Fals intelectual si uz de fals. Achitare. In dubio pro reo

Adoptarea unei solutii nu trebuie sa se fundamenteze pe probabilitate, ci pe certitudinea dobandita pe baza de probe decisive, complete, sigure, in masura sa reflecte realitatea obiectiva.

Prin rechizitoriul Parchetului de pe langa Tribunalul _ nr. _ din data de _ inregistrat pe rolul Judecatoriei Slobozia sub nr. unic de dosar _, inculpatul ZV, fiul lui _, nascut la data de _ in _, domiciliat in _, cetatenie _, studii _, _, fara antecedente penale, CNP _, a fost trimis in judecata pentru savarsirea infractiunilor de fals intelectual (2 infractiuni) si uz de fals, prev. de art. 289 alin. 1 cu aplic. art. 41 alin. 2 din C. pen., art. 289 alin. 1 din C. pen. si art. 291 din C. pen, totul cu aplic. art. 33 lit. a din C. pen.
S-a retinut in sarcina inculpatului, in actul de inculpare, ca :
- a falsificat doua procese verbale de sedinta (din datele de _ si _) ale Comitetului Director din cadrul Spitalului _, prin adaugarea unor aspecte ce nu au fost puse in discutie si evident, nu au fost aprobate de catre membrii Comitetului Director;
- in calitate de presedinte al Comisiei de licitatie publica din data de _ a dispus desfasurarea licitatiei, fara ca toti membrii comisiei sa fie prezenti, semnand atat el, cat si membrii comisiei procesul verbal intocmit;
- a folosit procesul verbal de licitatie din data de _, desi stia ca acesta este fals, pentru a incheia contractul de locatiune nr. _.
Analizand actele si lucrarile dosarului instanta retine urmatoarele:
Inculpatul ZV indeplineste functia de _ la  Spitalului _. In aceasta calitate, a intocmit un referat in data de _ catre Comitetul Director al spitalului, prin care a supus spre aprobare documentatia de atribuire in vederea scoaterii la licitatie a spatiilor din incinta unitatii spitalicesti (respectiv 5 spatii) si a unui spatiu din curtea spitalului (in suprafata de 50 mp) - f. _ din dosarul de urmarire penala - vol. _.
La datele de _ si _, cu ocazia intrunirii Comitetului Director in sedinta (sedinte la care a participat si inculpatul), s-a pus in discutie si inchirierea spatiului de 50 mp amplasat in exteriorul cladirii spitalului, pe o platforma betonata. Astfel, in finalul celor doua procese verbale de sedinta, care au fost scrise de inculpat s-a consemnat faptul ca membrii comitetului au luat in discutie tocmai inchirierea acestui spatiu, inclusiv pretul de licitatie - f. _ din dosarul de urmarire penala - vol. _.
In aceste conditii, prin dispozitia nr. _ managerului unitatii spitalicesti, (respectiv martorul OV) a dispus constituirea comisiei de licitatie  pentru inchiriere spatii comerciale din incinta Spitalului _, comisie din care a facut parte inculpatul ZV (presedinte) si martorii CN, PT si EG - f. _ din dosarul de urmarire penala - vol. _.
Organizarea licitatiei a fost publicata in ziarul _ - f. _ din dosarul de urmarire penala - vol. _.
La licitatia organizata pentru inchirierea spatiului de 50 mp amplasat in exteriorul cladirii spitalului s-au inscris SC F SRL  (cu o oferta de 4 euro/mp) si SC MD SRL (cu o oferta de 3 euro/mp). In urma analizei celor doua oferte de catre membrii Comisiei de licitatie, conform procesului verbal de adjudecare nr. _, semnat de toti cei patru membri, a fost declarata castigatoare SC F SRL , avand in vedere oferta mai favorabila de 4 euro/mp/luna -  f. _ din dosarul de urmarire penala - vol. _.
Urmare a finalizarii licitatiei, a fost incheiat contractul de locatiune nr. _ intre Spitalul _ (locator) si SC F SRL (locatar) avand ca obiect inchirierea spatiului de 50 mp amplasat in incinta spitalului (curtea interioara) in vederea desfasurarii activitatii de natura comerciala, impreuna cu actul aditional din _ -  f. _ din dosarul de urmarire penala - vol. _.
Prin adresa nr. _ a Spitalului _ s-a comunicat Consiliului Judetean _ (proprietarul de drept al terenului) ca s-a procedat la inchirierea catre SC F SRL a spatiului de 50 mp din curtea interioara a spitalului (f. _ din dosarul de urmarire penala - vol. _).
- In cauza, in faza de urmarire penala au fost audiati in calitate de martori membrii Comitetului Director si membrii Comisiei de licitatie, care au semnat procesele verbale din datele de _ si _ si respectiv din data de de _. Astfel, martorii VPN, NOC, TCA, FV, SV (membri ai Comitetului Dorector care au participat la sedintele din _ si _) au aratat ca desi au semnat procesele verbale, fie nu s-ar fi discutat despre inchirierea spatiului de 50 mp din curtea spitalului, fie nu-si mai aduc aminte despre acest aspect. De asemenea, martorii au mai aratat ca nu-si explica conditiile in care a fost mentionata ultima fraza din cuprinsul celor 2 procese verbale ale Comitetului Director - f. _ din dosarul de urmarire penala - vol. _.
Urmare a acestor declaratii de martori (audiati de organele de urmarire penala la mai mult de 6 luni de la comiterea presupuselor fapte), organul de urmarire penala a efectuat propria analiza a celor 2 procese verbale ale Comitetului Director din datele de _ si _ si a concluzionat ca mentiunile facute la sfarsitul acestora de catre inculpatul ZV sunt nereale, fiind adaugate de acesta (intrucat in sedinte nu s-a discutat despre inchirierea spatiului comercial de 50 mp din curtea spitalului - (pagina _ din rechizitoriu).
Totodata, pe parcursul urmaririi penale, a fost audiat in calitate de invinuit si managerul unitatii spitalicesti, respectiv numitul OV, care a aratat ca in sedintele Comitetului Director s-a pus in discutie inchirierea spatiului comercial de 50 mp din curtea spitalului si ca membrii nu isi mai aduc aminte de acest subiect de discutie,  datorita faptului ca nu au dat atentie discutiei, dar si pe fondul trecerii timpului - f. _ din dosarul de urmarire penala - vol. _.
Prin rechizitoriu, fata de martorul OV s-a dispus scoaterea de sub urmarire penala sub aspectul infractiunii prev. de art. 248 C. pen, apreciindu-se ca nu sunt intrunite elementele constitutive ale infractiunii. Astfel, s-a retinut ca prin inchirierea acestui spatiu comercial in suprafata de 50 mp din curtea interioara a spitalului judetean, nu s-a produs o tulburare insemnata bunului mers al activitatii unitatii spitalicesti si nici nu a existat vreo paguba in dauna acestei unitati.
Instanta, in virtutea rolului activ, a solicitat Serviciului Criminalistic din cadrul IPJ _, efectuarea unei expertize grafice in privinta celor doua procese verbale din datele de _ si _ (procese verbale presupus falsificate de inculpat), conform incheieri de sedinta din data de _.
Prin raportul de expertiza nr. _ intocmit de Serviciul Criminalistic din cadrul IPJ _ s-a stabilit ca scrisul olograf de redactare a ultimelor doua randuri din finalul proceselor verbale din datele de _ si _ au fost realizate de inculpat (aspect care nu este negat de inculpat - acesta redactand, de altfel, in totalitate procesele verbale), insa nu se poate stabili daca ultimele doua randuri ale proceselor verbale au fost adaugate dupa consemnarea proceselor verbale sau au fost executate concomitent cu consemnarea in tot a acestora - filele nr. _.
In realizarea principiului nemijlocirii, instanta a procedat la audierea martorilor VPN, NOC, TCA, FV, SV si OV, din declaratiile carora instanta retine ca in sedintele din datele de _ si _: s-a discutat tangential si problema spatiilor comerciale (martor OV); ca, in mod sigur, nu s-a discutat despre inchirierea spatiului de 50 mp in sedinta publica din _ (martor VPN); ca nu isi aduc aminte daca s-a discutat in sedinte problema inchirierii spatiilor ( martori TCA, NOC); ca banuiesc ca au fost puse in discutie aspecte privind inchirierea (martor FV) sau ca in sedinta din _ s-a discutat tot ce se mentioneaza in procesul verbal, odata ce acesta este semnat (martor SV).
In cauza, instanta a procedat la audierea martorului ML, persoana care participa in mod frecvent la sedintele Comitetului Director, redactand procesele verbale de sedinta, care a precizat ca inculpatul a redactat procesele verbale din datele de _ si _, in lipsa sa, ca la aceste sedinte existau cazuri frecvente cand membrii Comitetului Director ieseau din sala pentru a rezolva diferite probleme personale sau de serviciu si ca nu se acorda atentie proceselor verbale intocmite.
- Cu privire la falsificarea de catre inculpat a procesului verbal al Comisiei de licitatie din data de _, in faza de urmarire penala au fost audiati martorii PT si EG, martori care au aratat ca au semnat acest proces verbal fara a-l citi si fara a verifica ofertele inscrise la licitatie, avand incredere in ceilalti doi membri ai Comisiei, respectiv CN si inculpatul ZV - f.  _ din dosarul de urmarire penala - vol. _.
Potrivit declaratiei olografe a martorului CN (f. _ din dosarul de urmarire penala - vol. _ - singura declaratie luata acestui martor in faza de urmarire penala) si declaratiilor inculpatului ZV, membrii comisiei s-au intrunit, analizand ofertele depuse si semnand procesul verbal de licitatie.
Cu ocazia cercetarii judecatoresti, instanta a procedat la audierea martorilor CN, PT si EG (membrii Comisiei de licitatie) care au aratat ca au participat la realizarea licitatiei, ca au fost respectate dispozitiile legale si ca au semnat in cunostinta de cauza, analizand documentele existente, mai ales oferta financiara. Instanta retine ca doar martorul PT a aratat ca a participat partial la discutiile privind licitatia, fiind nevoita sa lipseasca discutii, insa, ulterior, a semnat in cunostinta de cauza procesul verbal, fara dubii.
Inculpatul a negat comiterea faptelor retinute in actul de sesizare, aratand ca nu a inserat aspecte neconforme adevarului in procesele verbale ale Comitetului Director din datele de _ si _ privind inchirierea spatiului de 50 mp din curtea spitalului _, ca in urma licitatiei a castigat oferta cea mai avantajoasa .
Analizand probatoriul administrat in cauza, atat in faza de judecata, cat si in faza de urmarire penala, instanta constata ca nu se contureaza date certe privind existenta infractiunilor de fals intelectual si uz de fals, organele judiciare fiind in imposibilitate efectiva si obiectiva in a inlatura dubiile privitoare la existenta acestor fapte retinute in sarcina inculpatului.
Astfel, raportat la expertiza grafica efectuata in cauza, mentiunile din rechizitoriu cum ca in urma "studierii celor doua procese verbale din datele de _ si _, rezulta ca mentiunile de la sfarsit sunt nereale"  , apar ca simple deductii, lipsite de valoare probatorie (in conditiile in care specialistii criminalisti au stabilit  ca nu se poate stabili daca ultimele doua randuri ale proceselor verbale au fost adaugate dupa consemnarea procesului verbal sau au fost executate concomitent cu consemnarea in tot a acestuia).
Instanta constata ca singurele mijloace probatorii cu privire la presupusele fapte constand in falsificarea celor doua procese verbale sunt declaratiile unor membri ai Comitetului Director (audiati ca martori), declaratii care insa se caracterizeaza prin dubii esentiale, anume martorii nu isi aduc aminte ca s-ar fi discutat in sedinte problematica inchirierii spatiului comercial, insa au semnat fie bazandu-se pe incredere, fie fara a citi. 
Contradictiile existente intre declaratiile martorilor VPN, NOC, TCA, FV, pe de o parte, si ale martorilor OV si SV, pe de alta parte, declaratii date in faza de urmarire penala si in fata instantei de judecata, nu sunt de natura decat a aprofunda dubiile asupra existentei vreunei actiuni de falsificare asupra proceselor verbale din datele de _ si _ de  catre inculpat.
De asemenea, cu privire la falsificarea de catre inculpat a procesului verbal al Comisiei de licitatie din data de _, instanta constata ca lipseste un probatoriu minim rezonabil si concret care sa dovedeasca subzistenta vreunei actiuni specifice elementului material al infractiunii prev. de art. 289 din C. pen.
Astfel, in fata instantei, membrii comisiei de licitatie, respectiv martorii CN, PT si EG, dar si inculpatul au aratat ca au participat la realizarea licitatiei, ca au fost respectate dispozitiile legale si ca au semnat in cunostinta de cauza, analizand documentele existente, mai ales oferta financiara (oferta care era cea mai avantajoasa).
Cum dubiile planeaza asupra falsificarii procesului verbal semnat de membrii comisiei de licitatiei, insasi existenta infractiunii de uz de fals (retinuta in actul de sesizare) este sub semnul intrebarii.
Potrivit art. 1 C. proc. pen. "procesul penal are ca scop constatarea la timp si in mod complet a faptelor care constituie infractiuni, astfel ca orice persoana care a savarsit o infractiune sa fie pedepsita potrivit vinovatiei sale si nici o persoana nevinovata sa nu fie trasa la raspundere penala".
Din economia textului legal mentionat rezulta ca procesul penal nu poate fi privit, exclusiv, ca o activitate de represiune, ci ca o activitate desfasurata pentru tragerea la raspundere doar a persoanei care a comis o infractiune.
Pe de alta parte, potrivit art. 17 alin. (2) C. pen. "infractiunea este singurul temei al raspunderii penale". Totodata, potrivit art. 62 C. proc. pen. "in vederea aflarii adevarului, organul de urmarire penala si instanta de judecata sunt obligate sa lamureasca cauza sub toate aspectele, pe baza de probe".
Ca atare, savarsirea cu vinovatie a unei fapte prevazute de legea penala si care prezinta pericol social trebuie stabilita pe baze de probe, convingerea de vinovatie trebuind a fi certa, asa incat sa fie trasa la raspundere, potrivit vinovatiei, doar acea persoana care a comis o infractiune.
Cu alte cuvinte, trebuie sa se dovedeasca, fara echivoc, vinovatia inculpatului si ca acesta este autorul faptei, deoarece dubiile existente se interpreteaza in favoarea acestuia, conform principiului in dubio pro reo.
Potrivit art. 63 alin. 2 din C. pr. pen. "probele nu au valoare mai dinainte stabilita_aprecierea fiecarei probe_.facandu-se in urma examinarii tuturor probelor administrate, in scopul aflarii adevarului", ori, in prezenta cauza, mijloacele de proba administrate (declaratii martori, declaratii care sunt fie contradictorii, fie lipsite de preciziune probatorie) nu se coroboreaza in mod direct cu alte mijloace de proba.
 Astfel, simplele aprecieri ale organului de urmarire penala (care se subroga unui specialist criminalist stabilind “existenta falsului"), aprecieri sustinute doar de declaratii incerte de martori, nu echivaleaza cu o prezumtie absoluta ca faptele deduse judecatii si exista, in conditiile in care dovedirea savarsirii unor fapte penale nu se face pe rationamente, ci pe probe certe si concludente care sa se coroboreze intre ele.
Mai mult, instanta nu poate acorda “prioritate"  declaratiilor de martori « pro cauza » (in sprijinul invinuirii) in defavoarea declaratiilor martorilor care contrazic insasi existenta faptelor, deoarece s-ar incalca un principiu esential, cel al administrarii echitabile a probelor, prin coroborarea acestora cu alte mijloace de proba.
Asadar, in raport de textele legale mentionate, scopul procesului penal trebuie realizat in asa fel incat sa se armonizeze interesul apararii sociale cu interesele individului, astfel incat nici o persoana nevinovata sa nu suporte rigorile legii.
Avand in vedere ca, la adoptarea unei solutii, organul judiciar trebuie sa-si intemeieze convingerea vinovatiei inculpatului pe baza de probe sigure, certe si intrucat in cauza probele in acuzare nu au un caracter cert, nu sunt decisive sau sunt incomplete, lasand loc unei nesigurante in privinta vinovatiei acestuia, instanta apreciaza ca se impune a se da eficienta regulii potrivit careia "orice indoiala este in favoarea inculpatului" (in dubio pro reo).
Regula in dubio pro reo constituie un complement al prezumtiei de nevinovatie, un principiu institutional care reflecta modul in care marele principiu al aflarii adevarului (consacrat in art. 3 C. proc. pen.) se regaseste in materia probatiunii. Ea se explica prin aceea ca, in masura in care dovezile administrate pentru sustinerea vinovatiei persoanelor cercetate contin informatii indoielnice tocmai cu privire la vinovatie, in legatura cu faptele imputate, organele judiciare nu-si pot forma o convingere care sa se constituie intr-o certitudine si, de aceea, ele trebuie sa concluzioneze in sensul nevinovatiei inculpatului.
Astfel, adoptarea unei solutii nu trebuie sa se fundamenteze pe probabilitate, ci pe certitudinea dobandita pe baza de probe decisive, complete, sigure, in masura sa reflecte realitatea obiectiva.
Numai asa se formeaza convingerea, izvorata din dovezile administrate in cauza, ca realitatea obiectiva este, fara echivoc, cea pe care o infatiseaza realitatea reconstituita ideologic cu ajutorul probelor.
Chiar daca, in fapt, s-au administrat probe in sprijinul invinuirii, iar alte probe nu se intrevad ori pur si simplu nu mai exista, si totusi indoiala persista, in ce priveste existenta faptelor retinute in sarcina inculpatului, atunci indoiala este "echivalenta cu o proba pozitiva de nevinovatie".
Pe fondul acestor considerente, in temeiul art. 11 alin. 1, pct. 2 lit. a) din C. pr. pen.  rap. la art. 10 lit. a) din C. pr. pen. instanta va dispune achitarea privind pe inculpatul ZV, pentru infractiunea de fals intelectual, prev. de art. 289 alin. 1 din C. pen. cu aplic. art. 41 alin. 2 din C. pen. - intrucat fapta nu exista.
In baza art. 11 alin. 1, pct. 2 lit. a) din C. pr. pen.  rap. la art. 10 lit. a) din C. pr. pen. va dispune achitarea privind pe inculpatul ZV, pentru infractiunea de fals intelectual, prev. de art. 289 alin. 1 din C. pen. - intrucat fapta nu exista.
In temeiul art. 11 alin. 1, pct. 2 lit. a) din C. pr. pen.  rap. la art. 10 lit. a) din C. pr. pen. va dispune achitarea privind pe inculpatul ZV, pentru infractiunea de uz de fals, prev. de art. 291 din C. pen. - intrucat fapta nu exista.
In baza art. 192 din Cod procedura penala cheltuielile judiciare avansate de stat vor ramane in sarcina acestuia.