa accepte rezolvarea actiunii civile, potrivit regulilor raspunderii civile delictuale prevazute de art. 998 si urmatoarele Cod Civil, iar in cazul in care persoana prejudiciata doreste rezolvarea actiunii civile conform regulilor stabilite pentru alte tipuri de raspundere civila, are posibilitatea de a se adresa instantei civile pentru repararea pagubei, astfel cum se prevede in art. 19 alin. 1 Cod procedura penala.
Aceleasi reguli acceptate ca aplicabile in cazul in care persoana prejudiciata are drept de optiune intre raspunderea civila delictuala si raspunderea contractuala trebuie considerat ca sunt aplicabile si atunci cand persoana prejudiciata are drept de optiune intre raspunderea civila delictuala si raspunderea fiscala.
Angajarea raspunderii fiscale intervine in conformitate cu regulile instituite de Codul de procedura fiscala si aceste reguli nu pot fi combinate cu principiile ce guverneaza raspunderea civila delictuala, dat fiind deosebirile de esenta dintre acestea. Pentru a evidentia diferentele dintre cele doua tipuri de raspundere civila este necesar a examina notiunile specifice dreptului fiscal, care individualizeaza acest tip de raspundere civila si care nu pot fi aplicate raspunderii civile delictuale.
Raportul de drept procedural fiscal cuprinde drepturile si obligatiile ce revin partilor, potrivit legii, pentru indeplinirea modalitatilor prevazute pentru stabilirea, exercitarea si stingerea drepturilor si obligatiilor partilor din raportul de drept material fiscal, iar subiectele raportului juridic fiscal sunt statul, unitatile administrativ-teritoriale, contribuabilul, precum si alte persoane care dobandesc drepturi si obligatii in cadrul acestui raport. Debitorul este contribuabilul, persoana fizica ori juridica, sau orice alta entitate fara personalitate juridica ce datoreaza impozite, taxe, contributii si alte sume bugetului general consolidat, in conditiile legii, iar creditorul este Statul reprezentat de Ministerul Finantelor prin Agentia Nationala de Administrare Fiscala si unitatile sale teritoriale ( art. 16, 17 din Codul de procedura fiscala).
Nasterea creantelor si obligatiilor fiscale are loc in momentul in care, potrivit legii, se constituie baza de impunere care le genereaza, daca prin lege nu se prevede altfel, impozitele, taxele, contributiile si alte sume datorate bugetului general consolidat se stabilesc in conditiile reglementate de Codul de procedura fiscala, colectarea creantelor fiscale se face in temeiul unui titlu de creanta sau al unui titlu executoriu, dupa caz, iar titlul de creanta este actul prin care se stabileste si se individualizeaza creanta fiscala, intocmit de organele competente sau de persoanele indreptatite, potrivit legii (art. 110 din Codul de procedura fiscala).
Din analiza succinta a acestor notiuni specifice raspunderii fiscale, instanta apreciaza in sensul imposibilitatii aplicarii unora dintre prevederile legale ce reglementeaza raspunderea fiscala in cazul actiunii civile exercitate impotriva inculpatului in cadrul procesului penal, in referire la repararea prejudiciului cauzat prin savarsirea unor infractiuni de evaziune fiscala.
Astfel, raspunderea fiscala presupune existenta unor raporturi juridice de drept fiscal, a unor creante fiscale stabilite in conditiile Codului de procedura fiscala, iar executarea poate fi pornita in baza unui titlu de creanta, pe cand in cazul raspunderii civile delictuale raportul juridic ia nastere prin savarsirea unei fapte ilicite cauzatoare de prejudicii, iar dreptul de creanta este stabilit, in lipsa conventiei partilor, de instanta de judecata, iar nu printr-o declaratie a contribuabilului sau o decizie de impunere a organului fiscal.
In cazul infractiunilor prevazute in Legea nr. 241/2005, de cele mai multe ori, inculpatul (persoana impotriva careia se exercita actiunea civila) nu are calitatea de debitor fiscal, potrivit regulilor prevazute in Codul de procedura fiscala, astfel cum este si in cazul de fata. Debitor fiscal, asa cum am aratat, este contribuabilul, persoana fizica ori juridica, sau orice alta entitate fara personalitate juridica ce datoreaza impozite, taxe, contributii si alte sume bugetului general consolidat, dar, in speta de fata, se constata ca inculpata a savarsit infractiunea de evaziune fiscala in calitate de administrator al unei societati comerciale, societate comerciala care detinea calitatea de debitor fiscal.
In conditiile in care inculpata nu are calitatea de debitor fiscal, nu ii sunt aplicabile regulile raspunderii fiscale. Inculpata este tinut sa repare prejudiciul cauzat prin savarsirea infractiunii de evaziune fiscala, dar aceasta nu datoreaza obligatiile bugetare propriu-zise, nefiind debitor fiscal, ci echivalentul acestora. Or, atat timp cat inculpata nu datoreaza obligatiile bugetare propriu-zise, care reprezinta obligatiile fiscale principale, aceasta nu poate fi obligata nici la plata obligatiile fiscale accesorii (dobanzi, penalitati de intarziere, majorari de intarziere). Obligatiile fiscale accesorii sunt datorate de debitorul fiscal numai in cazul neplatii obligatiile fiscale principale scadente, stabilite potrivit Codului de procedura fiscala, ceea ce nu este cazul in situatia exercitarii actiunii civile in cadrul procesului penal.
Nu s-ar putea sustine ca, prin acordarea cumulata a dobanzilor, penalitatilor de intarziere si a majorarilor de intarziere se urmareste acoperirea integrala a prejudiciului creat bugetului de stat, cu motivarea ca obligatiile fiscale ar fi trebuit achitate la data scadentei, iar unul dintre principiile raspunderii civile delictuale este cel al repararii integrale a prejudiciului cauzat prin fapta ilicita.
Astfel, majorarile de intarziere si penalitatile de intarziere nu reprezinta modalitati de acoperire a prejudiciului cauzat prin neplata la termen a obligatiilor fiscale principale, ci aceste institutii, specifice raspunderii fiscale, constituie sanctiuni pentru neplata la termen, independent de producerea vreunui prejudiciu prin intarzierea la plata. Prejudiciul creat prin neplata la termen a obligatiilor fiscale este acoperit prin obligarea debitorului la plata dobanzii.
Astfel, in cadrul procesului penal, partea civila este indreptatita la acordarea dobanzii aferente debitului principal, dar nu dobanda prevazuta de dreptul fiscal, astfel cum a solicitat partea civila, (pentru argumentele deja aratate), ci dobanda civila, in conditiile art. 1088 Cod civil, dobanda care nu a fost insa solicitata in cauza.
Dobanzile, majorarile de intarziere si penalitatile de intarziere nu pot fi acordate nici pentru motivul ca acestea sunt prevazute de Codul de procedura fiscala pentru obligatii certe, lichide si exigibile, pe cand, in cazul actiunii civile exercitate in cadrul procesului penal, obligatia de plata a inculpatei devine certa, lichida si exigibila doar la data ramanerii definitive a hotararii judecatoresti, astfel ca nu s-ar putea acorda majorarile de intarziere si penalitatile de intarziere pentru o data anterioara ramanerii definitive a hotararii judecatoresti.
In concluzie, instanta apreciaza ca, in cazul actiunii civile exercitate in cauza de catre partea civila, nu pot fi puse in sarcina inculpatei si nu se pot acorda dobanzile, majorarile de intarziere si penalitatile de intarziere prevazute de Codul de procedura fiscala, singurele sume care ar putea insoti creanta principala fiind cele echivalente dobanzii legale (care insa nu a fost solicitata in prezenta cauza de partea civila), in considerarea dispozitiilor art. 1088 din Codul civil, potrivit carora, la obligatiile care au ca obiect o suma oarecare, daunele interese pentru neexecutare nu pot cuprinde decat dobanda legala, pentru care creditorul nu este tinut a justifica vreo paguba.
Adoptarea oricarei solutii contrare, in considerarea caracterului special al creantei fiscale, s-ar constitui intr-o diferenta nejustificata de tratament, intrucat unei categorii aparte de creditori, printre care si statul, i s-ar acorda alte sume decat cele acordate in mod obisnuit in procesul penal, cu incalcarea flagranta a principiului egalitatii persoanelor in fata legii si autoritatilor publice, consfintit de Constitutie si Legea de organizare judiciara (art. 2 alin. 1 si art. 7 din Legea nr. 304/2004).
Fata de considerentele anterior expuse, instanta, in baza art. 14 si art. 346 alin. 1 Cod procedura penala raportat la art. 998 si urm. Cod civil din 1864, va admite in parte actiunea civila formulata impotriva inculpatei de partea civila Statul Roman prin Ministerul Finantelor, reprezentat de Agentia Nationala de Administrare Fiscala, prin Directia Generala a Finantelor Publice a Judetului C., o va obliga pe inculpata la plata catre partea civila a sumei de 13.950 lei, reprezentand impozite cu retinere la sursa nevirate si va respinge, ca nefondate, celelalte pretentii formulate de partea civila in contradictoriu cu inculpata.
In conformitate cu dispozitiile art. 353 alin. 1 Cod procedura penala, instanta va mentine sechestrul asigurator instituit prin ordonanta data de procuror la data de __ in dosarul de urmarire penala nr. _.. al Parchetului de pe langa Judecatoria M. asupra imobilului situat in_...
In baza art. 191 alin. 1 si 2 Cod procedura penala, instanta o va obliga pe inculpata la plata catre stat a sumei de 600 lei reprezentand cheltuieli judiciare avansate de stat in cauza.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTARASTE
In baza art. 6 din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal raportat la art. 74 alin. 1 lit. a si art. 76 alin. 1 lit. e Cod penal,
Condamna pe inculpata B.E.D., la pedeapsa de 3 (trei) luni inchisoare pentru savarsirea in calitate de administrator al S.C. A.D. S.R.L.a infractiunii de retinere si nevarsare a sumelor reprezentand impozite sau contributii cu retinere la sursa.
In baza art. 71 C.pen interzice inculpatei drepturile prev. de art. 64 lit. a si b C.pen., cu exceptia dreptului de a alege..
In baza art. 81 alin.1 Cod penal
Suspenda conditionat executarea pedepsei aplicate pe durata unui termen de incercare de 2 ani si 6 luni, calculat conf. art. 82 C.pen.
In baza art. 71 alin. 5 Cod penal suspenda executarea pedepselor accesorii aplicate.
In baza art. 359 Cod procedura penala atrage atentia inculpatei asupra dispozitiilor art.83 Cod penal a caror nerespectare are ca urmare revocarea suspendarii.
In baza art. 14 si art. 346 alin.1 Cod procedura penala raportat la art. 998 si urm. Cod civil din 1864, admite in parte actiunea civila formulata impotriva inculpatului de partea civila Statul Roman prin Ministerul Finantelor, reprezentat de Agentia Nationala de Administrare Fiscala, prin Directia Generala a Finantelor Publice a Judetului C.
In baza art. 998 Cod civil din 1864 obliga pe inculpata la plata catre partea civila a sumei de 13.950 lei, reprezentand impozite cu retinere la sursa nevirate.
Respinge ca nefondate celelalte pretentii formulate de partea civila in contradictoriu cu inculpata.
In baza art. 353 alin.1 Cod procedura penala mentine sechestrul asigurator instituit prin ordonanta data de procuror la data de 03.08.2012 in dosarul de urmarire penala nr__. al Parchetului de pe langa Judecatoria M. asupra imobilului situat in.
In baza art. 191 alin.1 si 2 Cod procedura penala obliga pe inculpata la plata catre stat a sumei de 600 lei reprezentand cheltuieli judiciare avansate de stat in cauza.
Cu recurs 10 zile de la pronuntare pentru partile prezente si de la comunicare pentru cele care au lipsit.
Pronuntata in sedinta publica, azi, 05.11.2013.
PRESEDINTE GREFIER
A.C.D. M.V.
Sursa: Portal.just.ro
Alte spete Evaziune fiscala
Evaziune fiscala - Decizie nr. 244 din data de 10.11.2016Evaziune fiscala - Decizie nr. DP68/A/2008 din data de 31.03.2009
Plangere c/a actelor procurorului. Redeschiderea urmaririi penale - Decizie nr. DP122/R/2008 din data de 31.03.2009
Plangere a/c actelor procurorului. Art 278 Cpp.Citarea partilor - Decizie nr. DP110/R/2008 din data de 31.03.2009
Evaziune fiscala - Sentinta penala nr. 113 din data de 21.09.2016
EVAZIUNE FISCALA - Sentinta penala nr. 83 din data de 16.04.2014
Evaziune fiscala - Sentinta penala nr. 82 din data de 16.04.2014
suspendarea condi?ionata a executarii pedepsei - Sentinta penala nr. 12 din data de 31.01.2014
Evaziune fiscala in forma continuata. - Sentinta penala nr. 39 din data de 12.03.2012
Infractiune de evaziune fiscala, art.9 alin.1 lit. a din Legea nr.241/2005 cu aplic.art.41 alin.2 Cod penal – 57 acte materiale latura civila - Sentinta penala nr. ----- din data de 02.02.2012
Evaziune fiscala, art.9 alin.1 lit. b si art.9 alin.1 lit. f din Legea nr.241/2005 - Sentinta penala nr. 25/S din data de 02.02.2012
Infractiunea de evaziune fiscala, prevazuta de art. 9 alin. 1 lit. b) din Legea nr. 241/2005, cu aplicare art. 41 alin. 2 Cod penal (230 acte materiale). - Sentinta penala nr. 55/S din data de 07.03.2012
Evaziune fiscala si fals in declaratii - Sentinta penala nr. 54/S din data de 07.03.2011
Infractiunea de „evaziune fiscala” prevazuta si pedepsita de art. 9 al. 1 lit. b din Legea nr. 241/2005. - Sentinta penala nr. 76/S din data de 28.03.2012
Evaziune fiscala, art. 9 alin. l lit. a din Legea 241/ 2005 - Sentinta penala nr. 41 din data de 22.02.2012
Infractiunea de evaziune fiscala, art.9 alin.1 lit.a din legea nr.241/2005 cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal. Achitarea prejudiciului de catre inculpata pana la prima zi de judecata conduce la aplicarea dispozitiilor art 11pct 2 lit b ra... - Sentinta penala nr. 319/S din data de 17.11.2011
Infractiunea de evaziune fiscala – art. 9 lit. a din L 241/2005. achitare, fapta nu este prevazuta de legea penala. - Sentinta penala nr. 351/S din data de 16.12.2011
Infractiunea de evaziune fiscala, art. art.9 alin.1 lit. a din Legea nr.241/2005 cu aplic.art.41 alin.2 Cod penal – 57 acte materiale - Sentinta penala nr. 314/S din data de 16.11.2011
Evaziune fisdcala. Art. 9 alin. 1 lit. f din Legea nr. 241/2005 - Sentinta penala nr. 269/S din data de 06.10.2011
infractiunii de evaziune fiscala - Hotarare nr. 37/S din data de 26.01.2010