Civil - pretentii

Deliberand asupra cauzei civile de fata, constata:
Prin cererea inregistrata sub numarul de mai sus, in data de 20.08.2009, pe rolul acestei instante, reclamantul ND a solicitat obligarea paratilor SGS si SIV la plata echivalentului mobilierului de bucatarie, avand o valoare de 4000 lei si la plata echivalentului lipsei de folosinta a bunului imobil pentru perioada 28.02.2009-16.08.2009 in valoare de 2200 euro, cu cheltuieli de judecata.
In motivarea cererii a invocat contractul de schimb de imobile incheiat intre parti, conform caruia paratii aveau obligatia sa-i predea reclamantului apartamentul nr. 20 situat in Tg.Mures str. Moldovei, nr. 4, impreuna cu mobila de bucatarie (compusa din blat - trei bucati si cinci corpuri), pana la data de 28.02.2009.
Sustine ca desi si-a indeplinit obligatiile contractuale fata de parati, acestia la randul lor nu au respectat termenul de predare stipulat in contract, apartamentul fiind predat numai in 16.08.2008 si fara mobilierul de bucatarie contrar celor stipulate in contract.
Dupa expirarea termenului de predare sustine ca le-a pus in vedere de nenumarate ori paratilor sa isi respecte obligatiile contractuale, acestia fiind de drept in intarziere.
In drept si-a intemeiat cerere pe dispozitiile art.969, 1073 si urm.,1075, 1082, 1083 C.civ.
Paratii au formulat intampinare si cerere reconventionala solicitand respingerea actiunii formulate ca nefondata, obligarea paratului-reclamant reconventional la plata sumei de 6500 lei cu titlu de daune interese compensatorii si la plata sumei de 3500 lei cu titlu de daune interese moratorii, cu cheltuieli de judecata.
In motivare a aratat ca anterior contractului de schimb autentificat, au incheiat o promisiune bilaterala de schimb autentificata, ce avea ca obiect schimbul de imobile, urmand ca la momentul incheierii contractului de schimb in forma autentica sa fie finalizata si inscrisa in cartea funciara constructia pe care urma sa o predea reclamantul, cu montarea tuturor instalatiilor sanitare si a incalzirii centrale, tragerea tuturor utilitatilor la poarta, cu toate autorizatiile obtinute.
In 7 ianuarie 2009, a fost incheiat contractul autentic de schimb fiind convenit ca reclamantul sa predea imobilul situat in comuna Santana de Mures, sat Curteni, cu tragerea tuturor utilitatilor la poarta (apa, gaz, curent) si cu toate autorizatiile obtinute pana la 28.02.2009 si cu montarea gratuita a tuturor instalatiilor sanitare si a incalzirii centrale pana la aceeasi data.
Cel care nu si-a indeplinit obligatiile contractuale este chiar reclamantul, care la data stipulata le-a predat paratilor numai cheile imobilului-casa, care nu era finalizat, fiind amanat acest moment cu inca doua saptamani.
La finele lunii martie 2009 nu erau indeplinite obligatiile asumate de reclamant prin contractul de schimb.
Desi paratii, reclamanti reconventionali au incercat sa isi respecte obligatiile asumate cu ocazia incheierii contractului de schimb, impachetandu-si intreg mobilierul situat in ap.20 din Tg. Mures, str. Moldovei, nr.4, inca de la finele lunii februarie 2009, au fost nevoiti sa locuiasca in conditii inumane o perioada de aproximativ 5 luni, intrucat paratul reconventional nu a inteles sa isi indeplineasca obligatiile asumate, respectiv nu a procedat la obtinerea autorizatiilor necesare tragerii utilitatilor la poarta, nu a montat instalatiile sanitare si incalzirea centrala si nu a asigurat drumul de acces catre imobil, astfel cum s-a obligat in contractul de care el se prevaleaza in promovarea cererii.
In privinta pretentiilor reclamantului pentru echivalentul mobilierului de bucatarie, paratii sustin ca blaturile si corpurile inferioare au ramas potrivit intelegerii partilor in apartamentul predat. Mobilierul valora la momentul achizitionarii de catre parati, septembrie 2007, 2882.35 lei, conform facturii fiscale nr. 4633687/12.09.2007, fiind exagerata suma de 4000 lei avansata de reclamant.
In privinta cererii reconventionale, sustin ca din inscrisurile depuse rezulta ca ei sunt cei care au achitat in 8.04.2009 contravaloarea bransamentului si a racordurilor pentru apa (factura nr. 273/2009), iar in 09.04.2009 au solicitat si au achitat, in numele reclamantului, parat reconventional autorizatiile pentru racordul la instalatia de gaz.
Montarea instalatiilor sanitare si a centralei termice a fost realizata in perioada aprilie-mai 2009.
Reclamantul, parat reconventional a fost notificat inca din 31.03.2009 in vederea indeplinirii obligatiilor asumate.
Daunele interese compensatorii sunt justificate, sumele avansate de paratii, reclamanti reconventional, erau in sarcina reclamantului, parat reconventional conform prevederilor contractuale, devenind incidente prevederile art. 1084 si 1086 C civil. Acestea se impun a fi cumulate cu cele moratorii, avand in vedere intarzierea in executarea obligatiilor contractuale din culpa si prin reaua-credinta a reclamantului, parat reconventional.
In drept si-a intemeiat prezenta pe dispozitiile art.969 C.civ., art.1073 C.civ., art.1075 si 1079, art. 1084 si 1086 C.civ, prevederile Legii nr. 10/1995, H.G. nr. 273/1994.
Reclamantul, parat reconventional a depus la dosar raspuns la intampinare si intampinare la cererea reconventionala.
Predarea apartamentului, obligatie ce revenea paratilor reclamanti reconventionali a fost realizata cu intarziere, conform intampinarii depuse, de 5 luni. Intarzierea in respectarea acestei obligatii rezulta si din copiile facturilor si chitantelor emise de furnizorii de utilitati, (din 12.08.2009 si 06.08.2009). Este evident ca reclamantul a suferit un prejudiciu rezultat din lipsa de folosinta, cuantificat la 2200 euro (400 euro/luna).
Predarea nu a fost conforma, obiecte care erau incorporate si afectate imobilului au fost preluate (chiuvetele din baie si bucatarie, corpuri de iluminat, oglinda), cablurile de telefonie si reteaua de internet au fost sectionate in pereti, pentru a produce o paguba reclamantului. Reaua-credinta a paratilor reclamanti reconventionali rezulta din aceasta modalitate de predare, din rezilierea tuturor contractelor cu furnizorii de utilitati, aspecte de natura a produce costuri considerabile.
Mobilierul de bucatarie nu a fost predat, iar pretul de achizitionare invocat de 2882,35 lei nu este real, nefiind depusa la dosar chitanta aferenta facturii.
In privinta cererii reconventionale, reclamantul parat reconventional sustine ca intarzierile in indeplinirea obligatiilor contractuale asumate au fost de scurta durata, provocate de starea vremii.
Utilitatile au fost trase la poarta si predate ca functionale in 16 martie 2009, fiind invocate prevederile art. 1083 C civil (forta majora).
Autorizatiile au fost obtinute de reclamant, in prealabil, (pentru gaz ), pentru electricitate lucrarile au fost realizate in 16.03.2009, nefiind necesare formalitati prealabile, autorizatie speciala, ci revenea paratilor sarcina incheierii contractului de furnizare. In cazul alimentarii cu apa, procesul verbal de receptie finala este din 16.03.2009, reclamantul si-a dat acordul pentru efectuarea bransarii in 03.04.2009, dar bransarea imobilului la utilitati revenea exclusiv paratilor.
Instalatiile sanitare si de incalzire centrala au fost realizate cu materiale oferite de parati, manopera fiind suportata de reclamant, nerealizarea lucrarilor intr-un termen mai scurt nu este imputabila reclamantului. Obligatia asumata a fost de a instala gratuit o centrala de gaz, desi in final a instalat si o centrala termica cu combustibil fosil. 
Paratii reclamanti reconventionali au depus la dosar precizari aratand suma de 6500 lei cu titlu de daune interese compensatorii, reprezinta totalitatea cheltuielilor efectuate de reclamantii reconventionali cu privire la obligatiile contractuale asumate de reclamantul parat reconventional si neexecutate de acesta. Suma de 3500 lei reprezinta contravaloarea sumelor achitate pentru remedierea lucrarilor efectuate defectuos si pentru asigurarea drumului de acces la locuinta.
Reclamantul a depus concluzii scrise, ocazie cu care a sistematizat sustinerile scrise si orale, a dezvoltat teza predarii necorespunzatoare a apartamentului, stricaciunile fiind realizate cu ocazia predarii apartamentului. In privinta obligatiilor asumate reclamantul sustine indeplinirea acestora cu o intarziere justificata de starea vremii. Precizeaza ca s-a obligat la tragerea utilitatilor la poarta nu la bransarea locuintei paratilor.
Paratii, reclamanti reconventionali au formulat concluzii scrise sustinand netemeinicia cererii principale, petitul privind obligarea la plata sumei de 2200 euro fiind nedovedit.
Reclamantul nu a transcris utilitatile de la apartamentul al carui proprietar devenise, nici in luna august 2009, desi conform prevederilor Codului de procedura fiscala in 30 de zile avea aceasta obligatie.
In probatiune au fost incuviintate inscrisuri, in copie: contract de schimb (f.4-5,16—19), proces verbal de inventar (f.6,20), promisiune de vanzare de schimb (f.21-23), notificare (f.24,141), chitanta si factura notificare (f.25, 129-131), memoriu general si arhitectura (f.26-31, 116-118), autorizatie de construire casa unifamiliala si documentatia anexa (f.31-61) acordul reclamantului de bransare (f.61), documentatia tehnica pentru instalatia de utilizare a energiei electrice, facturi fiscale si chitante (f.62-158), contract de furnizare a energie electrice n.7054671 2 din 03.07.2009 (f.77-78, 155-157), documentatie bransare/racordare apa canal: contract si anexe nr.1239/09.04.2009, autorizatie de construire nr. 42/2009, proces-verbal de receptie finala, proiect,  (f.81-93,137-), documentatie racordare gaz, autorizatie de construire bransament gaz (f.99-115, 140), extras cF, facturi si chitante pentru utilitati contract de furnizare a energie electrice nr. 1464293 4 din 04.01.2010, chitante si facturi fiscale Sc Electrica, contracte servicii de apa si gaz toate aferente apartamentului nr. 20 din str. Moldovei, nr. 4 (f.120-122,155-163), factura nr. 4633687 din 12.09.2007( f.123), planse foto (f.124-125, 152-154, 164-185),proces verbal de receptie finala (f.138), proiect extindere conducta de gaze nr.4 din 2008 (f.139), proba cu interogatoriul reclamantului si al paratilor (f.144-151), declaratia martorilor Antal Gabriela, Onisor Ilie, Szanto Erno,Luca Claudia depozitia acestora fiind atasata la dosar filele 186-188, 193.
Analizand actele si lucrarile dosarului, instanta retine urmatoarele:
Prin contractul de schimb autentificat prin Incheierea nr. 3/07.01.2009, la B.N.P. Ciubuca Dragos, paratii au transferat dreptul de proprietate asupra apartamentului nr. 20 situat in Tg. Mures, str. Moldovei, nr. 4 in favoarea reclamantului, care a consimtit in schimb la transferul dreptului de proprietate asupra imobilului, teren arabil intravilan, in suprafata de 455 mp edificat cu casa de locuit situat in Santana de Mures, str. Principala, nr. 439H si asupra cotei de 1/3 parte din drum.
Partile au convenit ca imobilul casa de locuit se va preda "cu tragerea utilitatilor la poarta (apa, gaz, curent) si cu toate autorizatiile obtinute pana la data de 28.02.2009 si cu montarea gratuita a tuturor instalatiilor sanitare si a incalzirii centrale pana la data de 28.02.2009."- obligatii in sarcina reclamantului.
Totodata, paratii s-au obligat sa predea, la aceeasi data, apartamentul impreuna cu mobila de bucatarie, in baza procesului verbal de inventar, incheiat intre parti, anexa la contract.
Partile au mai convenit ca paratii sa dobandeasca de la data incheierii contractului proprietatea si folosinta bunului, pe cand, in cazul reclamantului a fost amanata predarea folosintei bunului pana la 28.02.2009, cand paratii urmau sa elibereze apartamentul cu plata la zi a tuturor cheltuielilor, taxelor, datoriilor, aferente acestuia.
Copermutantii se acuza in mod reciproc de nerespectarea prevederilor contractuale asumate, invocand culpa contractuala reciproca decurgand din prevederile art. 1073 C civil, solicitand in mod reciproc obligarea la echivalentul prejudiciului suferit ca urmare a executarii necorespunzatoare sau cu intarziere a obligatiilor asumate.
In analiza conditiilor angajarii raspunderii civile contractuale instanta va avea in vedere urmatoarele elemente: incalcarea obligatiilor asumate, prejudiciul cauzat, vinovatia (cazul fortuit invocat de reclamant) din perspectiva probatoriului administrat.
In privinta cererii principale:
1. suportarea de catre parati a sumei de 4000 lei reprezentand echivalentul mobilierului de bucatarie nepredat odata cu apartamentul.
Prin conventie, la care s-a anexat procesul-verbal de inventar (f.6), paratii si-au asumat obligatia la eliberarea apartamentului sa predea noului proprietar, reclamantul, "mobila de bucatarie, compusa din blat 3, 5 corpuri, din care 2 sunt prevazute cu sertare"
Desi reclamantul, cu ocazia raspunsului la interogatoriu, declara in mod inexplicabil ca intelegerea partilor a fost ca bucataria sa fie predata in stare functionala si probatiunea acestuia s-a concentrat pe lipsa corpurilor de mobilier suspendate, lipsa chiuvetei, a masinii de gatit, a contoarelor (plansele de la filele 168-177) instanta retine ca aceasta interpretare a clauzelor contractuale nu este sustinuta chiar de textul conventie.
Se retine ca partile au inteles sa convina in mod expres numai in privinta unor componente ale mobilierului de bucatarie, nu si in alte privinte.
Chiar reclamantul sustine atat in cererea introductiva, cat si in "raspunsul la intampinare si intampinare la cererea reconventionala" ca intelegerea partilor a fost pentru predarea blatului 3 bucati si pentru cele cinci corpuri (f.133 verso), nu pentru intregul mobilier, cum sustine ulterior in acelasi inscris (f.134, pct.2).
Demersul reclamantului de a dovedi impotriva sau peste inscrisul autentic, este prohibit de altfel de prevederile art. 1191 alin.2 C civ, fiind intampinata opozitie din partea paratilor, in acest sens.

Instanta retine ca obligatia asumata de parati a fost de a preda din ansamblul mobilier de bucatarie doar corpurile de sub blaturile de bucatarie, inclusiv cele trei blaturi, obligatie indeplinita, de vreme ce acestia au recunoscut predarea acestora, iar reclamantul in combaterea acestor afirmatii a inteles sa invoce lipsa corpurilor suspendate si a altor componente ce faceau parte din dotarea bucatariei (chiuveta, contor).
Avand in vedere ca potrivit prevederilor art. 1082 C civil, in materie contractuala vina debitorului obligatiei este prezumata, probele administrate au rasturnat aceasta prezumtie.
Martorul Onisor Ilie, confirma ca paratii au transportat din apartamentul pe care l-au predat numai corpurile suspendate, iar din plansa foto de la fila 170 se observa partial, lateral fata de locatia masinii de gatit lipsa, doua corpuri de mobilier cu sertare (fata de plansa foto 168, in care este prezentat mobilierul integral). Si martora Luca Claudia afirma ca la mutare paratilor, corpurile de jos ale mobilei de bucatarie se aflau in apartament (f.193, verso).
Este surprinzator ca reclamantul nu a inteles sa acorde mai multa atentie momentului predarii apartamentului, din raspunsul la interogatoriu rezultand ca a lasat predarea in seama prietenului sau, care a primit cheile apartamentului.(f.145).
De altfel, probatiunea reclamantului s-a concentrat, in mod eronat in opinia instantei, pe functionalitatea bucatariei, a intregului apartament, desi capatul de cerere nu viza prejudiciul cauzat de starea in care s-ar fi aflat apartamentul la momentul predarii, ci strict nepredarea integrala a mobilierului de bucatarie, or instanta, potrivit prevederilor art. 129 alin. 6 C pr civ, este tinuta sa dea dezlegare exclusiv obiectului cererii deduse judecatii.
Nu s-ar putea argumenta, asa cum a incercat pe parcursul derularii litigiului avocatul ales al reclamantului, ca probatiunea a fost caracterizata de o lipsa de echilibru, in conditiile in care aceasta se concentra pe teme care excedau obiectului cererii introductive.
Desi din perspectiva calitatii de reclamant-initiator al procedurii jurisdictionale, avea prefigurata conduita procesuala de adoptat, instanta remarca faptul ca la prima zi de infatisare, cand partile au formulat cererile in probatiune (incheierea din 11.01.2010, f.142), daca in privinta primului capat de cerere au fost solicitate si incuviintate probe constand in inscrisuri, interogatoriul paratilor, declaratia martorului Szanto Erno, in ceea ce priveste capatul secund al cererii, nici o cerere in probatiune nu a fost formulata.
De vreme ce partile sunt asistate/reprezentate de mandatar profesionist, a carui menire este de a asigura in mod corespunzator conducerea procesului, instanta nu are posibilitatea sa intervina in privinta propunerii de probe, nefiind in speta intalnita ipoteza in care partea nu cere dovezile din pricina nestiintei sau a lipsei de pregatire cauzata de lipsa asistentei sau reprezentarii de avocat (art. 138, pct.4 C pr civila, singurul caz in care rolul activ al instantei trebuie sa se desfasoare in mod plenar).
Instanta a intervenit, numai in conditiile art. 129 alin.5 si art. 138 pct.2 C.pr civ, in scopul lamuririi imprejurarilor predarii apartamentului, situatie care ar fi profitat ambelor parti, incuviintand declaratia unui martor suplimentar, care a fost relevat ca fiind prezent la momentul parasirii apartamentului de catre parati (Luca Claudia).
Evident, in situatia descrisa, in care partile au mandatar profesionist, rolul instantei este limitat la lamurirea starii de fapt, ceea ce s-a si realizat, initiativa in probatiune revenind partilor, in caz contrar, interventia instantei ar produce dezechilibrele invocate de avocatul ales al reclamantului.
In concluzie, cu privire la acest capat de cerere instanta retine ca obligatia paratilor de a preda din mobilierul de bucatarie blatul (trei bucati ) si corpurile, incorporate a fost indeplinita, nemultumirile reclamantului vizand lipsa corpurilor de iluminat din apartament, lipsa masinii de gatit, a chiuvetei, a contoarelor, a oglinzii din baie, a obiectelor sanitare, lipsa instalatiilor din apartamentul si prejudiciul creat in acest mod, nu au format obiect al cererii deduse judecatii, motiv pentru care instanta nu poate aprecia cu privire la justetea acestor afirmatii.

2. In privinta celei de-a doua cereri a reclamantului, pentru obligarea paratilor la plata echivalentului lipsei de folosinta a apartamentului in perioada 28.02.2009-16.08.2009 in valoare de 2200 euro, instanta retine ca acest cuantum al chiriei percepute pentru un astfel de apartament (fiind pretinsa o suma de 400 euro lunar), nu a format obiect al probatiunii.
Instanta nu poate prezuma pretul chiriilor pentru un acest tip de apartament si pentru o anumita perioada de timp, nefiind o chestiune de notorietate care nu ar necesita administrare de probe.
Revenea desigur reclamantului sarcina probatiunii conform prevederilor art. 1169 C civil si art. 129 alin1 teza finala C pr civila.
In privinta temeiniciei acestei cereri instanta nu se va mai pronunta de vreme ce si daca ar gasi intemeiata, chiar si in parte, aceasta cerere nu are un criteriu obiectiv, material, dovedit la care sa se raporteze in evaluarea prejudiciului.

In privinta cererii reconventionale:
Data de 28.02.2009 a fost asumata de reclamantul, parat reconventional drept termenul la care urma sa predea paratilor reclamanti reconventionali casa de locuit impreuna cu utilitatile trase la poarta, autorizatiile obtinute si montarea gratuita a instalatiilor sanitare si a incalzirii centrale.
Reclamantii reconventionali au invocat neindeplinirea, respectiv indeplinirea cu intarziere de catre reclamant a acestor obligatii, criticile s-au concentrat in special asupra costurilor utilitatilor suportate conform cererii reconventionale de catre reclamantii reconventionali, cuantificate la 6500 lei, cu titlul de daune interese compensatorii si la 3500 lei daune interese moratorii. Cu ocazia precizarii modalitatii de calcul (f.192) a rezultat ca aceasta ultima categorie de despagubiri este rezultata din remedierea deficientelor constructiei (montarea instalatiilor sanitare a incalzirii centrale, asigurarea normalei functionari a drumului de acces la locuinta).
Avand in vedere ca potrivit prevederilor art. 1082 C civil, in materie contractuala vina debitorului obligatiei (reclamantul parat reconventional) este prezumata si ca acesta in aparare a invocat forta majora ca element exonerator de raspundere (art. 1083 C civil) instanta va proceda cu prioritate la identificarea prejudiciului pe care l-ar fi incercat paratii reclamanti reconventionali, in functie de existenta caruia se va proceda la analiza vinovatiei reclamantului din perspectiva cazului fortuit invocat.
1. In privinta cheltuielilor cu bransamentul de apa si racord de canalizare.
Din inscrisurile incuviintate in probatiune (f.81-87, 92, 137, 138), rezulta ca lucrarile de instalare a bransamentului de apa s-au realizat, conform legislatiei in vigoare (Ord. nr. 88/2007) in baza unui proiect si a unei autorizatii de construire nr. 42 din 2009.
Potrivit procesului verbal de receptie finala, in data de 16.03.2009 s-a realizat lucrarea de extindere conducta stradala de apa potabila in Santana de Mures, nr. 439/G, 439/H (imobilul in litigiu) si 439/I.
La aceasta noua retea reclamantul parat reconventional in calitate de investitor a permis, in 02.04.2009, conform declaratiei de la fila 61 paratilor reclamanti reconventionali si vecinei Antal Gabriela bransarea la reteaua de apa.
Potrivit legislatiei in vigoare bransamentul reprezinta partea din reteaua publica de alimentare cu apa care asigura legatura intre reteaua publica de distributie si reteaua interioara a unei incinte sau a unei cladiri ( in speta, receptionata potrivit procesului verbal in 16 martie 2009 si care este preluata ca proprietate a unitatii administrativ locale, iar exploatarea, intretinerea si repararea intra in atributiile operatorului/prestatorului serviciului-aici SC. Scorillo Prod SRL). Bransamentul pana la contor, inclusiv caminul de bransament si contorul, apartine retelei publice de distributie.
Legiuitorul utilizeaza notiunea de racord in cazul canalizarii(racord de canal) si de bransament in cazul utilizarii apei potabile din reteaua de distributie publica, iar bransarea utilizatorilor la reteaua de apa se face concomitent cu cea de canalizare
Pentru ca paratii reclamanti reconventionali sa se poata bransa, respectiv racorda legislatia impunea obtinerea acordului investitorului, manifestat de altfel in acest sens.
Darea in functiune a bransamentului de apa si a racordului de canalizare s-a realizat, dupa receptia acestora (f.92); dupa incheierea contractului de furnizare-utilizare intre operator si utilizator, nr. 1239/09.04.2009 (f.81).
Aceasta din urma operatiune era exclusiv in sarcina paratilor, notiunea de utilitati trase la poarta reprezentand conform legislatiei si materialului probator administrat (interogatorii si declaratiile martorilor) extinderea retelei publice pana la limita de proprietate.
Or, cheltuielile in cuantum de 917 lei emise in vederea bransarii/racordarii la reteaua de apa si de canalizare justificata cu factura si chitanta de la fila 87 nu pot fi imputate reclamantului.
2. In privinta cheltuielilor de racordare la reteaua electrica de interes public.
Etapele de parcurs in vederea accesarii retelei electrice de interes public sunt conform H.G. 90 din 2008, emiterea avizului tehnic de racordare (f.68), sens in care se elaboreaza o documentatie care insoteste cererea de racordare.
Solutia de racordare se stabileste de catre operatorul de retea prin fisa de solutie sau studiu de solutie, dupa caz. Cheltuielile legate de elaborarea fisei de solutie sunt incluse in tariful de emitere a avizului tehnic de racordare. In termen de 7 zile calendaristice de la data inregistrarii cererii de racordare, operatorul de retea verifica documentatia depusa si transmite solicitantului factura de plata a tarifului pentru emiterea avizului tehnic de racordare.
Dupa incheierea contractului de racordare si in conditiile prevazute in acesta, operatorul de retea asigura: proiectarea, construirea si punerea in functiune a instalatiei de racordare. Punerea sub tensiune a instalatiilor electrice ale utilizatorilor se face, dupa depunerea de catre utilizator la operatorul de retea a dosarului instalatiei de utilizare intocmit de executantul acesteia si, dupa caz, incheierea conventiei de exploatare, contractul de furnizare a energiei electrice. In sensul normei, racordarea reprezinta actiunea desfasurata de un detinator de retea electrica pentru realizarea unui racord sau bransament la un loc de producere sau de consum nou, iar bransament, instalatie de racordare la joasa tensiune;

Din inscrisurile depuse de paratii reclamanti reconventionali, necombatute de catre reclamant, rezulta ca toate etapele si cheltuielile generate au fost suportate de acestia, in acest caz prin utilitati la poarta se intelege racordarea in reteaua publica, revenindu-le paratilor numai sarcina realizarii conventiei de exploatare.
Acestia insa pe langa cheltuielile ce le-au revenit (documentatia pentru instalatia de utilizare realizata de S.C. Goblen S.A si ale carei costuri au fost de 316 lei conform facturii si chitantei de la fila 74) au suportat si cheltuielile de racordare, in cuantum de 1199,64 lei conform facturii (3290002409 din 18.05.2009 si chitantei 6330/2009 de la filele 75-76.
Instanta retine, avand in vedere termenul de predare a casei cu utilitatile la poarta, in 28.02.2009, ca avizul tehnic de racordare a fost emis numai in 27.04.2009, la dosar nefiind depus insa si contractul de racordare pentru a fi analizate conditiile si termenele convenite pentru punerea in functiune, raportat la care s-ar putea aprecia cu privire la propria culpa a paratilor reclamanti reconventionali care au obtinut numai in 3 iulie 2009 incheierea contractului de furnizare, montare contor (f.77-80-obligatii proprii) sau a unei culpe exclusive a reclamantului care a stat in asteptare, determinandu-i pe parati sa demareze ei insisi procedura de racordare si pe care nu si-o asumasera contractual.
3. In privinta cheltuielilor cu accesul la sistemul de distributie a gazelor naturale.
Cererea de racordare a fost depusa in 4 martie 2009, contractul de racordare fiind incheiat in numele reclamantului (f.95).
Pentru tariful de racordare in cuantum de 1448,4 lei a fost emisa factura fiscala nr. 501439060 din 08.04.2009 (f.101), achitata cu chitanta nr. 590000962929 din 08.04.2009 (f.94).
Din declaratia martorei Antal Gabriela rezulta ca aceste cheltuieli au fost suportate de paratii reclamanti reconventionali, desi inscrisurile au fost emise pe numele acestuia.
4. In privinta cheltuielilor cu notificarea transmisa in 31.03.2009, prin intermediul executorului judecatoresc BEJ Giunca Maria, constand in 35,7 onorariu notificare si 300 onorariu de avocat (f. 24-25 si 129-131),instanta constata ca desi a pus in vedere reclamantilor reconventionali si a acordat un termen in sensul precizarii modului de calcul al cuantumului daunelor interese compensatorii si moratorii, acestia in mod superficial au inteles sa indice componenta acestora astfel: contravaloarea taxelor si autorizatiilor necesare tragerii utilitatilor, montarea instalatiilor sanitare, a incalzirii centrale si asigurarea normalei functionari a drumului de acces la locuinta.
Avand in vedere ca acestia nu au inteles sa solicite si aceste cheltuieli, desi la dosar au fost depuse dovezi in sensul avansarii lor, instanta fiind tinuta de obiectul cererii reconventionale initiale si precizate, nu va avea in vedere aceste sume in cuantumul final al daunelor interese.
5. Culpa debitorului obligatiei conventionale de "asigurare a utilitatilor la poarta".
Pentru a opera raspunderea contractuala pe langa conditiile mai sus analizate existenta contractului, prejudiciul, fapta ilicita (in acest caz nerespectarea unor obligatii contractuale), raportul de cauzalitate intre fapta si prejudiciu, se impune analiza vinovatiei, fiind intrunite conditiile punerii in intarziere prin intermediul unei notificari (contrar afirmatiilor reclamantului ca partile ar fi de drept in intarziere) si a posibilitatii antrenarii raspunderii contractuale, nefiind inserate in contract cauze care ar conduce la inlaturarea ei.
In rasturnarea prezumtiei de vina, reclamantul parat reconventional a invocat prevederile art. 1083 C civil, conditiile climaterice, de iarna, care nu au permis sapaturi, aceste imprejurarii fiind circumscrise fortei majore.
Insa instanta apreciaza ca in conditiile in care reclamantul in 7 ianuarie 2009 a incheiat contractul de schimb, asumandu-si aceasta obligatie, avea posibilitatea obiectiva de a anticipa indeplinirea la termen a obligatiilor.
La acel moment aceasta cunostea situatia utilitatilor, daca acestea erau realizate, macar partial, (desi nu erau demarate, dupa cum s-a demonstrat), anotimpul iarna sau succesiunea anotimpurilor nefiind evenimente imprevizibile.
In fapt acesta nu a demonstrat diligenta ceruta de art. 1080 C civil aceea a a unui bun proprietar in asumarea si executarea obligatiilor contractuale.

Fiind intrunite conditiile raspunderii contractuale si dovedite in parte prejudiciile suferite de paratii reclamanti reconventionali, instanta va admite corespunzator cererea reconventionala in privinta cheltuielilor ce cadeau in sarcina reclamantului dar care au fost suportate de parati si va obliga reclamantul la plata sumei de 2648,04 lei, daune interese compensatorii, cheltuielile de racordare, in cuantum de 1199,64 lei si de 1448,4 lei.
6. In privinta daunelor interese moratorii, desi cuantificate la 3500 de lei si rezultate din montarea instalatiilor sanitare si a incalzirii centrale si din asigurarea normalei functionari a drumului de acces la locuinta, instanta retine ca in lipsa unei clauze penale, stabilirea acestora urmeaza calea judecatoreasca, similar daunelor compensatorii.
Insa, daca in cazul primelor, probatiunea a fost relevanta, in cazul daunelor interese moratorii, instanta nu poate retine ca s-a demonstrat prejudiciul cauzat de nerespectarea obligatiilor contractuale invocate.
Montarea instalatiilor sanitare, a incalzirii centrale a avut loc conform intelegerii, adica gratuit, intarzierea fiind cauzata si de cerintele paratilor reclamanti reconventionali, care au reconfigurat amplasamentul acestora (declaratia Szanto Erno, f. 188). Desi au fost cuantificate in mod global, la suma de 3500 lei, nu rezulta din probele administrate cheltuielile efectiv cauzate de aceste intarzieri, modul de calcul, desi instanta a pus in sarcina reclamantilor reconventionali lamurirea acestor aspecte. Nu rezulta din probatiune nici raportul de cauzalitate dintre fapta si prejudiciul invocat.
Inclusiv in privinta drumului de acces sunt valabile argumentele de mai sus.
In concluzie, instanta va respinge ca neintemeiata cererea principala si va admite in parte cererea reconventionala, corespunzator celor mai sus retinute.
Potrivit art. 274 C.pr. civ. partea care cade in pretentii suporta la cerere cheltuielile de judecata. Instanta va obliga reclamantul parat reconventional la suportarea cheltuielilor de judecata, in cuantum de 453 lei din care 265 lei, onorariu de avocat (chitanta MD012/19.10.2009) si 188 lei taxa de timbru, cheltuieli admise proportional cu suma acordata cu titlul de daune interese compensatorii.