Nesemnarea minutei de catre judecator. Consecinte.

Curtea de Apel Cluj, Sectia penala si de minori, decizia nr. 66/R/03.02.2010 Judecatoria Huedin prin sentinta penala nr. 112 din 01.06.2009, in baza art. 87 alin. 1 OUG 195/2002, cu aplicarea art. 76 lit. d raportat la art. 74 lit. a , b si c C.pen., a  condamnat pe inculpatul C.S. la pedeapsa de 10 luni inchisoare pentru savarsirea infractiunii de conducere pe drumurile publice a unui autoturism avand in sange o imbibatie alcoolica peste limita legala.
In baza art. 178 alin. 1 si 3 C.pen., cu aplicarea art. 76 lit. b raportat la art. 74 lit. a , b si c C.pen., a fost condamnat acelasi inculpat la pedeapsa de 3 ani inchisoare pentru savarsirea infractiunii de ucidere din culpa.
S-a constatat ca infractiunile au fost savarsite in concurs real prevazut de art. 33 lit a C.pen. iar in baza art. 34 C.pen. au fost contopite cele doua pedepse aplicate inculpatului, acesta executand pedeapsa cea mai grea, aceea de 3 ani inchisoare.
In baza art.861 C.pen. s-a suspendat sub supraveghere executarea pedepsei, pe durata unui termen de incercare de 7 ani.
In baza art. 863 C.pen., a fost obligat inculpatul ca, pe durata termenului de incercare, sa se supuna urmatoarelor masuri de supraveghere: sa se prezinte lunar, in ziua ce urmeaza a fi stabilita de acest serviciu, la Serviciul de Probatiune de pe langa Tribunalul Cluj ; sa anunte in prealabil orice schimbare de domiciliu, resedinta si locuinta si orice deplasare care depaseste 8 zile , precum si intoarcerea;  sa comunice schimbarea locului de munca; sa comunice informatii de natura a-i putea fi controlate mijloacele de existenta.
In baza art. 359 C.pr.pen., i-a fost atrasa atentia inculpatului asupra dispozitiilor art. 864 C.pen. privitoare la revocarea beneficiului suspendarii.
In baza art. 14 si 346 C.pr.pen., corob. cu art. 998-999 C.civ. a fost obligat inculpatul C.S. , in solidar cu asiguratorul SC A. SA Bucuresti la plata sumei de 20.000 lei catre partea civila, cu titlu de daune morale in favoarea partii civile P.S..
In baza art. 14 si 346 C.pr.pen. a fost respinsa actiunea civila formulata de partea civila M.V..
In baza art. 14 si 346 C.pr.pen. s-a luat act ca D.C., nu s-a constituit parte civila.
Pentru a pronunta aceasta hotarare instanta de fond a retinut ca in data de 26.08.2007, in jurul orelor 00.05, organele de politie din cadrul Politiei orasului Huedin, au fost sesizate despre faptul ca pe DN 1 E 60, la iesire din localitatea Huedin inspre Oradea, s-a produs un accident rutier grav. Cu ocazia cercetarii la fata locului, s-a constatat ca accidentul a avut loc pe DN 1 E 60, la km. 532+400 m, fiind comis de inculpatul C.S. care in timp ce conducea autoturismul, marca BMW, cu nr. de inmatriculare AB-12-CDE, din directia Cluj-Napoca - Oradea, pe o portiune de drum in aliniament, s-a angajat in depasirea unei ambulante avand nr. de inmatriculare FG-34-HIJ, care circula regulamentar in aceeasi directie, autoturismul BMW nu a pastrat o distanta laterala suficienta fata de acest autovehicul, a intrat in coliziune cu ambulanta, dupa care ambele autovehicule au parasit partea carosabila, au trecut peste santul din partea dreapta a sensului de mers, ambulanta rasturnandu-se pe partea stanga.
Ambulanta cu nr. de inmatriculare FG-34-HIJ a fost condusa de catre A.S.A. si transporta doi pacienti care se intorceau de la dializa de la Clinica de Nefrologie din Cluj-Napoca. In urma accidentului a rezultat decesul pacientului P.L. si vatamarea corporala a persoanei vatamate M.V.
Persoana vatamata M.V. a fost transportat la Spitalul Orasenesc Huedin, ramanand internat pana la data de 29.08.2007, stabilindu-i-se diagnosticul "traumatism toraco-lombar stg. fractura coastei a VUI-a stg., contuzie cu echimoza laterocervical dreapta, pectorala stg. si brat stg. Cadavrul persoanei decedate a fost depus la morga Spitalului orasenesc Huedin, iar in urma necropsiei s-a stabilit ca moartea acesteia s-a datorat unui politraumatism (traumatism cranio-cerebral cu fractura calotei, a bazei craniului si leziuni meningo-cerebrale si traumatism toracic cu fracturi costale bilaterale multiple, fractura de stern si clavicula). Leziunile traumatice s-au putut produce prin lovire de corpuri dure si compresiune in cadrul unui accident rutier, iar intre leziunile traumatice si deces exista legatura directa de cauzalitate.
Imediat dupa producerea evenimentului rutier, conducatorilor auto le-au fost recoltate probe de sange in vederea stabilirii alcoolemiei. Din buletinul de analiza toxicologica-alcoolemie nr. 1667 din 30.08.2007, rezulta ca, conducatorul auto al ambulantei nu se afla sub influenta bauturilor alcoolice, alcoolemia fiind 0 (zero), iar din buletinul de analiza toxicologica-alcoolemie nr. 1665 din 30.08.2007, rezulta ca inculpatul C.S. avea o alcoolemie de 1,80 grame la mie la prima proba si 1,70 grame la mie la cea de-a doua proba.
Cu ocazia cercetarii la fata locului, a fost identificata si ridicata roata stanga fata a autoturismului marca BMW cu nr. de inmatriculare AB-12-CDE, care prezenta o taietura pe flancul exterior, iar janta prezenta o deformare in dreptul acestei taieturi.
In apararea sa inculpatul a sustinut ca explozia cauciucului a fost anterioara impactului si a determinat pierderea controlului asupra autoturismului si ca explozia cauciucului nu s-a produs ca urmare a accidentului.
In cauza, s-a dispus efectuarea unei expertize tehnice auto, prin care s-a concluzionat ca accidentul nu s-a produs din cauza exploziei anvelopei stanga fata a autoturismului marca BMW, intrucat daca explozia s-ar fi produs inainte de momentul impactului cu ambulanta, ar fi ramas urma de rulare atat pe anvelopa cat si pe carosabil, iar acea taietura prezenta pe anvelopa nu prezinta caracteristicile si aspectul unei explozii.
S-a concluzionat de asemenea in raportul de expertiza tehnica auto ca accidentul s-a produs din cauza conducerii autoturismului marca BMW de catre inculpat sub influenta bauturilor alcoolice, precizandu-se ca la o alcoolemie de peste 1,20 grame la mie, riscul producerii unui accident este multiplicat de 35 de ori, iar principalele efecte generatoare de accidente rutiere ale consumului de alcool sunt : nivelul de concentrare ale atentiei scade foarte mult, scade perceptia, campul vizual se reduce, timpul de reactie se mareste ( cel putin se dubleaza) diminuarea preciziei gesturilor, scad reflexele.
Intrucat persoana vatamata M.V. nu a depus plangere impotriva inculpatului, s-a dispus, in conformitate cu prev. art. 10 lit.f C.pr.pen., neinceperea urmaririi penale pentru savarsirea infractiunii de vatamare corporala din culpa, prev. si ped. de art. 184 alin.l, 3 C.pen..
Potrivit dispozitiilor art. 317 C.pr.pen., judecata se margineste la fapta si la persoana aratate in actul de sesizare a instantei, iar in caz de extindere a procesului penal, si la fapta si persoana la care se refera extinderea.
Cu alte cuvinte, obiectul judecatii, care este in acelasi timp obiectul investirii, nu este legat de un act al instantei, care sa-i determine continutul si limitele, ci este determinat numai de cuprinsul actului de sesizare, care este astfel implicit caracterizat si ca act de investire. Astfel, s-ar putea ajunge la procedee arbitrare, de efectuare a urmaririi penale, cu asigurarea garantiilor procesuale inscrise in lege doar pentru o singura fapta sau un numar restrans de fapte, pentru ca in final, eventual pe calea exercitarii apelului, a recursului de catre procuror, sau chiar a recursului in anulare, sa se ceara condamnarea si pentru alte fapte, mai complexe, fara a se mai parcurge etapele obligatorii, cu inerente garantii menite sa asigure aflarea adevarului si drepturile elementare la aparare ale celui judecat, ceea ce ar fi inadmisibil.
Prin rechizitoriu, desi s-a mentionat ca inculpatul C.S. a fost cercetat pentru savarsirea infractiunilor de ucidere din culpa, prev. si ped. de art. 178 alin.l - 3 C.pen. si pentru conducere unui autovehicul de catre o persoana care are in sange o alcoolemie ce depaseste limita legala, prev. si ped. de art. 87 alin.l din OUG 195/2002 cu aplic. art. 33 lit.a C.pen., a fost trimis in judecata numai pentru savarsirea infractiunii de ucidere din culpa, prev. si ped. de art. 178 alin.l - 3 C.pen., desi in cuprinsul rechizitoriului s-a argumentat de ce, in opinia procurorului, in cauza infractiunea de conducere unui autovehicul de catre o persoana care are in sange o alcoolemie ce depaseste limita legala nu este absorbita de infractiunea de ucidere din culpa, fiind vorba de un concurs de infractiuni.
Procurorul a formulat cerere privind extinderea actiunii penale la termenul de judecata din data de 01.06.2009 iar instanta, fata de dispozitiile art. 336 alin. 1 lit. a C.pr.pen., a luat act de declaratia reprezentantului Ministerului Public si, in consecinta, a extins actiunea penala si fata de infractiunea de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de catre o persoana care are in sange o imbibatie alcoolica ce depaseste limita legala prev. si ped. de art., 87   alin.l OUG   195/2002.
Urmare a extinderii actiunii penale, atat reprezentantul Ministerului Public, cat si inculpatul si aparatorul acestuia si partile civile prezente au invederat ca nu au cereri in probatiune de formulat.
In procesul verbal de prezentare a materialului de urmarire penala din data de 04.12.2008 (f. 111) inculpatului i-a fost prezentat materialul de urmarire penala numai cu privire la fapt prevazuta de art. 178 alin. 1, 3 C.pen.. Cu toate acestea, potrivit declaratiei luate acestuia data de 20.03.2008 (f. 107 d.u.p.) declaratia a vizat ambele infractiuni, atat cea prevazuta de art. 178 alin. 1, 3 C.pen., cat si cea prevazuta de art. 87 alin. 1 OUG 195/2002. Inculpatului i-a fost adus la cunostinta faptul ca este cercetat pentru doua infractiuni, astfel cum rezulta din procesul verbal de aducere la cunostinta a invinuirii (f. 106, d.u.p.), astfel incat inculpatul, asistat de catre un aparator ales in cursul urmaririi penale a avut cunostinta de acest aspect.
In faza de urmarire penala, inculpatul si-a recunoscut vinovatia. in fata instantei, prevalandu-se de drepturile prevazute in cuprinsul art. 322 Cod pr pen., inculpatul a aratat ca nu doreste sa dea declaratie in fata instantei. Avand ultimul cuvant, a aratat ca recunoaste si regreta faptele comise.
In fata instantei, in mod nemijlocit au fost audiati martorii A.S.A. (f. 30-31) si M.V. (f. 36).
Cu privire la infractiunea prevazuta de art. 87 alin. 1 OUG 195/2002, instanta de fond a retinut ca sub raportul laturii obiective, infractiunea de conducere pe drumurile publice a unui autoturism avand in sange o imbibatie alcoolica peste limita legala se savarseste prin actiunea conducatorului auto care conduce un autoturism pe drumurile publice, avand in sange o imbibatie alcoolica peste limita legala, respective de 0,80 grame la mie.
Sub raportul laturii obiective, infractiunea se savarseste cu intentie.
In speta, dupa cum a rezultat din ansamblul probator administrat, accidentul a avut loc pe DN 1 E 60, la km 532+400 m, deci pe un drum european, cu circulatie intensa, pe care inculpatul  a rulat pe o distanta de peste 5 km ( din centrul orasului Huedin - km.527 si pana la km 532+400 m, unde a avut loc evenimentul rutier).
Din buletinul de analiza toxicologica-alcoolemie nr. 1665 din 30.08.2007, a rezultat ca inculpatul C.S. avea o alcoolemie de 1,80 grame la mie la prima proba si 1,70 grame la mie la cea de-a doua proba.
Concluziile buletinului de analiza toxicologica-alcoolemie nu au fost contestate de catre inculpat, rezultand astfel, in mod neechivoc faptul ca inculpatul a circulat pe drumurile publice avand o imbibatie alcoolica peste limita legala.
Ca urmare, instanta de fond a concluzionat ca in drept, fapta inculpatului C.S., care la data de 26.08.2007, fiind sub influenta bauturilor alcoolice, a condus autoturismul marca BMW cu nr. de inmatriculare AB-12-CDE, cu o alcoolemie in sange ce depaseste limita legala, pe DN 1 E 60, din directia Cluj-Napoca -Oradea, pe o distanta de peste 5 km (din centrul orasului Huedin - km.527 si pana la km 532+400 m) intruneste elementele constitutive ale infractiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de catre o persoana care are o imbibatie alcoolica de peste 0,80 g/l alcool pur in sange, fapta prev. si ped. de art. 87, alin. 1 din OUG 195/2002, atat sub raportul laturii obiective, cat si sub raportul laturii subiective, intre fapta inculpatului si urmarea periculoasa produsa existand legatura de cauzalitate.
La individualizarea si dozarea judiciara a pedepsei, instanta de fond a avut in vedere criteriile generale prevazute in cuprinsul dispozitiilor art. 72 C.pen., dispozitiile art. 52 C.pen., precum si circumstantele reale ale comiterii faptei si personale ale inculpatului. Astfel, inculpatul C.S. are 26 de ani, nu are antecedente penale, iar in societate are o comportare buna iar atat in cursul urmaririi penale, cat si in cursul judecatii, a avut in mod constant un comportament sincer, recunoscand si regretand fapta comisa, motiv pentru care s-au retinut in favoarea sa circumstantele atenuante prevazute de art. 74 lit. a si c C.pen. urmand a li se eficienta raportat la dispozitiile art.76 C.pen.
In consecinta, in baza art. 87 alin. 1 OUG 195/2002, cu aplicarea art. 76 lit. d raportat la art. 74 lit. a, b si c C.pen., a fost condamnat inculpatul C.S., la pedeapsa de 10 luni inchisoare pentru savarsirea infractiunii de conducere pe drumurile publice a unui autoturism avand in sange o imbibatie alcoolica peste limita legala.
Cu privire la infractiunea prevazuta de art.178 C.pen., instanta de fond a retinut ca potrivit dispozitiilor art.178 alin.1 si 3 C.pen., uciderea din culpa a unei persoane savarsita de catre un conducator de vehicul cu tractiune mecanica, avand in sange o imbibatie alcoolica ce depaseste limita legala sau care se afla in stare de ebrietate, se pedepseste cu inchisoarea.
Sub raportul laturii obiective, infractiunea se realizeaza printr-o activitate de ucidere, care poate consta intr-o actiune sau inactiune care are ca rezultat moartea unei persoane iar intre activitatea de ucidere si rezultatul produs trebuie sa existe legatura de cauzalitate. Raportul de cauzalitate exista si atunci cand activitatea culpoasa a faptuitorului se suprapune pe activitatea altei persoane, fiind suficient ca aceasta activitate sa se inscrie printre cauzele care au determinat rezultatul iar raspunderea penala a faptuitorului nu este inlaturata, existand un raport de cauzalitate intre actiunea sau inactiunea acestuia si moartea victimei chiar daca la producerea rezultatului a contribuit si victima prin propria sa activitate culpoasa.
Sub raportul laturii subiective, infractiunea se savarseste din culpa, fie sub forma culpei cu previziune, in sensul ca faptuitorul a prevazut posibilitatea producerii rezultatului periculos dar a sperat in mod usuratic ca acesta nu se va produce, fie sub forma culpei simple, in sensul ca faptuitorul nu a prevazut rezultatul, desi putea si trebuia sa-l prevada. Dispozitiile alin.3 instituie o agravanta iar pentru existenta acestei agravante se cer indeplinite doua conditii: faptuitorul sa fie un conducator de vehicul cu tractiune mecanica si sa aiba in sange o imbibatie alcoolica ce depaseste limita legala sau se afla in stare de ebrietate
In dreptul procesual penal roman functioneaza principiul liberei aprecieri a probelor, potrivit caruia probele nu au o valoare dinainte stabilita. Astfel, declaratia inculpatului este divizibila si retractabila si, fata de dispozitiile art. 69 C.pr.pen., are forta probanta numai daca se coroboreaza cu restul probelor administrate . Declaratiile martorilor, spre deosebire de cele ale inculpatului si partii vatamate pot servi neconditionat la aflarea adevarului, fara a fi nevoie sa fie coroborate.
In faza de urmarire penala inculpatul a recunoscut savarsirea acestei infractiuni iar in fata instantei, desi nu a dat declaratie, nu a contestat declaratiile anterioare, declaratii care au fost date in prezenta unui aparator ales.
Potrivit raportului de constatare medico-legala (f.66-69) moartea partii vatamate a survenit in urma unui politraumatism ( traumatism cranio-cerebral cu fractura calotei, a bazei craniului si leziuni meningo-cerebrale si traumatism toracic cu fracturi costale bilaterale multiple, fractura de stern si clavicula). Raportul de constatare medico-legala a concluzionat in sensul ca leziunile traumatice s-au putut produce prin lovire de corpuri dure si compresiune in cadrul unui accident rutier, iar intre leziunile traumatice si deces exista legatura directa de cauzalitate.
Potrivit declaratiilor inculpatului date in faza de urmarire penala, coroborate cu declaratiile martorilor audiati in mod nemijlocit A.S.A. (f. 30-31) si M.V. (f. 36), precum si cu concluziile raportului de expertiza tehnica (f. 78-94 d.u.p.) accidentul s-a produs ca urmare a acrosarii ambulantei de catre autoturismul marca BMW cu nr. de inmatriculare AB-12-CDE, condus de catre inculpat care, la momentul acrosarii se afla sub influenta bauturilor alcoolice.
Potrivit concluziilor raportului de expertiza tehnica accidentul s-a produs din cauza conducerii autoturismului marca BMW de catre inculpat sub influenta bauturilor alcoolice, precizandu-se ca la o alcoolemie de peste 1,20 grame la mie, riscul producerii unui accident este multiplicat de 35 de ori, iar principalele efecte generatoare de accidente rutiere ale consumului de alcool sunt : nivelul de concentrare ale atentiei scade foarte mult, scade perceptia, campul vizual se reduce, timpul de reactie se mareste (cel putin se dubleaza) diminuarea preciziei gesturilor, scad reflexele.
Fata de probele administrate, a rezultat ca moartea partii vatamate a survenit din cauza unui politraumatism produs prin lovire de corpuri dure si compresiune in cadrul unui accident rutier iar culpa in producerea acestui accident apartine,  fara dubiu, inculpatului, astfel cum a rezultat din ansamblul probator administrat.
In drept, instanta de fond a conchis ca fapta inculpatului C.S., care la data de 26.08.2007, fiind sub influenta bauturilor alcoolice, in timp ce conducea autoturismul marca BMW cu nr. de inmatriculare AB-12-CDE, cu o alcoolemie in sange ce depaseste limita legala, pe DN 1 E 60, din directia Cluj-Napoca - Oradea, la km. 532 + 400 m, incalcand astfel prev. art. 118 lit.c din OUG 195/2002, s-a angajat in depasirea unei ambulante, cu nr. de inmatriculare FG-34-HIJ, care circula regulamentar in aceeasi directie, pe care a acrosat-o si a scos-o in afara carosabilului unde s-a rasturnat, din evenimentul rutier rezultand decesul victimei Pasca Liviu "intruneste elementele constitutive ale infractiunii de ucidere din culpa, prev. si ped. de art. 178 alin.l-3 C.pen., atat sub raportul laturii obiective, cat si sub raportul laturii subiective, intre fapta inculpatului si urmarea periculoasa produsa existand legatura de cauzalitate.
La individualizarea si dozarea judiciara a pedepsei, instanta de fond a avut in vedere, raportat la criteriile generale prevazute in cuprinsul dispozitiilor art. 72 C.pen., dispozitiile art. 52 Cod pen., considerentele retinute anterior, precum si imprejurarea -astfel cum rezulta din declaratia partii vatamate M.V. (f. 29) - ca inculpatul s-a preocupat de cheltuielile de inmormantare ale decedatului motiv pentru care, raportat si la aceasta fapta, s-au retinut in favoarea inculpatului circumstantele atenuante prevazute de art.74 lit.a si c C.pen. urmand a li se da eficienta raportat la dispozitiile art.76 C.pen.
In consecinta, in baza art. 178 alin. 1 si 3 C.pen., cu aplicarea art. 76 lit. b raportat la art. 74 lit. a , b si c C.pen., a fost condamnat inculpatul C.S. la pedeapsa de 3 ani inchisoare pentru savarsirea infractiunii de ucidere din culpa.
S-a constatat ca infractiunile au fost savarsite in concurs real prevazut de art.33 lit.a C.pen. iar in baza art.34 C.pen. au fost contopite cele doua pedepse aplicate inculpatului, acesta urmand a executa pedeapsa cea mai grea, aceea de 3 ani inchisoare.
In ceea ce priveste modalitatea de executare, fata de considerentele deja retinute, s-a apreciat ca scopul pedepsei poate fi atins, in ceea ce il priveste pe inculpat si fara ca pedeapsa sa fie efectiv executata, motiv pentru care, in baza art.861 C.pen. s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executarii pedepsei, pe durata unui termen de incercare de 7 ani iar in baza art.863 C.pen., a fost obligat inculpatul ca, pe durata termenului de incercare, sa se supuna urmatoarelor masuri de supraveghere: sa se prezinte lunar, in ziua ce urmeaza a fi stabilita de acest serviciu, la Serviciul de Probatiune de pe langa Tribunalul Cluj; sa anunte in prealabil orice schimbare de domiciliu, resedinta si locuinta si orice deplasare care depaseste 8 zile , precum si intoarcerea; sa comunice schimbarea locului de munca; sa comunice informatii de natura a-i putea fi controlate mijloacele de existenta.
In baza art. 359 C.pr.pen., i s-a atras atentia inculpatului asupra dispozitiilor art. 864 C.pen. privitoare la revocarea beneficiului suspendarii.
Sub aspectul laturii civile din prezenta cauza penala instanta de fond a retinut ca au fost citate, in calitate de parti civile, surorile decedatului, D.C., P.S. si M.V. insa desi a fost legal citata, D.C. nu s-a constituit parte civila, instanta de fond luand act de aceasta imprejurare.
M.V. s-a constituit parte civila in cauza cu suma de 20 milioane lei vechi, potrivit declaratiei date in sedinta publica din data de 06.04.2009. intrucat constituirea de parte civila a avut loc la un moment ulterior citirii actului de sesizare in fata instantei, respectiv in sedinta publica din data de 23.03.2009, asa incat, instanta de fond in baza art.14 si 346 C.pr.pen. a respins actiunea civila formulata de partea civila M.V.
P.S. s-a constituit parte civila in cauza cu suma de 20 milioane lei vechi, cu titlu de daune morale, motiv pentru care la solutionarea acestei cereri, instanta de fond a avut in vedere dispozitiile art. 998-999 C.civ. si art.14 si art.346 C.pr.pen. Astfel, temeiul acordarii unor astfel de despagubiri in speta il constituie suferinta de ordin psihic rezultata ca urmare a producerii accidentului. in aceasta materie, nu se poate apela la probe materiale, judecatorul fiind singurul care, in raport cu consecintele suferite de partea civila trebuie sa aprecieze asupra unei sume care sa compenseze pentru partea civila ceea ce ii lipseste ca urmare a faptei savarsite de catre inculpat.
In speta, moartea partii vatamate s-a produs ca urmare a actiunii culpoase a inculpatului. Durerea pricinuita de moartea unui membru al familiei, prejudiciul produs sentimentelor de afectiune existente intre frati nu pot fi comparate cu nicio alta suferinta psihica iar durerea nu poate fi cuantificata. Astfel cererea privind acordarea despagubirilor banesti constand in daune morale formulata de aceasta parte civila, a fost admisa, astfel cum a fost formulata .
In consecinta, in baza art. 14 si 346 C.pr.pen., corob. cu art.998-999 C.civ. a fost obligat inculpatul C.S., in solidar cu asiguratorul SC A. SA Bucuresti la plata sumei de 20.000 lei catre partea civila, cu titlu de daune morale in favoarea partii civile P.S.
Impotriva sentintei penale a formulat apel asiguratorul Societatea de Asigurare E.R.A.R. S.A. (fosta S.C. A. S.A.), apel admis prin decizia penala nr.307 din 23 noiembrie 2009 a Tribunalului Cluj, care a statuat obligarea inculpatului C.S. la plata sumei de 20.000 lei daune morale catre partea civila P.S.
S-a constatat ca S.C. E.R.A.R. S.A. (fosta S.C. A. S.A. Bucuresti)  are calitatea de asigurator in prezenta cauza penala.
S-au mentinut celelalte dispozitii ale sentintei penale apelate.
Impotriva deciziei tribunalului si implicit a sentintei judecatoriei, a declarat recurs partea civila P.S. care a solicitat casarea lor sub aspectul laturii civile a cauzei si a se constata ca asiguratorul garanteaza plata despagubirilor la care a fost obligat inculpatul, in limita contractului de asigurare.
Curtea examinand recursul declarat prin prisma motivului invocat, ajunge la concluzia ca acesta este fondat dar si pentru alte motive decat cele invocate de partea civila.
Verificand minuta intocmita in dosarul penal 1786/242/2008 a Judecatoriei Huedin, la data de 1 iunie 2009, se constata ca aceasta nu este semnata de magistratul care a solutionat cauza.
Prin lipsa sau nesemnarea minutei hotararii instantei de fond, au fost incalcate prevederile art.309 C.proc.pen., in care se prevede ca rezultatul deliberarii se consemneaza intr-o minuta, care trebuie sa aiba continutul prevazut pentru dispozitivul hotararii.  Absenta, sau nesemnarea minutei face imposibila verificarea respectarii unor dispozitii legale imperative, cum sunt cele referitoare la compunerea instantei, astfel ca sentinta este contrara legii, fiind lovita de nulitate absoluta in conformitate cu dispozitiile art.197 alin.2 C.proc.pen., a carei constatare face inutila examinarea cauzei in raport cu celelalte motive de recurs, intrucat nulitatea nu poate fi inlaturata in niciun mod.
Nulitatea decurgand din nesemnarea minutei de catre judecator, este o nulitate absoluta caci, in asemenea situatie, nu se poate constata daca instanta a fost compusa potrivit prevederilor legale si daca toti membrii completului au luat parte la deliberare; ca atare, ea nu se acopera prin semnarea ulterioara a hotararii motivate, de catre judecatorii aratati in partea introductiva a acesteia.
Fiind vorba de o nulitate absoluta, aceasta nu poate fi acoperita in nici un mod, impunandu-se rejudecarea cauzei de catre Judecatoria Huedin si care va avea loc doar in privinta dezbaterii pe fond a procesului de la termenul din 1 iunie 2009 conform art. 339 si 340 C.proc.pen., cu mentinerea tuturor actelor procedurale si procesuale existente la dosar.
La reluarea judecatii, va fi indeplinita procedura de citare cu asiguratorul SC E.R.A.R. SA - fosta SC A. SA BUCURESTI, asigurator care va raspunde pentru plata despagubirilor in favoarea partilor civile, in limita contractului de asigurare incheiat cu inculpatul, mentiune ce trebuia sa apara obligatoriu in sentinta instantei de fond, ea fiind inserata in recursul in interesul legii cu caracter obligatoriu din 2005 al ICCJ. 
Potrivit deciziei nr.1 din 28 martie 2005 cu privire la aplicarea disp.art.54 alin.4 si art.57 din Legea 136/1995 privind asigurarile si reasigurarile in Romania, pronuntata de ICCJ in recursul in interesul legii s-a stabilit ca societatile de asigurare participa in procesul penal in calitate de asigurator de raspundere civila.
Din analiza dispozitiilor legale si a principiilor de drept reglementate in Codul civil , Codul de procedura penala si legea speciala 136/1995, rezulta ca, in cazul producerii unui accident de circulatie, avand ca urmare cauzarea unui prejudiciu, pentru care s-a incheiat contract de asigurare obligatorie de raspundere civila, coexista raspunderea civila delictuala, bazata pe art.998 din Codul civil, a celui care, prin fapta sa, a cauzat efectele pagubitoare, cu raspunderea contractuala a asiguratorului, intemeiata pe contractul de asigurare incheiat in conditiile reglementate prin Legea nr. 136/1995.
Asa fiind, rezulta fara dubiu ca societatea de asigurare participa in procesul penal in calitate de asigurator de raspundere civila, iar nu ca parte responsabila civilmente sau garant al platii despagubirilor civile.
Din motivarea hotararii Judecatoriei Huedin  nu rezulta ca in cauza a fost introdus vreun asigurator, nici calitatea acestuia, lipsind orice fel de mentiune in aceasta privinta. In apel, s-a statuat doar ca societatea SC E.R.A.R. SA are calitatea de asigurator, fara a se preciza ca asiguratorul este obligat sa suporte aceste cheltuieli in limita plafonului de asigurare, ce rezulta din continutul contractului de asigurare incheiat in conditiile Legii 136/1995.
Un alt motiv de nelegalitate al hotararii este nerespectarea deciziei nr.1 din 15 ianuarie 2007 a ICCJ pronuntata in recurs in interesul legii, de asemenea obligatorie pentru instante in care se arata "faptele de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul sau tramvai de catre o persoana avand in sange o imbibatie alcoolica ce depaseste limita legala si de ucidere din culpa cu aceasta ocazie a unei persoane constituie o singura infractiune, complexa, de ucidere din culpa, prevazuta la art.178 alin.3 teza I din Codul penal, in care este absorbita infractiunea prevazuta la art.87 alin.1 din OUG 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice republicata, cu modificarile si completarile ulterioare. Prin urmare, la rejudecarea cauzei se va tine cont si de dispozitiile obligatorii ale recursului in interesul legii invederat mai sus.
  Admitandu-se recursul partii civile ca fondat, decizia va fi casata impreuna cu sentinta judecatoriei in baza art.38515 pct.2 lit.c C.proc.pen.fiind incident cazul de casare prev.de art.3859 pct.3 C.proc.pen., astfel ca dosarul va fi trimis pentru rejudecare Judecatoriei Huedin.
In baza art.192 pct.3 alin.3 C.proc.pen., cheltuielile judiciare vor ramane in sarcina statului.