actiune in constatare

R O M A N I A

JUDECATORIA ORADEA
SECTIA CIVILA

SENTINTA CIVILA Nr. __.
Sedinta publica de la 17 Iunie 2014
Completul compus din:
PRESEDINTE _..
Grefier _. Pe rol judecarea cauzei civile privind pe reclamant __ si pe parat ____ , avand ca obiect actiune in constatare.
La apelul nominal facut, nu se prezinta partile.
Procedura de citare legal indeplinita.
S-a facut referatul cauzei de catre grefierul de sedinta, dupa care:
Constata ca, fondul cauzei s-a dezbatut la data de 10.06.2014, mersul dezbaterilor si concluziile partilor au fost consemnate in incheierea de sedinta intocmita cu respectiva ocazie, incheiere ce face parte integranta din prezenta hotarare si prin care s-a amanat pronuntarea pentru astazi, pentru a da posibilitate partilor sa depuna la dosar concluzii scrise.

INSTANTA
DELIBERAND

Constata ca prin cererea de chemare in judecata, inregistrata pe rolul acestei instante la data de 25.02.2014, sub nr de dosar _.. reclamantul ___. a solicitat, in contradictoriu cu parata _.., sa constate ca art. 3 pct 3.1, 3.2 si 3.5 din contractul de credit nr _. si art. 3 pct 3.1, 3.2 si 3.5 din contractul de credit nr __privind modificarea unilaterala a dobanzii si comisionul de administrare constituie clauze abuzive in sensul art 4 alin 1 si 2 din legea nr 193/2000, constatand nulitatea absoluta a acestora, sa oblige parata la negocierea cu reclamantul a clauzelor privind dobanda perceputa in baza contractelor de credit aratate, sa constate ca plata nedatorata comisionul de administrare incasat lunar de la data incheierii celor doua contracte si pana la pronuntarea unei hotarari judecatoresti si sa oblige parata la restituirea acestor sume, conform graficelor de rambursare, sa dispuna continuarea derularii conventiilor cu excluderea clauzelor de la art 3 pct 3.5.
In motivarea in fapt a cererii, reclamantul a aratat ca a incheiat cu parata la data de 11.01.2008, respectiv la 11.09.2008, contractele de credit bancar nr __ respectiv _.., pentru suma de 9778,50 Euro, pe o perioada de 120 luni, respectiv 6758,86 Euro pe o perioada de 84 luni. 
Formularea referitoare la dobanda curenta variabila, datorita caracterului de generalitate si a neraportarii la elemente de ordin obiectiv, nu face posibil ca reclamantul sa cunoasca nivelul acestei dobanzi.
Clauza este abuziva, iar contractul este unul de adeziune, consumatorul neavand posibilitatea sa negocieze niciuna dintre clauzele acestuia.
Parata nu justifica perceperea comisionului de administrare, de 0,45% in cazul primului credit, respectiv 0,39% in cazul celui de-al doilea, avand in vedere ca sunt credite de nevoie personale, care nu trebuiau monitorizate de parata, iar reclamantul si-a achitat intocmai si la scadenta fiecare rata, neavand nicio intarziere la plata.
Prin perceperea acestui comision s-a creat un dezechilibru semnificativ a obligatiilor contractuale in detrimentul reclamantului, fiind obligat sa achite bancii o suma exorbitanta raportat la valoarea creditului, in conditiile in care restituirea acestuia este garantata cu garantii reale mobiliare. Suma totala a acestui comision reprezinta un dublu beneficiu al bancii, fiind practic o dobanda mascata, perceputa pe langa cea stabilita contractual.
In drept, s-au invocat prevederile legii nr  190/1999, nr 193/2000 OG nr 9/2000, OUG nr 50/2010.
In probatiune, reclamantul a anexat cererii, in copie: contractele de credit nr. ___, grafice de rambursare credite, invitatie pentru sedinta de informare privind avantajele medierii.
Parata ___a depus la dosarul cauzei intampinare, in cadrul careia a invocat exceptia prescriptiei dreptului la actiune pentru sumele achitate in perioada 11.01.2008- 25.02.2011 pentru primul contract, respectiv 11.09.2008- 25.02.2010 pentru cel de-al doilea, exceptia inadmisibilitatii cererii, iar pe fond a solicitat respingerea cererii ca neintemeiata.
In motivarea in fapt a intampinarii, referitor la prima exceptie, s-a aratat ca actiunea in restituirea prestatiilor este prescriptibila in termenul de 3 ani, care a inceput sa curga de la data incheierii fiecarui contract de credit.
Referitor la a doua exceptie, s-a aratat ca cererea este inadmisibila intrucat clauzele contractuale invederate de reclamant sunt excluse de la controlul caracterului abuziv, comisioanele si dobanda fiind componente ale pretului contractului.
Pe fond, clauza referitoare la dobanda revizuibila nu are caracter abuziv, neexistand nicio interdictie legala in practicarea unei dobanzi variabile. Tipul de dobanda revizuibila practicat de parata nu implica modificarea clauzelor contractuale, ci exclusiv valoarea dobanzii ca urmare a evolutiei pietei financiare. In legea nr 193/2000 nu se retine obligatia explicita a bancii sa includa, referitor la dobanda variabila, un criteriu de variatie transparent, explicit, independent de vointa creditorului, ci doar specificarea unui motiv care sa dea dreptul bancii sa varieze dobanda. Utilizarea sintagmei "evolutia pietei financiare" sintetizeaza o modalitate de calcul complexa, luand in considerare si faptul ca informatia legata de aceasta evolutie, la nivelul accesibil consumatorului, era de notorietate. Nu exista un dezechilibru semnificativ, intrucat pentru ambele contracte dobanda a scazut in cei 5 ani care au trecut de la incheierea contractelor.
Solicita respingerea capatului de cerere prin care se solicita obligarea reclamantei la negocierea unei dobanzi, intrucat incalca principiul libertatii de vointa al partilor.
Clauzele privind dobanda au fost modificate prin actul aditional, pe baza unei formule de calcul raportata la indici verificabili, astfel cum obliga legea in vigoare, prin acceptarea tacita a clientului.
OUG nr 50/2010 nu elimina comisionul de administrare, ci dimpotriva, stabileste ca acesta nu este abuziv si poate fi perceput pentru monitorizarea/inregistrarea/efectuarea de operatiuni de catre creditor in scopul utilizarii/rambursarii creditului acordat consumatorului. Referitor la sustinerea ca riscul de credit este acoperit de garantia reala mobiliara, arata ca acest comision de administrare nu este unul de risc, iar instituirea unei garantii reprezinta doar o componenta a riscului de credit.
In drept, au fost invocate prevederile art 201, 205 Cod proc civ, art 969, 970, 1169, 1584 Cod civil, OUG nr 174/2008, OG nr 21/1992, legea nr 193/2000, OUG nr 50/2010.
In probatiune, s-au anexat intampinarii: adrese catre reclamant referitoare la intarzieri in plata ratelor, raport de constatari efective intocmit de Deloitte Audit SRL Anexa 4 la procedurile referitoare la comisioanele de acordare si administrare pentru creditele garantate si negarantate, Anexa 1 la Procedura referitoare la rata dobanzii practicate de banca, situatia platilor efectuate de reclamant.
La termenul de judecata din 27.05.2014, instanta a pus in discutie exceptiile invocate de parata, pe care le-a unit cu fondul cauzei.
In cauza au fost administrate proba cu inscrisuri si proba cu interogatoriul reclamantului.
Analizand actele si lucrarile cauzei, instanta constata urmatoarele:
Intre parata, in calitate de banca imprumutatoare, si reclamant, in calitate de imprumutat, s-au incheiat contractele de credit nr. ___. in temeiul careia parata a acordat reclamantului un credit in valoare de 9778,5 Euro, suma ce urma sa fie rambursata in termen de 120 luni, respectiv un credit in valoare de 6758,86 Euro, suma ce urma sa fie rambursata in termen de 84 luni.
Potrivit art. 4 alin. 1 din Legea nr. 193/2000 (legea de transpunere in dreptul national a cerintelor Directivei 93/13/CEE privind clauzele abuzive in contractele incheiate cu consumatorii), o clauza contractuala care nu a fost negociata direct cu consumatorul va fi considerata abuziva daca, prin ea insasi sau impreuna cu alte prevederi din contract, creeaza, in detrimentul consumatorului si contrar cerintelor bunei-credinte, un dezechilibru semnificativ intre drepturile si obligatiile partilor.
Alin. 2 al aceluiasi articol prevede ca o clauza contractuala va fi considerata ca nefiind negociata direct cu consumatorul daca aceasta a fost stabilita fara a da posibilitate consumatorului sa influenteze natura ei, cum ar fi contractele standard preformulate sau conditiile generale de vanzare practicate de comercianti pe piata produsului sau serviciului respectiv.
In cauza C-484/08-  Hotararea 2010-06-03 Caja de Ahorros y Monte de Piedad de Madrid- CJUE a dispus ca articolul 4 alineatul (2) si articolul 8 din Directiva 93/13/CEE a Consiliului din 5 aprilie 1993 privind clauzele abuzive in contractele incheiate cu consumatorii trebuie interpretate in sensul ca nu se opun unei reglementari nationale, precum cea in cauza in actiunea principala, care autorizeaza un control jurisdictional al caracterului abuziv al clauzelor contractuale privind definirea obiectului principal al contractului sau caracterul adecvat al pretului sau remuneratiei, pe de o parte, fata de serviciile sau de bunurile furnizate in schimbul acestora, pe de alta parte, chiar daca aceste clauze sunt redactate in mod clar si inteligibil.
Articolul 2 CE, articolul 3 alineatul (1) litera (g) CE si articolul 4 alineatul (1) CE nu se opun unei interpretari a articolului 4 alineatul (2) si a articolului 8 din Directiva 93/13 potrivit careia statele membre pot adopta o reglementare nationala care autorizeaza un control jurisdictional al caracterului abuziv al clauzelor contractuale privind definirea obiectului principal al contractului sau caracterul adecvat al pretului sau al remuneratiei, pe de o parte, fata de serviciile sau de bunurile furnizate in schimbul acestora, pe de alta parte, chiar daca aceste clauze sunt redactate in mod clar si inteligibil.
Fata de acestea, instanta va respinge exceptia inadmisibilitatii invocata de parata.
Referitor la cererea privind constatarea ca abuzive a clauzelor contractuale de la art 3.1, art 3.2 din contractul nr __, instanta retine urmatoarele:
Art 3.1 stipuleaza ca pentru creditul acordat, imprumutatul datoreaza bancii o dobanda curenta variabila, ce se acumuleaza zilnic pana la data rambursarii integrale a sumelor datorate in baza prezentului contract de credit si se calculeaza prin aplicarea ratei anuale a dobanzii curente la soldul creditului. In scopul calcularii dobanzii se considera anul de 360 zile si luna de 30 zile si se aplica formula mentionata in conditiile generale de derulare a operatiunilor bancare.
Art 3.2 stabileste: la data incheierii prezentului contract, rata dobanzii curente este de 9,5% pe an. Banca poate modifica rata dobanzii curente in functie de evolutia pietei financiare, urmand sa aduca la cunostinta imprumutatului noua rata a dobanzii in modalitatile mentionate in conditiile generale de derulare a operatiunilor bancare.
Dispozitii similare sunt si in contractul nr ___., diferenta fiind doar la cuantumul dobanzii de la art 3.2, aceasta fiind de 11%.
Desi parata a sustinut ca dispozitiile referitoare la dobanda au fost modificate prin acte aditionale la contractele de credit, aplicabile ca urmare a acceptarii tacite din partea consumatorului, aceste acte aditionale nu au fost depuse la dosar si nu s-a facut in nici un mod dovada existentei si aplicarii acestora in relatiile dintre parti. In consecinta, instanta urmeaza a analiza aceste clauze, in forma lor initiala, din contractele incheiate in anul 2008.
Este evident ca nu se poate retine caracterul abuziv al celor doua clauze mentionate, in integralitatea lor, intrucat, eliminarea lor completa din contracte, ar conduce la existenta unor contracte de credit bancar fara nici un fel de dobanda, teza care, evident, nu poate fi acceptata. Prin urmare, instanta va analiza aceste clauze doar sub aspectul caracterului variabil al dobanzii si al modului in care aceasta variaza, astfel cum si-a motivat si reclamantul, in fapt cererea.
In acest sens, se retin urmatoarele:
Potrivit art. 1 lit. a din Anexa la Legea nr 193/2000, cuprinzand clauzele considerate ca fiind abuzive - sunt considerate clauze abuzive acele prevederi contractuale care dau dreptul comerciantului de a modifica unilateral clauzele contractului, fara a avea un motiv intemeiat care sa fie precizat in contract. Prevederile acestei litere nu se opun clauzelor in temeiul carora un furnizor de servicii financiare isi rezerva dreptul de a modifica rata dobanzii platibile de catre consumator ori datorata acestuia din urma sau valoarea altor taxe pentru servicii financiare, fara o notificare prealabila, daca exista o motivatie intemeiata, in conditiile in care comerciantul este obligat sa informeze cat mai curand posibil despre aceasta celelalte parti contractante si acestea din urma au libertatea de a rezilia imediat contractul.
Pct 3.1 referitor la caracterul variabil al dobanzii si pct 3.2 teza a II-a referitor la caracterul variabil al dobanzii din ambele contracte de credit pun sub semnul intrebarii echilibrului contractual, in sensul ca ofera bancii dreptul de a revizui rata dobanzii curente, in functie de "evolutia pietei financiare", fara ca noua rata sa fie negociata cu clientul.
Or, conform art. 1 lit. a din Anexa Legii, in principiu, o clauza care da dreptul furnizorului de servicii financiare de a modifica rata dobanzii in mod unilateral nu este abuziva, cu conditia ca acest lucru sa se faca in baza unui motiv intemeiat, prevazut si in contract si, totodata, cu conditia informarii grabnice a clientului, care sa aiba, de asemenea, libertatea de a rezilia imediat contractul.
Astfel, clauza care da dreptul Bancii parate de a modifica unilateral dobanda nu este raportata la un indicator precis, individualizat, determinabil, fiind indicat doar in mod generic.
Nu se explica in nici un mod ce se intelege prin "evolutia pietei financiare" si nu este indicat niciun criteriu in functie de care poate fi apreciata aceasta evolutie.
Art 1 lit a din legea nr 193/2000 permite unui furnizor de servicii financiare sa modifice rata dobanzii platibile de catre consumator daca exista o motivatie intemeiata, insa contractele de credit nu fac nicio referire la o astfel de motivatie, lasand la latitudinea bancii atat momentul la care decide modificarea dobanzii, cat si cuantumul acesteia, fara sa explice consumatorului nici de ce a hotarat modificarea dobanzii, nici pe baza caror argumente a stabilit noul cuantum.
Este evident ca in aceste conditii parata nu indeplineste conditie pozitiva de transparenta, impusa de lege.
Avand in vedere toate aceste argumente, instanta va constata ca pct 3.1 referitor la caracterul variabil al dobanzii si pct 3.2 teza a II-a referitoare la caracterul variabil al dobanzii din Conditiile Speciale ale Conventiilor de Credit nr. ___., constituie clauze abuzive in sensul art. 4 alin 1 din legea nr. 193/2000, va constata nulitatea absoluta a acestora si dispune modificarea clauzelor contractuale, in sensul eliminarii acestor prevederi din contracte, mentinand ca valabile restul dispozitiilor conventiilor de credit.
Instanta va respinge cererea reclamantului de obligare a paratei la negocierea dobanzii, neexistand nici un text legal care sa instituie o astfel de obligatie. Insasi ideea de negociere exclude obligatia de a negocia.
Evident, partile pot negocia oricand rata dobanzii sau orice alt element din cuprinsul contractelor, fara a se putea insa pronunta o hotarare judecatoreasca prin care sa fie obligate in acest sens.
Referitor la comisionul de administrare, se retin urmatoarele:
Art 3.5 din contractul de credit nr ___. prevede ca, pentru monitorizarea de catre banca a utilizarii/rambursarii creditului, precum si a indeplinirii oricaror alte obligatii asumate de acesta in baza contractului de credit, imprumutatul datoreaza lunar bancii un comision de administrare de 0,45% ce se calculeaza prin aplicarea procentului la valoarea initiala a  creditului.
Art 3.5 din contractul de credit nr __.. prevede ca, pentru monitorizarea de catre banca a utilizarii/rambursarii creditului, precum si a indeplinirii oricaror alte obligatii asumate de acesta in baza contractului de credit, imprumutatul datoreaza lunar bancii un comision de administrare de 0,39% ce se calculeaza prin aplicarea procentului la valoarea initiala a  creditului.
Existenta acestui comision de administrare este prevazuta si de OUG nr 50/2010 - art.36, fiind perceput, conform legii, pentru "monitorizarea/ inregistrarea/efectuarea de operatiuni de catre creditor in scopul utilizarii/ rambursarii creditului acordat consumatorului."
Aceeasi definitie a comisionului exista si in contract, deci s-a explicat, inca de la momentul contractarii, ratiunea perceperii acestui comision, permis de legea care a fost adoptata ulterior tocmai pentru a proteja interesele clientilor bancilor- OUG nr 50/2010.
Reclamantul a sustinut ca nu se justifica perceperea comisionului de administrare, avand in vedere ca sunt credite de nevoie personale, care nu trebuiau monitorizate de parata, iar reclamantul si-a achitat intocmai si la scadenta fiecare rata, neavand nicio intarziere la plata.
Instanta retine insa ca toate creditele trebuie monitorizate de banca, neexistand nicio ratiune pentru care cele de nevoie personale ar fi exceptate. In speta, necesitatea monitorizarii este justificata, pentru ambele contracte, reclamantul avand intarzieri la plata ratelor, intre 5 si 25 zile si primind in aceste sens notificari repetate din partea paratei, atat scrise cat si prin sms (filele 35-70).
Ratiunea comisionului de administrare nu are legatura cu existenta unor garantii, nefiind vorba despre comision de risc, ci are legatura cu o serie de activitati desfasurate de banca (monitorizarea/ inregistrarea/efectuarea de operatiuni de catre creditor in scopul utilizarii/ rambursarii creditului acordat consumatorului).
Simplul fapt ca acest comision nu a fost negociat la momentul incheierii contractului, nu este de natura, prin el insusi, sa determine caracterul abuziv al clauzei, fiind necesar, in plus, conform art 4 alin 1 din legea nr 193/2000, ca aceasta clauza sa creeze, in detrimentul consumatorului, si contrar bunei-credinte, un dezechilibru semnificativ intre drepturile si obligatiile partilor.
Insa, fata de cele de mai sus, instanta constata ca prin clauza referitoare la comisionul de administrare, nu s-a creat in defavoarea reclamantului si contrar cerintelor bunei-credinte un dezechilibru semnificativ intre drepturile si obligatiile partilor semnatare ale conventiei de credit, motiv pentru care va respinge acest capat de cerere.
Avand in vedere aceasta solutie, va constata ca exceptia prescriptiei dreptului material la actiune pentru sumele achitate cu titlu de comision de administrare a ramas fara obiect.
In baza art 453 Cod proc civ, retinand admiterea in parte a cererii, va obliga parata la plata catre reclamant a sumei de 300 lei cu titlu de cheltuieli de judecata, reprezentand onorariu avocatial partial, corespunzator pretentiilor admise.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
IN NUMELE LEGII
HOTARASTE

Respinge exceptia inadmisibilitatii cererii.
Admite in parte cererea de chemare in judecata formulata de reclamantul  __. in contradictoriu cu parata _...
Constata ca art 3.1 referitor la caracterul variabil al dobanzii si art 3.2 teza a II-a referitoare la caracterul variabil al dobanzii din Conditiile Speciale ale Conventiilor de Credit nr. __., constituie clauze abuzive in sensul art. 4 alin 1 din legea nr. 193/2000, constata nulitatea absoluta a acestora si dispune modificarea clauzelor contractuale, in sensul eliminarii acestor prevederi din contracte, mentinand ca valabile restul dispozitiilor conventiilor de credit.
Respinge ca nefondate celelalte pretentii
Constata ca exceptia prescriptiei dreptului material la actiune a ramas fara obiect.
Obliga parata la plata catre reclamant a sumei de 300 lei cu titlu de cheltuieli de judecata.
Cu drept de apel in termen de 30 zile de la comunicare, care se va depune la Judecatoria Oradea.
          Pronuntata in sedinta publica, azi, 17.06.2014.

Presedinte,       Grefier,