Minuta si dispozitivul

Prin sentinta civila nr.5318/21.05.2009, pronuntata de Judecatoria Bacau in dosarul nr.13679/180/2008 al acestei instante, s-a admis actiunea formulata de reclamanta C.O. in contradictoriu cu paratul C.F. si s-a admis, de asemenea, cererea reconventionala, dispunandu-se desfacerea casatoriei incheiata la 26.10.1985, din culpa comuna a sotilor. S-a dispus ca reclamanta sa revina la numele anterior casatoriei iar minorul C.C.N.- nascut la 18.12.1994 a fost incredintat spre crestere si educare reclamantei, stabilindu-se , in favoarea paratului un program de vizita.
Pentru a pronunta aceasta sentinta instanta de fond a retinut ca : partile sunt despartite in fapt din 1996, ca din probatoriul administrat rezulta culpa comuna in desfacerea casatoriei, instanta, la cererea partilor, facand aplicarea art.617 alin.2 Cod procedura civila ; ca minorul se afla in ingrijirea reclamantei de la data separarii in fapt si avand in vedere si optiunea minorului, instanta a apreciat ca se impune incredintarea lui spre crestere si educare reclamantei.
Privitor la programul de vizita, instanta de fond a aratat ca raportat la dispozitiile art.43 alin.3 Codul familiei si art.14 din Legea 272/2004 se impune ca minorul sa aiba  legaturi personale cu tatal, la domiciliul acestuia din urma, in prima si a treia duminica a lunii, intre 1000- 1600 si doua saptamani in vacanta de vara intre 1-15 iulie.
Impotriva acestei sentinte a declarat apel, in termen legal, paratul-reclamant.
Apelul a fost legal timbrat cu 19,5 lei taxa timbru si timbru judiciar 0,15 lei.
In motivarea apelului, apelantul a aratat ca se impune modificarea hotararii in ceea ce priveste data despartirii in fapt, retinuta de instanta de fond.
S-a aratat ca, in mod real, partile s-au despartit in fapt in vara anului 1999, respectiv in luna august si acest aspect poate fi stabilit prin administrarea probei cu martori. S-a aratat ca instanta de fond nu a fost preocupata de data despartirii in fapt deoarece partile au fost de acord cu o culpa comuna si nu au solicitat motivarea hotararii.
In subsidiar, apelantul a solicitat instantei ca sa dispuna ca aspectul separarii in fapt sa fie stabilit de instanta ce va judeca partajul.
Intimata a formulat intampinare prin care a solicitat respingerea apelului intrucat, prin sentinta civila atacata s-a dispus doar in sensul desfacerii casatoriei partilor nu si cu privire la data separarii in fapt, o asemenea data neexistand in dispozitivul hotararii de divort. A mai aratat intimata ca apelantul, de astfel, putea face probe in sensul invocat, la fond or apelantul nu a contestat acest aspect.
Astfel incat nu poate sustine, in apel, o situatie contrara.
Cat priveste solicitarea apelantului ca tribunalul sa dispuna, ca data despartirii in fapt sa fie stabilita de instanta de partaj, intimata a aratat ca este inadmisibila.
Raportat la sentinta civila atacata si la motivele de apel invocate, tribunalul a invocat exceptia lipsei de interes, exceptie ce urmeaza a fi admisa pentru urmatoarele considerente:
Motivele de apel invocate nu urmaresc modificarea intr-un anume fel a solutiei pronuntate de instanta de fond, apelantul solicitand mentinerea intocmai a solutiei date in dispozitiv, solicitand doar modificarea considerentelor sentintei privitoare la data retinuta a fio drept data a separarii in fapt.
Cum apelantul nu urmareste modificarea solutiei data actiunii formulate si cum insusi interesul ca elemente al actiunii civile se raporteaza la actiunea dedusa judecatii si nu la o alta actiune ( astfel cum in speta apelantul se raporteaza la actiunea de partaj) , tribunalul retine ca exceptia lipsei de interes este incidenta si in consecinta va respinge apelul formulat.
Sustinerile facute de apelant in sustinerea apelului promovat vizeaza interpretarea atat a dispozitivului sentintei atacate cat si a considerentelor acesteia, din perspectiva autoritatii de lucru judecat.
Din analiza sentintei atacate si din lucrarile dosarului rezulta ca data separarii in fapt a sotilor –singurul punct de controversa in apel, nu se constituie nici intr-un motiv decisiv, care a dus la pronuntarea solutiei pe care o regasim in dispozitiv dar nici intr-un motiv decizoriu, prin care se solutioneaza o chestiune controversata si rezolvare acesteia se gaseste in considerente, fara a se regasi in dispozitiv.
Motivelor decisive si motivelor cu efect decizoriu legea le recunoaste puterea de lucru judecat, tocmai pentru ca ele au facut obiectul dezbaterii contradictorii a partilor si ele sprijina fie direct, fie indirect solutia cuprinsa in dispozitiv.
In speta , data separarii in fapt, nu a fost stabilita de instanta de fond ca urmare a dezbaterilor contradictorii si a verificarilor jurisprudentei realizate de instanta, pe baza probelor, intrucat ambele parti au fost de acord cu desfacerea casatoriei din culpa comuna, ba mai mult nici nu au solicitat motivarea hotararii.
Cum problema separarii in fapt nu a fost supus dezbaterii contradictorii si nu a constituit o problema  controversata la fond , mentionarea ei in considerentele hotararii reprezinta mai degraba un motiv indiferent care nu influenteaza solutia adoptata, cu atat mai mult cu cat partile nu au solicitat motivarea divortului si prin acesta lipsit de autoritate de lucru judecat.
Cat priveste cererea apelantului privitoare la impunerea unei solutii instantei de partaj, tribunalul retine ca o asemenea cerere este inadmisibila, instanta investita cu solutionarea partajului avand puterea deplina in analizarea probatoriului din toate punctele de vedere, singura hotarare cu caracter obligatoriu din acest punct de vedere fiind doar hotararea instantei de control cand s-a dispus rejudecarea cauzei.
In toate celelalte cazuri instanta investita cu solutionarea cauzei are puterea deplina de analiza si interpretare, inclusiv cu privire la hotararile judecatoresti invocate de parti.
In consecinta, vazand dispozitiile art.274 alin.1 Cod procedura civila , tribunalul, respingand apelul, va obliga apelantul la plata cheltuielilor de judecata reprezentand onorariu de avocat, cheltuieli avansate de intimata in apel.