Actiune in declararea simulatiei
(Hotarare nr. 95 din data de 17.01.2012 pronuntata de Judecatoria Toplita)Pe rol judecarea cauzei civile privind pe reclamanta B.E. si paratii B.M., T.C.E., T.C.S., T.C.S.A, T.C.S.O, T.C.C.M, T.C.S.D, T.C.F., MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE PRIN DIRECTIA GENERALA A FINANTELOR PUBLICE HARGHITA, avand ca obiect actiune in declararea simulatiei.
La apelul nominal facut in sedinta publica de astazi se constata lipsa partilor.
Procedura legal indeplinita.
S-a facut referatul cauzei de catre grefier care invedereaza faptul ca dezbaterea in fond a cauzei a avut loc in sedinta publica din data de ianuarie 2012, sustinerile in fond fiind consemnate in incheierea civila din acea zi ce face parte integranta din prezenta hotarare judecatoreasca, cauza fiind amanata pe data de ianuarie 2012 pentru a da posibilitatea partilor de a depune concluzii scrise, cand instanta in aceeasi compunere a hotarat urmatoarele:
INSTANTA
Prin actiunea civila promovata la aceasta instanta si inregistrata sub numarul de mai sus reclamanta B.E., domiciliata in X, judetul Harghita a solicitat in contradictoriu cu paratii B.M., domiciliata in Brasov, judetul Brasov, T.C.E., domiciliat in X, judetul Harghita, T.C.S., domiciliat in Medias, judetul Sibiu, T.C.S.A, domiciliata in X, judetul Harghita, T.C.S.O, domiciliat in X, str. judetul Harghita, T.C.C.M, domiciliat in X, judetul Harghita, T.C.S.D, domiciliat in X, judetul Harghita, T.C.F., domiciliata in X, judetul Harghita si MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE PRIN DIRECTIA GENERALA A FINANTELOR PUBLICE HARGHITA, cu sediul in Miercurea Ciuc, judetul Harghita in reprezentarea Agentiei Fiscale X, judetul Harghita, ca prin sentinta ce se va pronunta sa se dispuna:
1. Sa se constate caracterul simulat al Actului de partaj voluntar autentificat sub nr. 2291 din octombrie 2005 de Notarul Public T.V. din X, in sensul ca acesta este fictiv, nu exista in realitate, in ceea ce o priveste pe parata B.M. referitor la corpul funciar nr. 6, in suprafata de 2394 mp, inscrisa in CF nr. _ X nr. top. _ pe care se afla edificata casa de locuit, construita pe fundatie de piatra, pereti din bca si lemn, acoperita cu tigla, compusa din parter si mansarda, sase camere, o bucatarie, doua bai, casa scarii, hol, centrala termica si terasa, situata in X, judetul Harghita;
2. Sa se dispuna anularea acestui act in privinta mentiunii precizate in petitul nr. 1 al actiunii;
3. Constatarea nulitatii absolute a contractului de vanzare cumparare autentificat sub nr. 1027/2008 de Notarul Public V.T. din X si, pe cale de consecinta anularea intabularii de pe numele paratilor T.C.S.D si T.C.F. a imobilului inscris in CF nr. _ X ( provenita din conversia de pe hartie a CF nr. _ CN ) nr. cadastral _ - C1 si C2 reprezentand casa de locuit descrisa in petitul nr. 1 al actiunii;
4. Repunerea partilor in situatia anterioara prin intabularea casei de locuit construita pe fundatie de piatra, pereti din bca si lemn, acoperita cu tigla, compusa din parter si mansarda, sase camere, o bucatarie, doua bai, casa scarii, hol, centrala termica si terasa, situata in X, judetul Harghita pe numele reclamantei B.E. si a fostului ei sot, paratul T.C.S.D; Acest capat de cerere a fost precizat in concluziile scrise in sensul ca reclamanta solicita repunerea partilor in situatia anterioara prin readucerea in patrimoniul fostilor soti a imobilului, fara intabulare in cartea funciara - cerere pe care a sustinut ca o va reitera in cadrul actiunii de partaj judiciar de bunuri comune.
5. Obligarea la plata cheltuielilor de judecata.
In motivare, reclamanta arata ca in anul 1994 s-a casatorit cu paratul T.C.S.D, nepotul paratei B.M., locuind intr-un apartament proprietatea sa personala, dobandit inainte de casatoria sa cu paratul. In anul 2000 au inceput constructia casei in litigiu, lucrarile fiind finalizate in anul 2006, iar in anul 2007 au divortat. In prezent fostul ei sot, paratul T.C.S.D, locuieste in casa impreuna cu actuala sa sotie, parata T.C.F..
Terenul pe care a construit casa a fost dobandit prin mostenire de parata B.M., inscris pe numarul topografic nou _, teren in suprafata de 2394 mp pe care parata l-a vandut fostilor soti, fara a incheia acte in acest sens, cu suma de 6000 lei. Precizeaza ca in actiunea de partaj din dosarul nr. _ a solicitat a se constata calitatea de bun comun a casei in litigiu, dobandita in timpul casatoriei de fostii soti, cauza fiind suspendata pana la solutionarea irevocabila a prezentei cauze.
Reclamanta arata ca la incheierea actului de partaj voluntar a reprezentat-o, cu procura autentica, pe parata B.M..
Scopul incheierii actului simulat a fost de a se crea impresia ca imobilul in litigiu nu le apartine, intrucat paratul T.S. avea datorii foarte mari decurgand din diverse hotarari judecatoresti, casa continuand sa fie in patrimoniul fostilor soti.
Ca urmare a caracterului simulat al partajului voluntar din punct de vedere al casei in litigiu, solicita constatarea nulitatii absolute si a actelor subsecvente, intervenite ulterior partajului cum este contractul de vanzare cumparare autentificat sub nr. _/2008 de Notarul Public V.T. din X si, pe cale de consecinta anularea intabularii de pe numele paratilor T.C.S.D si T.C.F. a imobilului inscris in CF nr. _ X ( provenita din conversia de pe hartie a CF nr. _ CN ) nr. cadastral _ - C1 si C2 reprezentand casa de locuit descrisa in petitul nr. 1 al actiunii.
In drept, actiunea este intemeiata pe dispozitiile art. 966, art. 1175 Cod civil si art. 112, art. 274 Cod procedura civila.
Reclamanta a anexat cererii de chemare in judecata inscrisuri.
Actiunea reclamantei este legal timbrata la valoarea de 346.646 lei cu suma totala de 15.155 lei conform chitantelor de la filele 131, 137, 142, 147 din dosar, respectiv prin esalonare in patru rate urmare a admiterii cererii de ajutor public judiciar, prin incheierea civila din data de februarie 2011 a Judecatoriei X, irevocabila.
Paratii T.C.S.O, T.C.S, T.C.S.A, T.C.M.C, T.C.S.D, T.C.E., au depus intampinare ( filele 11-16, 20-25, 26-31, 32-37, 38-43, 44-49 din dosar ), invocand exceptia prescriptiei extinctive, sustinand ca reclamanta ar recunoaste ca nu a promovat o actiune in realizarea unui drept pretins impotriva paratei B.M. in termen de 3 ani, precum si urmatoarele aspecte intitulate exceptii: " exceptia prevazuta de art. 108 pct. 4 Cod procedura civila, exceptia lipsei identitatii de parti", iar pe fond solicita respingerea actiunii, motivand astfel: reclamanta a actionat in numele si in interesul uneia din partile actului de partaj voluntar, dar si in interesul sau personal si deci ca ar trebui sa aiba calitate procesuala activa dar si pasiva dat fiind faptul ca actele notariale si de publicitate imobiliara sunt semnate si asumate de reclamanta in calitate de mandatar a lui B.M., sens in care inscrierile din cartea funciara ii sunt opozabile. Fiind reprezentanta lui B.M. ar insemna ca se si subroga in drepturile si obligatiile acesteia, apreciind aceasta subrogare conform art. 27 alin. 1 din Legea nr. 7/1996. In aceste conditii ar fi aplicabil principiul consacrat de art. 108 pct. 4 Cod procedura civila.
Sustine ca reclamantei, daca i s-ar fi adus atingere intereselor sale prin inscrierile in cartea funciara, ar fi avut la indemana calea plangerii prevazuta de art. 50 din Legea nr. 7/1996.
Mai sustine ca pentru a fi in prezenta unui act simulat ar fi necesara existenta concomitenta atat a actului public, cat si a actului secret, reclamanta nefacand dovada actului secret, invocand astfel prevederile art. 1175 Cod civil si ca reclamanta nu ar fi indicat in cererea de chemare in judecata in care din cele trei modalitati ale simulatiei se incadreaza actul de partaj voluntar, sub forma fictivitatii, sub forma deghizarii sau sub forma interpunerii de persoane.
In continuarea intampinarii arata ca prin cuprinderea in actul de partaj voluntar a casei in litigiu si a terenului se recunoaste de fapt dreptul paratei B.M., pretinsa simulatie a fost in interesul reclamantei si a fostului ei sot, paratul T.C.S.D.
La baza actului de partaj voluntar a stat certificatul de mostenitor care face dovada deplina a drepturilor succesorilor pana la proba contrara si ca pretinsa simulatie a unui act de partaj voluntar se poate face doar pe calea unei actiuni in revendicare promovata de proprietarii de drept.
Parata B.M. a depus intampinare ( filele 17,18 din dosar ) prin care solicita respingerea actiunii reclamantei si obligarea acesteia la plata cheltuielilor de judecata, aratand in motivare faptul ca, pentru a fi in prezenta unui act simulat, ar fi necesara existenta concomitenta atat a actului public, cat si a actului secret, reclamanta nefacand dovada actului secret, invocand astfel prevederile art. 1175 Cod civil si ca reclamanta nu ar fi indicat in cererea de chemare in judecata in care din cele trei modalitati ale simulatiei se incadreaza actul de partaj voluntar, sub forma fictivitatii, sub forma deghizarii sau sub forma interpunerii de persoane. In actul de partaj voluntar reclamanta a reprezentat-o prin procura speciala, inclusiv la intocmirea actelor de publicitate imobiliara, iar daca reclamantei i s-ar fi adus atingere intereselor sale prin inscrierile in cartea funciara, ar fi avut la indemana doar calea plangerii prevazuta de art. 50 din Legea nr. 7/1996. insa reclamanta nu a avut calitatea de proprietara a imobilului si nu putea sa dispuna de imobil decat in limita mandatului si ca este exclusa existenta oricarui act secret care ar fi putut interveni intre parti.
In urma actului de partaj voluntar imobilele, inclusiv cel in litigiu, au intrat in circuitul civil, casa instrainand-o in anul 2008 paratilor T.C.S.D si actualei sale sotii, parata T.C.F..
Mai sustine ca ori de cate ori se invoca simulatia unui act juridic constatat printr-un inscris, proba in contra sau peste acel inscris se poate face numai printr-un inscris si ca in cauza partile ar fi avut posibilitatea preconstituirii contrainscrisului, fiind aplicabile dispozitiile art. 1191 alin. 2 Cod civil. Faptul ca fostul sot al reclamantei a avut datorii, cat si sustinerea ca s-ar fi dobandit un drept de superficie asupra imobilului, drept invocat in dosarul de partaj de bunuri comune, nu are nici o legatura cu cauza ilicita sau imorala a incheierii actului de partaj voluntar.
La data de 22 noiembrie 2011 paratul T.C.S.D, pe langa apararea din intampinarea initiala, mai invoca si exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a sa, motivat de faptul ca este, impreuna cu actuala sa sotie, cumparator de buna credinta si ca actul autentic cum este partajul voluntar nu poate fi anulat decat prin inscrierea in fals, iar reclamanta nu a dovedit o asemenea imprejurare ( filele 204,205 din dosar ).
De asemenea, paratele B.M. si T.C.F., pe langa apararea din intampinarea initiala, mai invoca si exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a lor, motivat de faptul ca reclamanta este garanta in baza mandatului conferit sens in care o cheama in judecata in calitate de chemata in garantie si ca, sustine B.M., are dreptul sa se intoarca impotriva reclamantei, iar parata T.C.F. sustine ca nu are calitate procesuala pasiva deoarece este cumparatoare de buna credinta si ca actele de procedura intocmite pana in prezent sunt nule intrucat nu i s-a dat posibilitatea de a propune probe in contradictoriu cu reclamanta. In rest invoca aceleasi exceptii ca si ceilalti parati, a prescriptiei extinctive in raport cu contractul nr. _/2008, a lipsei de interes si, fiind vanzatoare, o cheama in garantie pe parata B.M. care este oricum parata deja in cauza.
In drept invoca dispozitiile art. 114, art. 115, art. 134 si art. 137 Cod procedura civila si practica judiciara.
Asupra exceptiilor invocate reclamanta si-a exprimat opinia in scris prin raspunsul de la filele 98,99 din dosar, iar instanta le-a unit cu fondul cauzei.
Avand in vedere faptul ca in privinta imobilului in litigiu inscris in CF nr. _ X ( provenita din conversia de pe hartie a CF nr. _ CN ) nr. cadastral _ - C1 si C2 reprezentand casa de locuit, situata pe str. _ s-a inscris, la Foia de sarcini C partea a III a din cartea funciara mentionata, Directia Generala a Finantelor Publice Harghita ( filele 242,243 din dosar ), in cauza instanta a dispus citarea acesteia in calitate de parata - parte interesata pentru ca hotararea judecatoreasca sa-i fie opozabila. In urma introducerii acesteia in cauza Directia a depus note de sedinta, solicitand ca la pronuntarea sentintei instanta sa tina cont de urmatoarele aspecte:
Prin Incheierea civila nr. _ din _ aprilie 2002 Tribunalul Harghita a deschis procedura insolventei fata de debitoarea SC T.C. SRL al carei administrator a fost paratul T.C.S.D, judecatorul sindic dispunand tragerea la raspundere personala a acestuia pana la concurenta sumei de 1.743.283.413 lei vechi. Fiind constata insolvabilitatea debitorului, organul fiscal a identificat in proprietatea acestuia imobilul in litigiu aplicand sechestru ca masura asiguratorie.
In cauza s-a administrat proba cu inscrisuri, proba testimoniala, interogatoriul partilor.
Analizand actele si lucrarile dosarului instanta constata urmatoarele:
In baza art. 137 Cod procedura civila instanta este datoare sa se pronunta mai intai asupra exceptiilor de procedura si asupra celor de fond care fac de prisos, in tot sau in parte, cercetarea in fond a pricinii. Astfel, instanta analizand punctual exceptiile invocate constata urmatoarele:
Pe exceptii.
Cu privire la exceptia prescriptiei extinctive din punctul de vedre al actiunii in simulatie. Paratii au sustinut in intampinare ca actiunea reclamantei este prescrisa. Exceptia nu este intemeiata deoarece actiunea in declararea simulatiei este o actiune in constatare care nu este supusa prescriptiei si poate fi exercitata de orice persoana, oricand pe cale principala ori pe exceptie. Aceasta solutie este in concordanta cu principiul potrivit caruia aparenta de drept poate fi inlaturata oricand, actul juridic simulat nefiind susceptibil de consolidare prin trecerea timpului, motiv pentru care instanta va respinge aceasta exceptie ca neintemeiata.
Cu privire la exceptia prescriptiei extinctive din punctul de vedre al actiunii in constatarea nulitatii absolute a contractului de vanzare cumparare autentificat sub nr. 1027/2008 de Notarul Public V.T. din X.
Prin prescriptie extinctiva se intelege mijlocul de stingere a dreptului la actiune (in sens material) ca urmare a neexercitarii acestui drept in termenul stabilit de lege. Astfel, legiuitorul a prevazut si reglementat aceasta institutie sub forma posibilitatii unei persoane de a obtine concursul organelor de jurisdictie competente in realizarea dreptului subiectiv incalcat ori contestat. Prin urmare, institutia prescriptiei priveste dreptul material la actiune privind valorificarea unui drept subiectiv.
Potrivit dispozitiilor art. 1 alin. 1 din Decretul nr. 167/1958 :"Dreptul la actiune, avand un obiect patrimonial, se stinge prin prescriptie, daca nu a fost exercitat in termenul stabilit de lege. Orice clauza care se abate de la reglementarea legala a prescriptiei este nula". Pornind de la aceasta dispozitie legala, in cauza se observa ca este vorba de un contract autentic asupra caruia s-a invocat o cauza de nulitate absoluta - caracterul fictiv, ireal al unor clauze din actul de partaj voluntar care are efect asupra consimtamantului din actul subsecvent, respectiv contractul de vanzare cumparare dintre parata B.M. si paratii T.S. cu actuala sa sotie. In consecinta, referitor la exceptia prescriptiei extinctive din punctul de vedre al actiunii in constatarea nulitatii absolute a contractului de vanzare cumparare autentificat sub nr. 1027/2008 de Notarul Public V.T. din X, instanta constata ca exceptia este neintemeiata, urmand a fi respinsa deoarece este indeobste cunoscut faptul ca nulitatea absoluta poate fi solicitata oricand, de oricine are interes, de instanta sau de procuror, indiferent ca se valorifica pe cale de actiune sau pe cale de exceptie, explicat prin natura nepatrimoniala a actiunii in nulitate absoluta si in aceasta situatie se aplica principiul conform caruia actul juridic lovit de nulitate absoluta nu este susceptibil de consolidare prin trecerea timpului.
Cu privire la exceptia lipsei calitatii procesuale active a reclamantei. Paratii in intampinare au sustinut ca reclamanta ar trebui sa aiba calitate procesuala pasiva deoarece a actionat in numele si in interesul uneia din partile actului de partaj voluntar, dar si in interesul sau personal ( filele 11-16, 20-25, 26-31, 32-37, 38-43, 44-49 din dosar ). Exceptia nu este intemeiata deoarece actiunea in simulatie poate fi introdusa de orice persoana care justifica un interes in invocarea existentei actului sau conventiei secrete pe care, aceste acte sau conventii, o prejudiciaza. In speta, reclamanta are un interes legitim pentru ca imobilul in litigiu sa reintre in patrimoniul fostilor soti care au pe rolul instantei o actiune de partaj de bunuri comune in cauza ce formeaza obiectul dosarului nr. _, motiv pentru care va respinge ca neintemeiata exceptia.
Cu privire la apararea paratilor din intampinare cum ca reclamanta ar trebui sa aiba calitate procesuala pasiva, sustinerea nu este intemeiata si nici fondata deoarece calitatea procesuala presupune existenta unei identitati intre persoana reclamantului si cel care este titularul dreptului pretins ( calitate procesuala activa ), precum si intre persoana chemata in judecata ( parat ) si cel care este subiect pasiv in raportul juridic dedus judecatii ( calitate procesuala pasiva ). Reclamantul fiind cel care porneste actiunea trebuie sa justifice atat calitatea sa procesuala activa cat si calitatea procesuala pasiva a persoanei pe care a chemat-o in judecata prin indicarea obiectului cererii si a motivelor de fapt si de drept pe care se intemeiaza pretentia sa.
Cu alte cuvinte, raportul de drept procesual nu se poate lega valabil decat intre titularii dreptului ce rezulta din raportul de drept material dedus judecatii. Astfel, legiuitorul a acordat legitimare procesuala activa persoanei care pretinde ca i s-a incalcat un drept subiectiv si legitimare procesuala pasiva persoanei a incalcat dreptul subiectiv respectiv, in aceeasi parte nu se poate intruni dubla calitate de reclamant si parat in acelasi timp. Reclamanta poate fi reclamanta parata daca s-ar fi formulat o cerere reconventionala.
Prin urmare, fata de obiectul actiunii civile formulate: actiune in declararea simulatiei unui act si constatarea nulitatii unui contract ca act subsecvent, repuneri in situatia anterioara, etc., instanta apreciaza apararea invocata ca fiind nefondata.
Cu privire la exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratilor T.C.S.D, T.F. si B.M., exceptie invocata la filele 204,205,227-233 din dosar, instanta constata ca exceptia este neintemeiata urmand a fi respinsa deoarece in cadrul actiunii in declararea simulatiei si constatarea nulitatii absolute a unui act juridic o au partile din actul juridic sau contractul aparent, ori in speta paratii T.C.S.D si B.M. sunt parti in actul de partaj voluntar autentificat sub nr. _ din octombrie 2005 de Notarul Public T.V. din X a carui fictivitate se invoca in ceea ce o priveste pe parata B.M. referitor la corpul funciar nr. 6, in suprafata de 2394 mp, inscrisa in CF nr. _ X nr. top. _ pe care se afla edificata casa de locuit situata in X, judetul Harghita, iar in contractul de vanzare cumparare autentificat sub nr. _/2008 de Notarul Public V.T. din X a carui nulitate absoluta se solicita este parte pe langa cei doi parati si T.C.F.. Evident si ceilalti parati persoane fizice au calitate procesuala pasiva deoarece sunt parti in actul de partaj voluntar si hotararea judecatoreasca trebuie sa le fie opozabila.
Cu privire la exceptia lipsei de interes a reclamantei invocata de parati in intampinare. Exceptia nu este intemeiata, urmand a fi respinsa pentru urmatoarele considerente: Prin interes se intelege folosul practic de cel care a pus in miscare actiunea civila. In speta reclamanta justifica interesul in promovarea prezentei actiuni prin aceea ca ea este parte in procesul de partaj judiciar de bunuri comune, urmarind sa dovedeasca ca actul de partaj voluntar referitor la casa de locuit situata in X, este fictiv, respectiv ca bunul nu a iesit din patrimoniul fostilor soti, spre a-si putea realiza dreptul asupra lui. In aceeasi ordine de idei, interesul legitim al reclamantei exista si in privinta constatarii nulitatii absolute a actului subsecvent cum este contractul de vanzare cumparare autentificat sub nr. _/2008. Interesul legitim se extinde si asupra actelor subsecvente care aduc prejudicii comunitatii de bunuri.
Cu privire la exceptia inadmisibilitatii actiunii invocata de parati in intampinare. Paratii au sustinut ca reclamanta a avut la indemana doar calea plangerii prevazuta de art. 50 din Legea nr. 7/1996 pentru apararea prezumtivului sau drept. Exceptia nu este intemeiata, urmand a fi respinsa deoarece prin dispozitiile art. 1175 Cod civil legiuitorul a conferit legitimare procesuala oricarei persoane care justifica un interes in invocarea existentei actului secret atata timp cat contractul aparent si actele subsecvente o prejudiciaza, iar calea actiunii pentru constatarea caracterului simulat este actiunea in declararea simulatiei.
Pe fondul cauzei. Actiunea in declararea simulatiei este o actiune personala, in constatare prin care se asigura inlaturarea elementelor simulate ( nereale ) din contractul public al partilor in scopul aplicarii singurului contract care corespunde vointei reale si anume cel secret, temeiul de drept constituindu-l dispozitiile art. 1175 Cod civil, iar actiunea in nulitatea unui act juridic este o actiune mixta, in realizare, prin care se urmareste lipsirea actului juridic de acele efecte contrare normelor juridice edictate pentru incheierea sa valabila, temeiul de drept difera in functie de cauza de nulitate invocata. In speta, chiar daca reclamanta nu a prevazut in mod expres in petitul actiunii sale modalitatea in care s-a realizat simulatia ( stiut fiind faptul ca simulatia este de trei feluri - sub forma fictivitatii, sub forma deghizarii si prin interpunere de persoane ), din considerentele actiunii de deduce cu usurinta ca este vorba de o actiune in declararea simulatiei sub forma fictivitatii si prin interpunere de persoane deoarece adevaratii proprietari ai imobilului in litigiu sunt fostii soti, adica reclamanta si paratul T.C.S.D si nu B.M. pentru considerentele ce vor urma.
Pornind de la aceste ratiuni instanta constata urmatoarea stare de fapt si de drept:
Reclamanta s-a casatorit cu paratul T.C.S.D la data de iulie 1994, casatoria lor fiind desfacuta prin divort conform sentintei civile nr. .. din mai 2007 pronuntata de Judecatoria X in dosarul nr. _, definitiva. Impreuna au un copil T.C.B.A., nascut la data de septembrie 1999 care se afla in intretinerea reclamantei.
Prin sentinta civila nr. _ din martie 2004 pronuntata de Tribunalul Harghita in dosarul nr. _, definitiva, s-a admis cererea creditoarei Directia Generala a Finantelor Publice Harghita si s-a dispus obligarea paratului T.C.S.D sa plateasca in contul de faliment al debitoarei SC T.C. SRL suma de 1.743.283.413 lei vechi urmare a declararii falimentului acestei societati comerciale ( filele 237,238 din dosar ).
In vederea executarii silite a acestei creante, la cererea lichidatorului judiciar SC G.M.C. SRL, executorul judecatoresc C.M.C. din X a intocmit procesul verbal de actualizare a debitului si stabilire a cheltuielilor de executare silita pana la concurenta sumei respective ( fila 239 din dosar ).
Prin Incheierea nr. _ din noiembrie 2011 OCPI Harghita ( filele 241-244 din dosar ), in baza titlului executoriu constand in sentinta civila nr. _ din martie 2004 a Tribunalului Harghita, s-a intabulat dreptul de ipoteca pentru valoarea de 136.895 lei noi asupra imobilului inscris in CF nr. _ X ( provenita din conversia de pe hartie a CF nr. _ CN ) nr. cadastral _ - C1 si C2 reprezentand casa de locuit, construita pe fundatie de piatra, pereti din bca si lemn, acoperita cu tigla, compusa din parter si mansarda, sase camere, o bucatarie, doua bai, casa scarii, hol, centrala termica si terasa, situata in X, si asupra suprafetei de 2394 mp din aceeasi carte funciara, exclusiv asupra cotei de ½ parte din imobilul descris mai sus.
Prin Actul de partaj voluntar autentificat sub nr. _ din octombrie 2005 de Notarul Public T.V. din X ( filele 5,6 din dosar nr. _ ), mostenitorii defunctilor T.I., decedata la data de martie 1962 si T.C.D., decedat la data de ianuarie 1992, respectiv paratii B.M., T.C.S., T.C.E. si T.C.S.O si T.C.S.A, ca urmasi ai lui T.C.G, isi impart averea defunctilor, paratei B.M. revenindu-i in proprietate corpul funciar nr. 6 in suprafata de 2394 mp impreuna cu casa, imobil inscris in CF nr. _ X ( provenita din conversia de pe hartie a CF nr. _ CN ), nr. top. _, nr. cadastral _ - C1 si C2 casa de locuit fiind construita pe fundatie de piatra, pereti din bca si lemn, acoperita cu tigla, compusa din parter si mansarda, sase camere, o bucatarie, doua bai, casa scarii, hol, centrala termica si terasa, situata in X.
Din inscrisurile depuse la dosar, respectiv Certificatul de mostenitor nr. _ din septembrie 2003 (filele 8,9 dosar _ ), casa in litigiu nu se regaseste in acest certificat si totusi este cuprinsa in actul de partaj voluntar. In raspunsurile lor la interogatoriu paratii au recunoscut faptul ca in partajul voluntar s-a cuprins aceasta casa si ca s-a atribuit paratei B.M. cu explicatia ca a fost construita de aceasta. La randul ei parata B.M. a sustinut ca ea a construit-o, ca desi locuieste in Brasov de mai multi ani, a construit-o pentru a se retrage la batranete, dar pe urma s-a razgandit, declarand initial ( prin raspunsul la pct. 1 din interogatoriul din dosar nr. _ atasat ) ca a dat terenul paratului T.S. ca sa construiasca casa, fara sa primeasca despagubiri pe teren; in acel raspuns parata nu a mentionat pentru cine s-a construit casa; la intrebarea reclamantei ca recunoaste ca a avut acceptul paratei in anul 2000 si au inceput constructia casei, parata prin raspunsul de la pct. 3 recunoaste acest aspect. De asemenea, prin raspunsul de la pct. 4 din acelasi interogatoriu, parata recunoaste faptul ca imobilul s-a construit ,,in timp ce reclamanta era sotia paratului,,. Totodata, la intrebarea clara a instantei, daca dupa finalizarea constructiei parata a vandut casa exclusiv paratului T.S., parata raspunde ca ,,sunt sigura ca a fost un contract de donatie,, avand in vedere ca s-a ridicat casa pe terenul sau si ca nu are ,,nici o explicatie de ce titlu cu care s-a intabulat reclamantul si actuala sa sotie, in cartea funciara este un contract de vanzare-cumparare,,. Mai apoi, aceeasi parata, la interogatoriul din data de decembrie 2011 ( fila 245 din dosar nr. _ ), sustine ca ,,am incheiat cu nepotul un contract de vanzare-cumparare,,.
In aceeasi ordine de idei, parata sustine, prin raspunsul la interogatoriu de la pct. 6 ( fila 185 verso din dosar nr. _ ), ca nu cunostea problemele paratului - fiind vorba de T.S. -, venea rar in zona, o data sau chiar la doi ani, iar in ultimii 4 ani nu a mai venit in zona. Instanta, coroborand acest ultim raspuns al paratei dat la data de decembrie 2009, cu recunoasterea acesteia de la pct. 3 din acelasi interogatoriu prin care recunoaste ca finalizarea constructiei a avut loc in anul 2006, inseamna ca in cei 4 ani ( 2005-2009 ) parata nici nu a fost la receptia lucrarii sa vada si sa examineze ce a facut pentru ea paratul mai ales ca era vorba de o casa cu o valoare insemnata si nu o simpla anexa, ceea ce presupune o grija patrimoniala omeneasca fireasca. Mai apoi, parata B.M., la interogatoriul din data de decembrie 2011 ( fila 245 din dosar nr. _ ), sustine ca ridicarea casei a avut loc in aproximativ 2-3 ani si ca a venit de la 3 pana la 10 ori pe an in zona si vedea cum se desfasoara lucrarile de constructie. A mai recunoscut faptul ca nu a avut autorizatie de constructie si ca nu stie cu ce titlu a intabulat casa, dar ca inainte de a face partajul cu fratii sai, terenul era intabulat cu titlu de mostenire, iar casa cu titlu de construire.
Instanta vazand insa Certificatul de mostenitor nr. _ din septembrie 2003 (filele 8,9 dosar _ ), casa in litigiu nu se regaseste in acest certificat si deci a fost intabulata pe numele paratei in urma actului de partaj voluntar, pentru ca mai apoi parata vinde paratului T.C.S.D si actualei sale sotii, parata T.C.F., casa si terenul aferent conform Contractului de vanzare cumparare autentificat sub nr. _/2008 de Notarul Public V.T. din X, acestia fiind intabulati in cartea funciara, in cota de 1/1 parte ( filele 102-104 din dosar ).
Parata B.M., contrazicandu-se pe sine insasi prin raspunsurile mentionate mai sus, conduce instanta la constatrea caracterului simulat al actului de partaj voluntar cu referire la casa in litigiu si ca scopul actului public este acela de a ascunde vointa reala a paratului T.C.S.D de a sustrage de la urmarire imobilul pentru creanta organului fiscal din titlul executoriu constand in sentinta civila nr. _ din martie 2004 a Tribunalului Harghita.
Un alt motiv care determina caracterul simulat al actului de partaj voluntar din punctul de vedere al imobilului in litigiu este acela care rezulta din sustinerile contradictorii ale paratei B.M. si paratul T.S. referitoare la prezumtiva remuneratie a paratului constructor. Astfel, la intrebarea instantei pe seama paratului T.S. referitor la felul in care a fost platit de parata B.M. pentru munca depusa la constructia casei ( dat fiind faptul ca s-a sustinut de B.M. ca l-a mandatat verbal pe nepotul sau sa-i construiasca o casa ), T.S. a raspuns ca a fost platit de parata, in trei ani i-a dat bani numerar ( pct. 9 fila 215 dosar nr. _ ). Contrar celor sustinute de paratul T.S., parata B.M. sustine ca ,,nu l-am remunerat pe nepot pentru ceea ce mi-a facut, ci l-am ajutat cu o vorba buna,,. Este putin probabil si, de altfel din nici o proba din dosar nu rezulta ca paratul nepot a prestat o activitate in beneficiul matusii parate. Constructia unei case de asa valoare cum este cea in litigiu presupune o activitate complexa si alocarea unui timp necesar si suficient pentru ridicare, activitate care nu s-a dovedit a fi nici cu titlu gratuit si nici cu titlu oneros, sunt simple sustineri fara temei a celor doi parati si denota inca un motiv care indreptateste instanta sa constate ca incheierea actului aparent a avut menirea sa dea impresia crearii unei situatii juridice diferite de cea reala. Crearea unei situatii juridice diferite de cea reala se mai desprinde si din raspunsul paratei la interogatoriu prin care recunoaste ca nu a prezentat un plan sau cel putin o dorinta dupa care sa se orienteze nepotul T.S. in constructia casei. Este greu de crezut ca cineva investeste sume mari de bani pentru ridicarea unei case si lasa totul la latitudinea constructorului forma, structura, acoperisul etc.
Desi paratul T.S. recunoaste ca in perioada constructiei casei era casatorit cu reclamanta, totusi sustine, fara nici o dovada insa, ca nu dadea socoteala fostei sale sotii despre ceea ce construia pentru matusa sa, parata B.M. ( pct. 11 din raspunsul la interogatoriu din data de noiembrie 2011 ). Afirmatia fostului sot al reclamantei ca nu purta discutii cu aceasta despre constructie ramane la stadiul de simpla afirmatie deoarece din probe testimoniale rezulta contrariul. Astfel, in prezenta actiune dar si in cea de partaj judiciar de bunuri comune s-a administrat proba cu martori ( declaratii judiciare si extrajudiciare notariale ) care au relatat numeroase imprejurari constatate personal de martori referitoare la constructia imobilului in litigiu. De pilda, martora R.L. ( fila 206 din dosar ) a vazut-o pe reclamanta cand venea de la serviciu pe la mama sa si spunea ca merge sa cumpere anumite materiale de constructii si sa vada ce fac muncitorii la casa; apoi, au fost audiati martori constructori ai casei in dosarul nr. _ cum sunt, de pilda, martorul A.L.I. ( fila 105 dosar nr. _ ) stie ca fostii soti au construit casa in litigiu, ajutand la turnarea sapei de ciment, la efectuarea unor amenajari interioare impreuna cu alte persoane care au realizat amenajari interioare, casa scarii, aplicarea gresiei, faianta, parchet la etaj si in living, nominalizand si persoanele cu care a lucrat, respectiv G.G. si O.P., martori la randul lor in cauza. Martorul A.L. mai precizeaza faptul ca cimentul necesar pentru turnarea terasei exterioare a casei a fost cumparat de reclamanta care i-a si platit pe G.G. si O.P.; martorul T.S. ( fila 107 dosar nr. _ ) stie ca fostii soti au construit casa in litigiu impreuna; martorul A.A. ( fila 108 dosar nr. _ ) declara ca a fost platit de fostii soti pentru anumite lucrari de finisaj - gletuit, vopsit in interior, faiantare, pardosit etc. la casa de pe str. _; martorul F. V. ( fila 109 si 180 dosar nr. _ ) a lucrat la casa in litigiu efectuand diferite lucrari specifice ridicarii unei case, inclusiv acoperit cu tigla si, impreuna cu echipa sa, a tencuit si finisat total exteriorul si parterul in interior pentru casa fostilor soti, locuind in perioada lucrarilor de constructie la mama reclamantei. Reclamanta era cea care le aducea zilnic mancare si bautura de la bloc, a achitat costurile materialelor de constructie, a fost imputernicit sa cumpere chiar direct materiale pe care le achita tot reclamanta si i-a platit pentru lucrarile efectuate; apoi martorul M.M. ( fila 178 dosar nr. _ ) stie ca parata B.M., afirmand fata de martorul in cauza, a fost despagubita de reclamanta cu contravaloarea partii sale din mostenire dupa antecesori pentru, (imprejurare cunoscuta si martora R.L. ), ca mai apoi sa se apuce impreuna cu fostul sot de constructia casei pe terenul respectiv, scopul constructiei fiind de a locui sotii in casa, dar la terminarea constructiei sotii s-au despartit, paratul T.S. mutandu-se in casa cu alta femeie; apoi, martorul M.T.D. ( fila 179 dosar nr. _ ) a lucrat la constructia casei inca de la turnarea fundatiei, a efectuat lucrari de canalizare, decantorul, poditul balcoanelor, lacuirea lambriurilor, etc. si chiar de la paratul T.S. cunoaste faptul ca reclamanta a platit contravaloarea partilor ce reveneau rudelor; apoi martorul O.P. ( fila 187 dosar nr. _ ) a relatat faptul ca partile erau impreuna cand se construia casa, fiind platit pentru efectuarea unor lucrari specifice de constructie stie ca reclamanta se ocupa de achizitionarea unor materiale de constructie pe care le transporta cu masina, se ingrija de plata manoperei; marturii ce releva implicarea ce a avut-o reclamanta in constructia casei in litigiu alaturi de fostul ei sot.
Chiar si facturile cu care s-au achizitionat materialele de constructie in raport de data lor semnifica cu certitudine faptul ca imobilul in litigiu s-a construit in timpul casatoriei partilor ( chitantele si facturile de la filele 110 - 125 din dosar nr. _ din care unele pe numele paratului T.S., altele pe numele reclamantei, inscrisuri ce contrazic sustinerile paratei B.M. si ale paratului T.S. si chiar a celorlalti parati interogati in cauza cum ca "matusa l-a imputernicit numai pe nepot sa execute lucrari de construire a casei" sau afirmatia ca reclamanta nu a fost vazuta sau a fost vazuta foarte rar la casa ce se construia ori ca nu avea de ce sa o intereseze constructia in sine ). Aceste afirmatii in raspunsurile paratilor la interogatoriu nu demonstreaza decat inca o data reaua credinta a celor care au sustinut ca imobilul s-a construit de parata B.M. si pentru ea, cand de fapt toate probele administrate in cauza converg spre realitatea ca imobilul in litigiu are ca adevarati beneficiari reclamanta, paratul T.S. si copilul lor, T.C.B.A., nascut la data de septembrie 1999 si deci se impune protejarea patrimoniului adevaratilor beneficiari, in numele si spiritul jurisprudentei Curtii Europene a Drepturilor Omului, imobilul in litigiu si dreptul asupra lui face parte din categoria drepturilor protejate de art. 6 alin. 1 din Conventie si art. 1 din Protocolul 1 al Conventiei si, intrucat a fost afectat de o cauza de fictivitate, presupune o reglementare din partea statului, care se bucura in aceasta privinta de o anumita marja de apreciere. Problema contributivitatii fiecaruia dintre fostii soti la dobandirea bunului comun formeaza obiectul unui alt litigiu ( dos. nr. _ ), iar buna sau reaua credinta a paratei T.C.F., actuala sotie a paratului T.S., precum si posibilele pretentii banesti de restituire din contractul a carui anulare se solicita pot fi reglementate juridic sau prin buna invoiala pe calea separata a dreptului comun.
Revenind asupra actului de partaj voluntar din punctul de vedere al imobilului in litigiu intrucat cuprinde o dispozitie fictiva asa cum s-a demonstrat mai sus, se impune desfiintarea acestuia si revenirea imobilului in patrimoniul fostilor soti, dar totodata si anularea actului subsecvent ca urmare a desfiintarii actului principal deoarece regula stabilita in dispozitiile art. 969 alin. 1 Cod civil trebuie inteleasa doar in sens metaforic, nu se poate pune semnul egalitatii intre lege si contract. In speta, Actul de partaj voluntar autentificat sub nr. _ din octombrie 2005 de Notarul Public T.V. din X referitor la corpul funciar nr. 6 in suprafata de 2394 mp impreuna cu casa, imobil inscris in CF nr. _ X ( provenita din conversia de pe hartie a CF nr. _ CN ), nr. top. _, nr. cadastral _ - C1 si C2, situata in X, cuprinde o cauza de nulitate absoluta, respectiv lipsa totala a consimtamantului paratei B.M. pentru dobandirea in deplina proprietate a casei, manifestarea sa de vointa exprimata in actul public este pur fictiva. Cu toate acestea, intrucat pana in momentul constatarii nulitatii parata B.M. a incheiat cu o terta persoana, cum este T.C.F., un contract de vanzare - cumparare, nu a facut altceva decat sa transmita un drept in stransa legatura cu dreptul nascut din actul nul, iar sanctiunea ce se impune este desfiintarea retroactiva a actului juridic primar si cel subsecvent si restituirea, la cerere, a prestatiilor efectuate.
La incheierea actului de partaj voluntar reclamanta intr-adevar a reprezentat-o pe parata B.M. cu procura speciala autentificata sub nr. _ din septembrie 2005. Buna credinta a reclamantei la reprezentarea paratei se desprinde din cel putin doua imprejurari. Astfel, reclamanta nu a negat faptul ca stia ca in actul public se cuprinde imobilul in litigiu in corpul funciar ce a revenit paratei. Dar casa a fost construita fara autorizatie de constructie ( problema apartinand autoritatilor locale administrative pentru ridicarea fara autorizatie ), regimul juridic al terenului nu era reglementat, figurand inscris pe B.M.. Odata cu atribuirea terenului pe seama paratei trebuia notata si constructia, pentru ca mai apoi, partile implicate, respectiv parata B.M. ca proprietara a terenului si fostii soti ca beneficiari ai constructiei - superficiari - sa reglementeze printr-un act juridic regimul casei si nu cum s-a facut un contract de vanzare ( filele 82, 83 dosar nr. _ ) cu o terta persoana care nu a contribuit la constructia casei pe terenul altuia. Apoi, buna credinta a reclamantei se desprinde si din anumite inscrisuri de la dosar prin care se dovedeste faptul ca, la vremea cand era sotia paratului T.S., a cautat solutii pentru ca fostul sot sa poata sa-si plateasca datoria catre organul fiscal incheind acestuia Contractul individual de munca nr. _, inregistrat la ITM sub nr. _ din februarie 2005 ( filele 234,235 din dosar ), este anterior actului de partaj voluntar.
Tinandu-se seama de imprejurarea ca reclamanta nu putea sa-si dea seama, in momentul reprezentarii paratei, de intentiile si actele juridice ulterioare pe care urma sa le intocmeasca aceasta din urma, este intemeiata actiunea reclamantei de anulare a transmisiunii care a avut loc ulterior actului de partaj voluntar, actiunea sa fiind circumscrisa principiilor de drept referitoare la ocrotirea bunei credinte si asigurarea securitatii dinamice a circuitului civil. Pentru aceste considerente instanta apreciaza ca nu este aplicabil in cauza principiul conform caruia nimeni nu poate invoca in sustinerea intereselor sale propria culpa.
Paratii au sustinut ca actiunea reclamantei nu este intemeiata deoarece nu a facut dovada existentei inscrisului secret. Apararea nu este intemeiata pentru considerentele ce vor urma: desi potrivit dispozitiilor art. 1174 Cod civil vechi actul autentic produce efecte depline intre parti cu privire la drepturile si obligatiile pe care le constata, totusi, din coroborarea dispozitiilor art. 1173 si art. 1198 Cod civil se deduce ca si impotriva actului public se poate face proba, fie prin contra inscrisuri, fie prin martori si prezumtii, cand aceasta proba nu are drept scop combaterea faptelor atestate de autoritatea care autentifica, ci declaratiile facute de parti, cum este si cazul de fata. Pe de alta parte, nu poate fi privita actiunea in sine ca nedovedita prin simplul fapt ca nu exista un act secret deoarece prin act secret se intelege, in sensul dispozitiilor art. 1175 Cod civil conventia partilor in sens de operatiune juridica ( "negotium" ) si nu inscrisul doveditor ( "instrumentum" ) si oricum partile au fost in imposibilitate de a-si preconstitui un inscris intrucat existenta raporturilor de rudenie intre parti este apreciata ca fiind de natura sa constituie o imposibilitate morala pentru intocmirea unui inscris, asa incat, in mod justificat instanta a incuviintat proba cu martori ce au relatat ca fostii soti au intentionat pastrarea in patrimoniu a imobilului in litigiu.
Referitor la cererea paratelor B.M. ( filele 227-229 ) si T.C.F. ( filele 230-233 ) pentru chemarea in garantie a reclamantei, precum si cererea paratei T.C.F. pentru chemarea in garantie a paratei B.M.. Aceste cereri de chemare in garantie nu sunt intemeiate deoarece cererea de chemare in garantie are caracterul unei cereri incidentale, prin care se urmareste introducerea in proces a unui tert impotriva caruia ar putea sa se indrepte ulterior partea care ar cadea in pretentii sau ar fi obligata la despagubiri, temeiul de drept constituindu-l dispozitiile art. 60 - 63 Cod procedura civila si art. 1351 Cod civil vechi. In speta, nici reclamanta, nici parata B.M. nu au calitatea de terti fata de actele a caror desfiintare se solicita. Pe de alta parte sunt deja parti in cauza. In plus, cererea de chemare in garantie imbraca forma unei cereri de chemare in judecata, este folosita pentru valorificarea unui drept material, deci obiectul cererii de chemare in garantie trebuie sa constea intr-o pretentie concreta a partii interesate, respectiv obligarea chematului in garantie la plata unei sume de bani ori la predarea unui bun; ori in cauza nu s-a formulat o astfel de cerere, urmand ca instanta sa constate nulitatea acestei cereri; privind cererea de chemare in garantie si prin prisma dispozitiilor art. 6 alineat 1 din Conventie, instanta pronuntand solutia constatarii nulitatii cererii de chemare in garantie, nu se poate retine incalcarea acestui text din Conventie, deoarece exista anumite reguli de procedura, cum sunt dispozitiile art. 60 - 63 Cod procedura civila care vizeaza si garanteaza buna desfasurare a procedurii judiciare interne, reguli clare, accesibile si previzibile, care nu au fost respectate de paratele B.M. si T.C.F. care au formulat cererea de chemare in garantie.
Vazand si dispozitiile art. 274 Cod procedura civila instanta va obliga paratii, exceptand parata - parte interesata Directia Generala a Finantelor Publice Harghita, la plata sumei de 17.154,92 lei cheltuieli de judecata reclamantei, constand in taxa judiciara de timbru, timbru judiciar si onorariu avocatial.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
IN NUMELE LEGII
HOTARASTE
Respinge exceptia prescriptiei extinctive cu privire la actiunea in declararea simulatiei.
Respinge exceptia prescriptiei extinctive cu privire la actiunea in constatarea nulitatii absolute a contractului de vanzare cumparare autentificat sub nr. _/2008 de Notarul Public V.T. din X.
Respinge exceptia lipsei calitatii procesuale active a reclamantei.
Respinge exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratilor T.C.S.D, T.F. si B.M..
Respinge exceptia lipsei de interes.
Respinge exceptia inadmisibilitatii actiunii.
Admite actiunea civila formulata de reclamanta B.E., domiciliata in X, judetul Harghita in contradictoriu cu paratii B.M., domiciliata in Brasov, judetul Brasov, T.C.E., domiciliat in X, judetul Harghita, T.C.S., domiciliat in Medias, judetul Sibiu, T.C.S.A, domiciliata in X, judetul Harghita, T.C.S.O, domiciliat in X, judetul Harghita, T.C.C.M, domiciliat in X, judetul Harghita,T.C.S.D, domiciliat in X, judetul Harghita, T.C.F., domiciliata in X, judetul Harghita si MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE PRIN DIRECTIA GENERALA A FINANTELOR PUBLICE HARGHITA, cu sediul in Miercurea Ciuc, judetul Harghita in reprezentarea Agentiei Fiscale X, judetul Harghita si, in consecinta:
Constata caracterul simulat al Actului de partaj voluntar autentificat sub nr. _ din octombrie 2005 de Notarul Public T.V. din X, in sensul ca acesta este fictiv, nu exista in realitate, in ceea ce o priveste pe parata B.M. referitor la corpul funciar nr. 6, in suprafata de 2394 mp, inscrisa in CF nr. _ X nr. top. _ pe care se afla edificata casa de locuit, construita pe fundatie de piatra, pereti din bca si lemn, acoperita cu tigla, compusa din parter si mansarda, sase camere, o bucatarie, doua bai, casa scarii, hol, centrala termica si terasa, situata in X, judetul Harghita;
Dispune anularea acestui act in privinta corpului funciar mentionat mai sus;
Dispune anularea Contractului de vanzare cumparare autentificat sub nr. _/2008 de Notarul Public V.T. din X si, pe cale de consecinta anularea intabularii de pe numele paratilor T.C.S.D si T.C.F. a imobilului inscris in CF nr. _ X ( provenita din conversia de pe hartie a CF nr. _ CN ) nr. cadastral _ - C1 si C2;
Repune partile in situatia anterioara prin readucerea in patrimoniul fostilor soti, B.E. si T.C.S.D a casei de locuit construita pe fundatie de piatra, pereti din bca si lemn, acoperita cu tigla, compusa din parter si mansarda, sase camere, o bucatarie, doua bai, casa scarii, hol, centrala termica si terasa, situata in X, judetul Harghita;
Constata nulitatea cererii de chemare in garantie formulata de paratele B.M. si T.C.F.;
Obliga paratii, exceptand parata - parte interesata Directia Generala a Finantelor Publice Harghita, la plata sumei de 17.154,92 lei cheltuieli de judecata reclamantei, constand in taxa judiciara de timbru, timbru judiciar si onorariu avocatial.
.
La apelul nominal facut in sedinta publica de astazi se constata lipsa partilor.
Procedura legal indeplinita.
S-a facut referatul cauzei de catre grefier care invedereaza faptul ca dezbaterea in fond a cauzei a avut loc in sedinta publica din data de ianuarie 2012, sustinerile in fond fiind consemnate in incheierea civila din acea zi ce face parte integranta din prezenta hotarare judecatoreasca, cauza fiind amanata pe data de ianuarie 2012 pentru a da posibilitatea partilor de a depune concluzii scrise, cand instanta in aceeasi compunere a hotarat urmatoarele:
INSTANTA
Prin actiunea civila promovata la aceasta instanta si inregistrata sub numarul de mai sus reclamanta B.E., domiciliata in X, judetul Harghita a solicitat in contradictoriu cu paratii B.M., domiciliata in Brasov, judetul Brasov, T.C.E., domiciliat in X, judetul Harghita, T.C.S., domiciliat in Medias, judetul Sibiu, T.C.S.A, domiciliata in X, judetul Harghita, T.C.S.O, domiciliat in X, str. judetul Harghita, T.C.C.M, domiciliat in X, judetul Harghita, T.C.S.D, domiciliat in X, judetul Harghita, T.C.F., domiciliata in X, judetul Harghita si MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE PRIN DIRECTIA GENERALA A FINANTELOR PUBLICE HARGHITA, cu sediul in Miercurea Ciuc, judetul Harghita in reprezentarea Agentiei Fiscale X, judetul Harghita, ca prin sentinta ce se va pronunta sa se dispuna:
1. Sa se constate caracterul simulat al Actului de partaj voluntar autentificat sub nr. 2291 din octombrie 2005 de Notarul Public T.V. din X, in sensul ca acesta este fictiv, nu exista in realitate, in ceea ce o priveste pe parata B.M. referitor la corpul funciar nr. 6, in suprafata de 2394 mp, inscrisa in CF nr. _ X nr. top. _ pe care se afla edificata casa de locuit, construita pe fundatie de piatra, pereti din bca si lemn, acoperita cu tigla, compusa din parter si mansarda, sase camere, o bucatarie, doua bai, casa scarii, hol, centrala termica si terasa, situata in X, judetul Harghita;
2. Sa se dispuna anularea acestui act in privinta mentiunii precizate in petitul nr. 1 al actiunii;
3. Constatarea nulitatii absolute a contractului de vanzare cumparare autentificat sub nr. 1027/2008 de Notarul Public V.T. din X si, pe cale de consecinta anularea intabularii de pe numele paratilor T.C.S.D si T.C.F. a imobilului inscris in CF nr. _ X ( provenita din conversia de pe hartie a CF nr. _ CN ) nr. cadastral _ - C1 si C2 reprezentand casa de locuit descrisa in petitul nr. 1 al actiunii;
4. Repunerea partilor in situatia anterioara prin intabularea casei de locuit construita pe fundatie de piatra, pereti din bca si lemn, acoperita cu tigla, compusa din parter si mansarda, sase camere, o bucatarie, doua bai, casa scarii, hol, centrala termica si terasa, situata in X, judetul Harghita pe numele reclamantei B.E. si a fostului ei sot, paratul T.C.S.D; Acest capat de cerere a fost precizat in concluziile scrise in sensul ca reclamanta solicita repunerea partilor in situatia anterioara prin readucerea in patrimoniul fostilor soti a imobilului, fara intabulare in cartea funciara - cerere pe care a sustinut ca o va reitera in cadrul actiunii de partaj judiciar de bunuri comune.
5. Obligarea la plata cheltuielilor de judecata.
In motivare, reclamanta arata ca in anul 1994 s-a casatorit cu paratul T.C.S.D, nepotul paratei B.M., locuind intr-un apartament proprietatea sa personala, dobandit inainte de casatoria sa cu paratul. In anul 2000 au inceput constructia casei in litigiu, lucrarile fiind finalizate in anul 2006, iar in anul 2007 au divortat. In prezent fostul ei sot, paratul T.C.S.D, locuieste in casa impreuna cu actuala sa sotie, parata T.C.F..
Terenul pe care a construit casa a fost dobandit prin mostenire de parata B.M., inscris pe numarul topografic nou _, teren in suprafata de 2394 mp pe care parata l-a vandut fostilor soti, fara a incheia acte in acest sens, cu suma de 6000 lei. Precizeaza ca in actiunea de partaj din dosarul nr. _ a solicitat a se constata calitatea de bun comun a casei in litigiu, dobandita in timpul casatoriei de fostii soti, cauza fiind suspendata pana la solutionarea irevocabila a prezentei cauze.
Reclamanta arata ca la incheierea actului de partaj voluntar a reprezentat-o, cu procura autentica, pe parata B.M..
Scopul incheierii actului simulat a fost de a se crea impresia ca imobilul in litigiu nu le apartine, intrucat paratul T.S. avea datorii foarte mari decurgand din diverse hotarari judecatoresti, casa continuand sa fie in patrimoniul fostilor soti.
Ca urmare a caracterului simulat al partajului voluntar din punct de vedere al casei in litigiu, solicita constatarea nulitatii absolute si a actelor subsecvente, intervenite ulterior partajului cum este contractul de vanzare cumparare autentificat sub nr. _/2008 de Notarul Public V.T. din X si, pe cale de consecinta anularea intabularii de pe numele paratilor T.C.S.D si T.C.F. a imobilului inscris in CF nr. _ X ( provenita din conversia de pe hartie a CF nr. _ CN ) nr. cadastral _ - C1 si C2 reprezentand casa de locuit descrisa in petitul nr. 1 al actiunii.
In drept, actiunea este intemeiata pe dispozitiile art. 966, art. 1175 Cod civil si art. 112, art. 274 Cod procedura civila.
Reclamanta a anexat cererii de chemare in judecata inscrisuri.
Actiunea reclamantei este legal timbrata la valoarea de 346.646 lei cu suma totala de 15.155 lei conform chitantelor de la filele 131, 137, 142, 147 din dosar, respectiv prin esalonare in patru rate urmare a admiterii cererii de ajutor public judiciar, prin incheierea civila din data de februarie 2011 a Judecatoriei X, irevocabila.
Paratii T.C.S.O, T.C.S, T.C.S.A, T.C.M.C, T.C.S.D, T.C.E., au depus intampinare ( filele 11-16, 20-25, 26-31, 32-37, 38-43, 44-49 din dosar ), invocand exceptia prescriptiei extinctive, sustinand ca reclamanta ar recunoaste ca nu a promovat o actiune in realizarea unui drept pretins impotriva paratei B.M. in termen de 3 ani, precum si urmatoarele aspecte intitulate exceptii: " exceptia prevazuta de art. 108 pct. 4 Cod procedura civila, exceptia lipsei identitatii de parti", iar pe fond solicita respingerea actiunii, motivand astfel: reclamanta a actionat in numele si in interesul uneia din partile actului de partaj voluntar, dar si in interesul sau personal si deci ca ar trebui sa aiba calitate procesuala activa dar si pasiva dat fiind faptul ca actele notariale si de publicitate imobiliara sunt semnate si asumate de reclamanta in calitate de mandatar a lui B.M., sens in care inscrierile din cartea funciara ii sunt opozabile. Fiind reprezentanta lui B.M. ar insemna ca se si subroga in drepturile si obligatiile acesteia, apreciind aceasta subrogare conform art. 27 alin. 1 din Legea nr. 7/1996. In aceste conditii ar fi aplicabil principiul consacrat de art. 108 pct. 4 Cod procedura civila.
Sustine ca reclamantei, daca i s-ar fi adus atingere intereselor sale prin inscrierile in cartea funciara, ar fi avut la indemana calea plangerii prevazuta de art. 50 din Legea nr. 7/1996.
Mai sustine ca pentru a fi in prezenta unui act simulat ar fi necesara existenta concomitenta atat a actului public, cat si a actului secret, reclamanta nefacand dovada actului secret, invocand astfel prevederile art. 1175 Cod civil si ca reclamanta nu ar fi indicat in cererea de chemare in judecata in care din cele trei modalitati ale simulatiei se incadreaza actul de partaj voluntar, sub forma fictivitatii, sub forma deghizarii sau sub forma interpunerii de persoane.
In continuarea intampinarii arata ca prin cuprinderea in actul de partaj voluntar a casei in litigiu si a terenului se recunoaste de fapt dreptul paratei B.M., pretinsa simulatie a fost in interesul reclamantei si a fostului ei sot, paratul T.C.S.D.
La baza actului de partaj voluntar a stat certificatul de mostenitor care face dovada deplina a drepturilor succesorilor pana la proba contrara si ca pretinsa simulatie a unui act de partaj voluntar se poate face doar pe calea unei actiuni in revendicare promovata de proprietarii de drept.
Parata B.M. a depus intampinare ( filele 17,18 din dosar ) prin care solicita respingerea actiunii reclamantei si obligarea acesteia la plata cheltuielilor de judecata, aratand in motivare faptul ca, pentru a fi in prezenta unui act simulat, ar fi necesara existenta concomitenta atat a actului public, cat si a actului secret, reclamanta nefacand dovada actului secret, invocand astfel prevederile art. 1175 Cod civil si ca reclamanta nu ar fi indicat in cererea de chemare in judecata in care din cele trei modalitati ale simulatiei se incadreaza actul de partaj voluntar, sub forma fictivitatii, sub forma deghizarii sau sub forma interpunerii de persoane. In actul de partaj voluntar reclamanta a reprezentat-o prin procura speciala, inclusiv la intocmirea actelor de publicitate imobiliara, iar daca reclamantei i s-ar fi adus atingere intereselor sale prin inscrierile in cartea funciara, ar fi avut la indemana doar calea plangerii prevazuta de art. 50 din Legea nr. 7/1996. insa reclamanta nu a avut calitatea de proprietara a imobilului si nu putea sa dispuna de imobil decat in limita mandatului si ca este exclusa existenta oricarui act secret care ar fi putut interveni intre parti.
In urma actului de partaj voluntar imobilele, inclusiv cel in litigiu, au intrat in circuitul civil, casa instrainand-o in anul 2008 paratilor T.C.S.D si actualei sale sotii, parata T.C.F..
Mai sustine ca ori de cate ori se invoca simulatia unui act juridic constatat printr-un inscris, proba in contra sau peste acel inscris se poate face numai printr-un inscris si ca in cauza partile ar fi avut posibilitatea preconstituirii contrainscrisului, fiind aplicabile dispozitiile art. 1191 alin. 2 Cod civil. Faptul ca fostul sot al reclamantei a avut datorii, cat si sustinerea ca s-ar fi dobandit un drept de superficie asupra imobilului, drept invocat in dosarul de partaj de bunuri comune, nu are nici o legatura cu cauza ilicita sau imorala a incheierii actului de partaj voluntar.
La data de 22 noiembrie 2011 paratul T.C.S.D, pe langa apararea din intampinarea initiala, mai invoca si exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a sa, motivat de faptul ca este, impreuna cu actuala sa sotie, cumparator de buna credinta si ca actul autentic cum este partajul voluntar nu poate fi anulat decat prin inscrierea in fals, iar reclamanta nu a dovedit o asemenea imprejurare ( filele 204,205 din dosar ).
De asemenea, paratele B.M. si T.C.F., pe langa apararea din intampinarea initiala, mai invoca si exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a lor, motivat de faptul ca reclamanta este garanta in baza mandatului conferit sens in care o cheama in judecata in calitate de chemata in garantie si ca, sustine B.M., are dreptul sa se intoarca impotriva reclamantei, iar parata T.C.F. sustine ca nu are calitate procesuala pasiva deoarece este cumparatoare de buna credinta si ca actele de procedura intocmite pana in prezent sunt nule intrucat nu i s-a dat posibilitatea de a propune probe in contradictoriu cu reclamanta. In rest invoca aceleasi exceptii ca si ceilalti parati, a prescriptiei extinctive in raport cu contractul nr. _/2008, a lipsei de interes si, fiind vanzatoare, o cheama in garantie pe parata B.M. care este oricum parata deja in cauza.
In drept invoca dispozitiile art. 114, art. 115, art. 134 si art. 137 Cod procedura civila si practica judiciara.
Asupra exceptiilor invocate reclamanta si-a exprimat opinia in scris prin raspunsul de la filele 98,99 din dosar, iar instanta le-a unit cu fondul cauzei.
Avand in vedere faptul ca in privinta imobilului in litigiu inscris in CF nr. _ X ( provenita din conversia de pe hartie a CF nr. _ CN ) nr. cadastral _ - C1 si C2 reprezentand casa de locuit, situata pe str. _ s-a inscris, la Foia de sarcini C partea a III a din cartea funciara mentionata, Directia Generala a Finantelor Publice Harghita ( filele 242,243 din dosar ), in cauza instanta a dispus citarea acesteia in calitate de parata - parte interesata pentru ca hotararea judecatoreasca sa-i fie opozabila. In urma introducerii acesteia in cauza Directia a depus note de sedinta, solicitand ca la pronuntarea sentintei instanta sa tina cont de urmatoarele aspecte:
Prin Incheierea civila nr. _ din _ aprilie 2002 Tribunalul Harghita a deschis procedura insolventei fata de debitoarea SC T.C. SRL al carei administrator a fost paratul T.C.S.D, judecatorul sindic dispunand tragerea la raspundere personala a acestuia pana la concurenta sumei de 1.743.283.413 lei vechi. Fiind constata insolvabilitatea debitorului, organul fiscal a identificat in proprietatea acestuia imobilul in litigiu aplicand sechestru ca masura asiguratorie.
In cauza s-a administrat proba cu inscrisuri, proba testimoniala, interogatoriul partilor.
Analizand actele si lucrarile dosarului instanta constata urmatoarele:
In baza art. 137 Cod procedura civila instanta este datoare sa se pronunta mai intai asupra exceptiilor de procedura si asupra celor de fond care fac de prisos, in tot sau in parte, cercetarea in fond a pricinii. Astfel, instanta analizand punctual exceptiile invocate constata urmatoarele:
Pe exceptii.
Cu privire la exceptia prescriptiei extinctive din punctul de vedre al actiunii in simulatie. Paratii au sustinut in intampinare ca actiunea reclamantei este prescrisa. Exceptia nu este intemeiata deoarece actiunea in declararea simulatiei este o actiune in constatare care nu este supusa prescriptiei si poate fi exercitata de orice persoana, oricand pe cale principala ori pe exceptie. Aceasta solutie este in concordanta cu principiul potrivit caruia aparenta de drept poate fi inlaturata oricand, actul juridic simulat nefiind susceptibil de consolidare prin trecerea timpului, motiv pentru care instanta va respinge aceasta exceptie ca neintemeiata.
Cu privire la exceptia prescriptiei extinctive din punctul de vedre al actiunii in constatarea nulitatii absolute a contractului de vanzare cumparare autentificat sub nr. 1027/2008 de Notarul Public V.T. din X.
Prin prescriptie extinctiva se intelege mijlocul de stingere a dreptului la actiune (in sens material) ca urmare a neexercitarii acestui drept in termenul stabilit de lege. Astfel, legiuitorul a prevazut si reglementat aceasta institutie sub forma posibilitatii unei persoane de a obtine concursul organelor de jurisdictie competente in realizarea dreptului subiectiv incalcat ori contestat. Prin urmare, institutia prescriptiei priveste dreptul material la actiune privind valorificarea unui drept subiectiv.
Potrivit dispozitiilor art. 1 alin. 1 din Decretul nr. 167/1958 :"Dreptul la actiune, avand un obiect patrimonial, se stinge prin prescriptie, daca nu a fost exercitat in termenul stabilit de lege. Orice clauza care se abate de la reglementarea legala a prescriptiei este nula". Pornind de la aceasta dispozitie legala, in cauza se observa ca este vorba de un contract autentic asupra caruia s-a invocat o cauza de nulitate absoluta - caracterul fictiv, ireal al unor clauze din actul de partaj voluntar care are efect asupra consimtamantului din actul subsecvent, respectiv contractul de vanzare cumparare dintre parata B.M. si paratii T.S. cu actuala sa sotie. In consecinta, referitor la exceptia prescriptiei extinctive din punctul de vedre al actiunii in constatarea nulitatii absolute a contractului de vanzare cumparare autentificat sub nr. 1027/2008 de Notarul Public V.T. din X, instanta constata ca exceptia este neintemeiata, urmand a fi respinsa deoarece este indeobste cunoscut faptul ca nulitatea absoluta poate fi solicitata oricand, de oricine are interes, de instanta sau de procuror, indiferent ca se valorifica pe cale de actiune sau pe cale de exceptie, explicat prin natura nepatrimoniala a actiunii in nulitate absoluta si in aceasta situatie se aplica principiul conform caruia actul juridic lovit de nulitate absoluta nu este susceptibil de consolidare prin trecerea timpului.
Cu privire la exceptia lipsei calitatii procesuale active a reclamantei. Paratii in intampinare au sustinut ca reclamanta ar trebui sa aiba calitate procesuala pasiva deoarece a actionat in numele si in interesul uneia din partile actului de partaj voluntar, dar si in interesul sau personal ( filele 11-16, 20-25, 26-31, 32-37, 38-43, 44-49 din dosar ). Exceptia nu este intemeiata deoarece actiunea in simulatie poate fi introdusa de orice persoana care justifica un interes in invocarea existentei actului sau conventiei secrete pe care, aceste acte sau conventii, o prejudiciaza. In speta, reclamanta are un interes legitim pentru ca imobilul in litigiu sa reintre in patrimoniul fostilor soti care au pe rolul instantei o actiune de partaj de bunuri comune in cauza ce formeaza obiectul dosarului nr. _, motiv pentru care va respinge ca neintemeiata exceptia.
Cu privire la apararea paratilor din intampinare cum ca reclamanta ar trebui sa aiba calitate procesuala pasiva, sustinerea nu este intemeiata si nici fondata deoarece calitatea procesuala presupune existenta unei identitati intre persoana reclamantului si cel care este titularul dreptului pretins ( calitate procesuala activa ), precum si intre persoana chemata in judecata ( parat ) si cel care este subiect pasiv in raportul juridic dedus judecatii ( calitate procesuala pasiva ). Reclamantul fiind cel care porneste actiunea trebuie sa justifice atat calitatea sa procesuala activa cat si calitatea procesuala pasiva a persoanei pe care a chemat-o in judecata prin indicarea obiectului cererii si a motivelor de fapt si de drept pe care se intemeiaza pretentia sa.
Cu alte cuvinte, raportul de drept procesual nu se poate lega valabil decat intre titularii dreptului ce rezulta din raportul de drept material dedus judecatii. Astfel, legiuitorul a acordat legitimare procesuala activa persoanei care pretinde ca i s-a incalcat un drept subiectiv si legitimare procesuala pasiva persoanei a incalcat dreptul subiectiv respectiv, in aceeasi parte nu se poate intruni dubla calitate de reclamant si parat in acelasi timp. Reclamanta poate fi reclamanta parata daca s-ar fi formulat o cerere reconventionala.
Prin urmare, fata de obiectul actiunii civile formulate: actiune in declararea simulatiei unui act si constatarea nulitatii unui contract ca act subsecvent, repuneri in situatia anterioara, etc., instanta apreciaza apararea invocata ca fiind nefondata.
Cu privire la exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratilor T.C.S.D, T.F. si B.M., exceptie invocata la filele 204,205,227-233 din dosar, instanta constata ca exceptia este neintemeiata urmand a fi respinsa deoarece in cadrul actiunii in declararea simulatiei si constatarea nulitatii absolute a unui act juridic o au partile din actul juridic sau contractul aparent, ori in speta paratii T.C.S.D si B.M. sunt parti in actul de partaj voluntar autentificat sub nr. _ din octombrie 2005 de Notarul Public T.V. din X a carui fictivitate se invoca in ceea ce o priveste pe parata B.M. referitor la corpul funciar nr. 6, in suprafata de 2394 mp, inscrisa in CF nr. _ X nr. top. _ pe care se afla edificata casa de locuit situata in X, judetul Harghita, iar in contractul de vanzare cumparare autentificat sub nr. _/2008 de Notarul Public V.T. din X a carui nulitate absoluta se solicita este parte pe langa cei doi parati si T.C.F.. Evident si ceilalti parati persoane fizice au calitate procesuala pasiva deoarece sunt parti in actul de partaj voluntar si hotararea judecatoreasca trebuie sa le fie opozabila.
Cu privire la exceptia lipsei de interes a reclamantei invocata de parati in intampinare. Exceptia nu este intemeiata, urmand a fi respinsa pentru urmatoarele considerente: Prin interes se intelege folosul practic de cel care a pus in miscare actiunea civila. In speta reclamanta justifica interesul in promovarea prezentei actiuni prin aceea ca ea este parte in procesul de partaj judiciar de bunuri comune, urmarind sa dovedeasca ca actul de partaj voluntar referitor la casa de locuit situata in X, este fictiv, respectiv ca bunul nu a iesit din patrimoniul fostilor soti, spre a-si putea realiza dreptul asupra lui. In aceeasi ordine de idei, interesul legitim al reclamantei exista si in privinta constatarii nulitatii absolute a actului subsecvent cum este contractul de vanzare cumparare autentificat sub nr. _/2008. Interesul legitim se extinde si asupra actelor subsecvente care aduc prejudicii comunitatii de bunuri.
Cu privire la exceptia inadmisibilitatii actiunii invocata de parati in intampinare. Paratii au sustinut ca reclamanta a avut la indemana doar calea plangerii prevazuta de art. 50 din Legea nr. 7/1996 pentru apararea prezumtivului sau drept. Exceptia nu este intemeiata, urmand a fi respinsa deoarece prin dispozitiile art. 1175 Cod civil legiuitorul a conferit legitimare procesuala oricarei persoane care justifica un interes in invocarea existentei actului secret atata timp cat contractul aparent si actele subsecvente o prejudiciaza, iar calea actiunii pentru constatarea caracterului simulat este actiunea in declararea simulatiei.
Pe fondul cauzei. Actiunea in declararea simulatiei este o actiune personala, in constatare prin care se asigura inlaturarea elementelor simulate ( nereale ) din contractul public al partilor in scopul aplicarii singurului contract care corespunde vointei reale si anume cel secret, temeiul de drept constituindu-l dispozitiile art. 1175 Cod civil, iar actiunea in nulitatea unui act juridic este o actiune mixta, in realizare, prin care se urmareste lipsirea actului juridic de acele efecte contrare normelor juridice edictate pentru incheierea sa valabila, temeiul de drept difera in functie de cauza de nulitate invocata. In speta, chiar daca reclamanta nu a prevazut in mod expres in petitul actiunii sale modalitatea in care s-a realizat simulatia ( stiut fiind faptul ca simulatia este de trei feluri - sub forma fictivitatii, sub forma deghizarii si prin interpunere de persoane ), din considerentele actiunii de deduce cu usurinta ca este vorba de o actiune in declararea simulatiei sub forma fictivitatii si prin interpunere de persoane deoarece adevaratii proprietari ai imobilului in litigiu sunt fostii soti, adica reclamanta si paratul T.C.S.D si nu B.M. pentru considerentele ce vor urma.
Pornind de la aceste ratiuni instanta constata urmatoarea stare de fapt si de drept:
Reclamanta s-a casatorit cu paratul T.C.S.D la data de iulie 1994, casatoria lor fiind desfacuta prin divort conform sentintei civile nr. .. din mai 2007 pronuntata de Judecatoria X in dosarul nr. _, definitiva. Impreuna au un copil T.C.B.A., nascut la data de septembrie 1999 care se afla in intretinerea reclamantei.
Prin sentinta civila nr. _ din martie 2004 pronuntata de Tribunalul Harghita in dosarul nr. _, definitiva, s-a admis cererea creditoarei Directia Generala a Finantelor Publice Harghita si s-a dispus obligarea paratului T.C.S.D sa plateasca in contul de faliment al debitoarei SC T.C. SRL suma de 1.743.283.413 lei vechi urmare a declararii falimentului acestei societati comerciale ( filele 237,238 din dosar ).
In vederea executarii silite a acestei creante, la cererea lichidatorului judiciar SC G.M.C. SRL, executorul judecatoresc C.M.C. din X a intocmit procesul verbal de actualizare a debitului si stabilire a cheltuielilor de executare silita pana la concurenta sumei respective ( fila 239 din dosar ).
Prin Incheierea nr. _ din noiembrie 2011 OCPI Harghita ( filele 241-244 din dosar ), in baza titlului executoriu constand in sentinta civila nr. _ din martie 2004 a Tribunalului Harghita, s-a intabulat dreptul de ipoteca pentru valoarea de 136.895 lei noi asupra imobilului inscris in CF nr. _ X ( provenita din conversia de pe hartie a CF nr. _ CN ) nr. cadastral _ - C1 si C2 reprezentand casa de locuit, construita pe fundatie de piatra, pereti din bca si lemn, acoperita cu tigla, compusa din parter si mansarda, sase camere, o bucatarie, doua bai, casa scarii, hol, centrala termica si terasa, situata in X, si asupra suprafetei de 2394 mp din aceeasi carte funciara, exclusiv asupra cotei de ½ parte din imobilul descris mai sus.
Prin Actul de partaj voluntar autentificat sub nr. _ din octombrie 2005 de Notarul Public T.V. din X ( filele 5,6 din dosar nr. _ ), mostenitorii defunctilor T.I., decedata la data de martie 1962 si T.C.D., decedat la data de ianuarie 1992, respectiv paratii B.M., T.C.S., T.C.E. si T.C.S.O si T.C.S.A, ca urmasi ai lui T.C.G, isi impart averea defunctilor, paratei B.M. revenindu-i in proprietate corpul funciar nr. 6 in suprafata de 2394 mp impreuna cu casa, imobil inscris in CF nr. _ X ( provenita din conversia de pe hartie a CF nr. _ CN ), nr. top. _, nr. cadastral _ - C1 si C2 casa de locuit fiind construita pe fundatie de piatra, pereti din bca si lemn, acoperita cu tigla, compusa din parter si mansarda, sase camere, o bucatarie, doua bai, casa scarii, hol, centrala termica si terasa, situata in X.
Din inscrisurile depuse la dosar, respectiv Certificatul de mostenitor nr. _ din septembrie 2003 (filele 8,9 dosar _ ), casa in litigiu nu se regaseste in acest certificat si totusi este cuprinsa in actul de partaj voluntar. In raspunsurile lor la interogatoriu paratii au recunoscut faptul ca in partajul voluntar s-a cuprins aceasta casa si ca s-a atribuit paratei B.M. cu explicatia ca a fost construita de aceasta. La randul ei parata B.M. a sustinut ca ea a construit-o, ca desi locuieste in Brasov de mai multi ani, a construit-o pentru a se retrage la batranete, dar pe urma s-a razgandit, declarand initial ( prin raspunsul la pct. 1 din interogatoriul din dosar nr. _ atasat ) ca a dat terenul paratului T.S. ca sa construiasca casa, fara sa primeasca despagubiri pe teren; in acel raspuns parata nu a mentionat pentru cine s-a construit casa; la intrebarea reclamantei ca recunoaste ca a avut acceptul paratei in anul 2000 si au inceput constructia casei, parata prin raspunsul de la pct. 3 recunoaste acest aspect. De asemenea, prin raspunsul de la pct. 4 din acelasi interogatoriu, parata recunoaste faptul ca imobilul s-a construit ,,in timp ce reclamanta era sotia paratului,,. Totodata, la intrebarea clara a instantei, daca dupa finalizarea constructiei parata a vandut casa exclusiv paratului T.S., parata raspunde ca ,,sunt sigura ca a fost un contract de donatie,, avand in vedere ca s-a ridicat casa pe terenul sau si ca nu are ,,nici o explicatie de ce titlu cu care s-a intabulat reclamantul si actuala sa sotie, in cartea funciara este un contract de vanzare-cumparare,,. Mai apoi, aceeasi parata, la interogatoriul din data de decembrie 2011 ( fila 245 din dosar nr. _ ), sustine ca ,,am incheiat cu nepotul un contract de vanzare-cumparare,,.
In aceeasi ordine de idei, parata sustine, prin raspunsul la interogatoriu de la pct. 6 ( fila 185 verso din dosar nr. _ ), ca nu cunostea problemele paratului - fiind vorba de T.S. -, venea rar in zona, o data sau chiar la doi ani, iar in ultimii 4 ani nu a mai venit in zona. Instanta, coroborand acest ultim raspuns al paratei dat la data de decembrie 2009, cu recunoasterea acesteia de la pct. 3 din acelasi interogatoriu prin care recunoaste ca finalizarea constructiei a avut loc in anul 2006, inseamna ca in cei 4 ani ( 2005-2009 ) parata nici nu a fost la receptia lucrarii sa vada si sa examineze ce a facut pentru ea paratul mai ales ca era vorba de o casa cu o valoare insemnata si nu o simpla anexa, ceea ce presupune o grija patrimoniala omeneasca fireasca. Mai apoi, parata B.M., la interogatoriul din data de decembrie 2011 ( fila 245 din dosar nr. _ ), sustine ca ridicarea casei a avut loc in aproximativ 2-3 ani si ca a venit de la 3 pana la 10 ori pe an in zona si vedea cum se desfasoara lucrarile de constructie. A mai recunoscut faptul ca nu a avut autorizatie de constructie si ca nu stie cu ce titlu a intabulat casa, dar ca inainte de a face partajul cu fratii sai, terenul era intabulat cu titlu de mostenire, iar casa cu titlu de construire.
Instanta vazand insa Certificatul de mostenitor nr. _ din septembrie 2003 (filele 8,9 dosar _ ), casa in litigiu nu se regaseste in acest certificat si deci a fost intabulata pe numele paratei in urma actului de partaj voluntar, pentru ca mai apoi parata vinde paratului T.C.S.D si actualei sale sotii, parata T.C.F., casa si terenul aferent conform Contractului de vanzare cumparare autentificat sub nr. _/2008 de Notarul Public V.T. din X, acestia fiind intabulati in cartea funciara, in cota de 1/1 parte ( filele 102-104 din dosar ).
Parata B.M., contrazicandu-se pe sine insasi prin raspunsurile mentionate mai sus, conduce instanta la constatrea caracterului simulat al actului de partaj voluntar cu referire la casa in litigiu si ca scopul actului public este acela de a ascunde vointa reala a paratului T.C.S.D de a sustrage de la urmarire imobilul pentru creanta organului fiscal din titlul executoriu constand in sentinta civila nr. _ din martie 2004 a Tribunalului Harghita.
Un alt motiv care determina caracterul simulat al actului de partaj voluntar din punctul de vedere al imobilului in litigiu este acela care rezulta din sustinerile contradictorii ale paratei B.M. si paratul T.S. referitoare la prezumtiva remuneratie a paratului constructor. Astfel, la intrebarea instantei pe seama paratului T.S. referitor la felul in care a fost platit de parata B.M. pentru munca depusa la constructia casei ( dat fiind faptul ca s-a sustinut de B.M. ca l-a mandatat verbal pe nepotul sau sa-i construiasca o casa ), T.S. a raspuns ca a fost platit de parata, in trei ani i-a dat bani numerar ( pct. 9 fila 215 dosar nr. _ ). Contrar celor sustinute de paratul T.S., parata B.M. sustine ca ,,nu l-am remunerat pe nepot pentru ceea ce mi-a facut, ci l-am ajutat cu o vorba buna,,. Este putin probabil si, de altfel din nici o proba din dosar nu rezulta ca paratul nepot a prestat o activitate in beneficiul matusii parate. Constructia unei case de asa valoare cum este cea in litigiu presupune o activitate complexa si alocarea unui timp necesar si suficient pentru ridicare, activitate care nu s-a dovedit a fi nici cu titlu gratuit si nici cu titlu oneros, sunt simple sustineri fara temei a celor doi parati si denota inca un motiv care indreptateste instanta sa constate ca incheierea actului aparent a avut menirea sa dea impresia crearii unei situatii juridice diferite de cea reala. Crearea unei situatii juridice diferite de cea reala se mai desprinde si din raspunsul paratei la interogatoriu prin care recunoaste ca nu a prezentat un plan sau cel putin o dorinta dupa care sa se orienteze nepotul T.S. in constructia casei. Este greu de crezut ca cineva investeste sume mari de bani pentru ridicarea unei case si lasa totul la latitudinea constructorului forma, structura, acoperisul etc.
Desi paratul T.S. recunoaste ca in perioada constructiei casei era casatorit cu reclamanta, totusi sustine, fara nici o dovada insa, ca nu dadea socoteala fostei sale sotii despre ceea ce construia pentru matusa sa, parata B.M. ( pct. 11 din raspunsul la interogatoriu din data de noiembrie 2011 ). Afirmatia fostului sot al reclamantei ca nu purta discutii cu aceasta despre constructie ramane la stadiul de simpla afirmatie deoarece din probe testimoniale rezulta contrariul. Astfel, in prezenta actiune dar si in cea de partaj judiciar de bunuri comune s-a administrat proba cu martori ( declaratii judiciare si extrajudiciare notariale ) care au relatat numeroase imprejurari constatate personal de martori referitoare la constructia imobilului in litigiu. De pilda, martora R.L. ( fila 206 din dosar ) a vazut-o pe reclamanta cand venea de la serviciu pe la mama sa si spunea ca merge sa cumpere anumite materiale de constructii si sa vada ce fac muncitorii la casa; apoi, au fost audiati martori constructori ai casei in dosarul nr. _ cum sunt, de pilda, martorul A.L.I. ( fila 105 dosar nr. _ ) stie ca fostii soti au construit casa in litigiu, ajutand la turnarea sapei de ciment, la efectuarea unor amenajari interioare impreuna cu alte persoane care au realizat amenajari interioare, casa scarii, aplicarea gresiei, faianta, parchet la etaj si in living, nominalizand si persoanele cu care a lucrat, respectiv G.G. si O.P., martori la randul lor in cauza. Martorul A.L. mai precizeaza faptul ca cimentul necesar pentru turnarea terasei exterioare a casei a fost cumparat de reclamanta care i-a si platit pe G.G. si O.P.; martorul T.S. ( fila 107 dosar nr. _ ) stie ca fostii soti au construit casa in litigiu impreuna; martorul A.A. ( fila 108 dosar nr. _ ) declara ca a fost platit de fostii soti pentru anumite lucrari de finisaj - gletuit, vopsit in interior, faiantare, pardosit etc. la casa de pe str. _; martorul F. V. ( fila 109 si 180 dosar nr. _ ) a lucrat la casa in litigiu efectuand diferite lucrari specifice ridicarii unei case, inclusiv acoperit cu tigla si, impreuna cu echipa sa, a tencuit si finisat total exteriorul si parterul in interior pentru casa fostilor soti, locuind in perioada lucrarilor de constructie la mama reclamantei. Reclamanta era cea care le aducea zilnic mancare si bautura de la bloc, a achitat costurile materialelor de constructie, a fost imputernicit sa cumpere chiar direct materiale pe care le achita tot reclamanta si i-a platit pentru lucrarile efectuate; apoi martorul M.M. ( fila 178 dosar nr. _ ) stie ca parata B.M., afirmand fata de martorul in cauza, a fost despagubita de reclamanta cu contravaloarea partii sale din mostenire dupa antecesori pentru, (imprejurare cunoscuta si martora R.L. ), ca mai apoi sa se apuce impreuna cu fostul sot de constructia casei pe terenul respectiv, scopul constructiei fiind de a locui sotii in casa, dar la terminarea constructiei sotii s-au despartit, paratul T.S. mutandu-se in casa cu alta femeie; apoi, martorul M.T.D. ( fila 179 dosar nr. _ ) a lucrat la constructia casei inca de la turnarea fundatiei, a efectuat lucrari de canalizare, decantorul, poditul balcoanelor, lacuirea lambriurilor, etc. si chiar de la paratul T.S. cunoaste faptul ca reclamanta a platit contravaloarea partilor ce reveneau rudelor; apoi martorul O.P. ( fila 187 dosar nr. _ ) a relatat faptul ca partile erau impreuna cand se construia casa, fiind platit pentru efectuarea unor lucrari specifice de constructie stie ca reclamanta se ocupa de achizitionarea unor materiale de constructie pe care le transporta cu masina, se ingrija de plata manoperei; marturii ce releva implicarea ce a avut-o reclamanta in constructia casei in litigiu alaturi de fostul ei sot.
Chiar si facturile cu care s-au achizitionat materialele de constructie in raport de data lor semnifica cu certitudine faptul ca imobilul in litigiu s-a construit in timpul casatoriei partilor ( chitantele si facturile de la filele 110 - 125 din dosar nr. _ din care unele pe numele paratului T.S., altele pe numele reclamantei, inscrisuri ce contrazic sustinerile paratei B.M. si ale paratului T.S. si chiar a celorlalti parati interogati in cauza cum ca "matusa l-a imputernicit numai pe nepot sa execute lucrari de construire a casei" sau afirmatia ca reclamanta nu a fost vazuta sau a fost vazuta foarte rar la casa ce se construia ori ca nu avea de ce sa o intereseze constructia in sine ). Aceste afirmatii in raspunsurile paratilor la interogatoriu nu demonstreaza decat inca o data reaua credinta a celor care au sustinut ca imobilul s-a construit de parata B.M. si pentru ea, cand de fapt toate probele administrate in cauza converg spre realitatea ca imobilul in litigiu are ca adevarati beneficiari reclamanta, paratul T.S. si copilul lor, T.C.B.A., nascut la data de septembrie 1999 si deci se impune protejarea patrimoniului adevaratilor beneficiari, in numele si spiritul jurisprudentei Curtii Europene a Drepturilor Omului, imobilul in litigiu si dreptul asupra lui face parte din categoria drepturilor protejate de art. 6 alin. 1 din Conventie si art. 1 din Protocolul 1 al Conventiei si, intrucat a fost afectat de o cauza de fictivitate, presupune o reglementare din partea statului, care se bucura in aceasta privinta de o anumita marja de apreciere. Problema contributivitatii fiecaruia dintre fostii soti la dobandirea bunului comun formeaza obiectul unui alt litigiu ( dos. nr. _ ), iar buna sau reaua credinta a paratei T.C.F., actuala sotie a paratului T.S., precum si posibilele pretentii banesti de restituire din contractul a carui anulare se solicita pot fi reglementate juridic sau prin buna invoiala pe calea separata a dreptului comun.
Revenind asupra actului de partaj voluntar din punctul de vedere al imobilului in litigiu intrucat cuprinde o dispozitie fictiva asa cum s-a demonstrat mai sus, se impune desfiintarea acestuia si revenirea imobilului in patrimoniul fostilor soti, dar totodata si anularea actului subsecvent ca urmare a desfiintarii actului principal deoarece regula stabilita in dispozitiile art. 969 alin. 1 Cod civil trebuie inteleasa doar in sens metaforic, nu se poate pune semnul egalitatii intre lege si contract. In speta, Actul de partaj voluntar autentificat sub nr. _ din octombrie 2005 de Notarul Public T.V. din X referitor la corpul funciar nr. 6 in suprafata de 2394 mp impreuna cu casa, imobil inscris in CF nr. _ X ( provenita din conversia de pe hartie a CF nr. _ CN ), nr. top. _, nr. cadastral _ - C1 si C2, situata in X, cuprinde o cauza de nulitate absoluta, respectiv lipsa totala a consimtamantului paratei B.M. pentru dobandirea in deplina proprietate a casei, manifestarea sa de vointa exprimata in actul public este pur fictiva. Cu toate acestea, intrucat pana in momentul constatarii nulitatii parata B.M. a incheiat cu o terta persoana, cum este T.C.F., un contract de vanzare - cumparare, nu a facut altceva decat sa transmita un drept in stransa legatura cu dreptul nascut din actul nul, iar sanctiunea ce se impune este desfiintarea retroactiva a actului juridic primar si cel subsecvent si restituirea, la cerere, a prestatiilor efectuate.
La incheierea actului de partaj voluntar reclamanta intr-adevar a reprezentat-o pe parata B.M. cu procura speciala autentificata sub nr. _ din septembrie 2005. Buna credinta a reclamantei la reprezentarea paratei se desprinde din cel putin doua imprejurari. Astfel, reclamanta nu a negat faptul ca stia ca in actul public se cuprinde imobilul in litigiu in corpul funciar ce a revenit paratei. Dar casa a fost construita fara autorizatie de constructie ( problema apartinand autoritatilor locale administrative pentru ridicarea fara autorizatie ), regimul juridic al terenului nu era reglementat, figurand inscris pe B.M.. Odata cu atribuirea terenului pe seama paratei trebuia notata si constructia, pentru ca mai apoi, partile implicate, respectiv parata B.M. ca proprietara a terenului si fostii soti ca beneficiari ai constructiei - superficiari - sa reglementeze printr-un act juridic regimul casei si nu cum s-a facut un contract de vanzare ( filele 82, 83 dosar nr. _ ) cu o terta persoana care nu a contribuit la constructia casei pe terenul altuia. Apoi, buna credinta a reclamantei se desprinde si din anumite inscrisuri de la dosar prin care se dovedeste faptul ca, la vremea cand era sotia paratului T.S., a cautat solutii pentru ca fostul sot sa poata sa-si plateasca datoria catre organul fiscal incheind acestuia Contractul individual de munca nr. _, inregistrat la ITM sub nr. _ din februarie 2005 ( filele 234,235 din dosar ), este anterior actului de partaj voluntar.
Tinandu-se seama de imprejurarea ca reclamanta nu putea sa-si dea seama, in momentul reprezentarii paratei, de intentiile si actele juridice ulterioare pe care urma sa le intocmeasca aceasta din urma, este intemeiata actiunea reclamantei de anulare a transmisiunii care a avut loc ulterior actului de partaj voluntar, actiunea sa fiind circumscrisa principiilor de drept referitoare la ocrotirea bunei credinte si asigurarea securitatii dinamice a circuitului civil. Pentru aceste considerente instanta apreciaza ca nu este aplicabil in cauza principiul conform caruia nimeni nu poate invoca in sustinerea intereselor sale propria culpa.
Paratii au sustinut ca actiunea reclamantei nu este intemeiata deoarece nu a facut dovada existentei inscrisului secret. Apararea nu este intemeiata pentru considerentele ce vor urma: desi potrivit dispozitiilor art. 1174 Cod civil vechi actul autentic produce efecte depline intre parti cu privire la drepturile si obligatiile pe care le constata, totusi, din coroborarea dispozitiilor art. 1173 si art. 1198 Cod civil se deduce ca si impotriva actului public se poate face proba, fie prin contra inscrisuri, fie prin martori si prezumtii, cand aceasta proba nu are drept scop combaterea faptelor atestate de autoritatea care autentifica, ci declaratiile facute de parti, cum este si cazul de fata. Pe de alta parte, nu poate fi privita actiunea in sine ca nedovedita prin simplul fapt ca nu exista un act secret deoarece prin act secret se intelege, in sensul dispozitiilor art. 1175 Cod civil conventia partilor in sens de operatiune juridica ( "negotium" ) si nu inscrisul doveditor ( "instrumentum" ) si oricum partile au fost in imposibilitate de a-si preconstitui un inscris intrucat existenta raporturilor de rudenie intre parti este apreciata ca fiind de natura sa constituie o imposibilitate morala pentru intocmirea unui inscris, asa incat, in mod justificat instanta a incuviintat proba cu martori ce au relatat ca fostii soti au intentionat pastrarea in patrimoniu a imobilului in litigiu.
Referitor la cererea paratelor B.M. ( filele 227-229 ) si T.C.F. ( filele 230-233 ) pentru chemarea in garantie a reclamantei, precum si cererea paratei T.C.F. pentru chemarea in garantie a paratei B.M.. Aceste cereri de chemare in garantie nu sunt intemeiate deoarece cererea de chemare in garantie are caracterul unei cereri incidentale, prin care se urmareste introducerea in proces a unui tert impotriva caruia ar putea sa se indrepte ulterior partea care ar cadea in pretentii sau ar fi obligata la despagubiri, temeiul de drept constituindu-l dispozitiile art. 60 - 63 Cod procedura civila si art. 1351 Cod civil vechi. In speta, nici reclamanta, nici parata B.M. nu au calitatea de terti fata de actele a caror desfiintare se solicita. Pe de alta parte sunt deja parti in cauza. In plus, cererea de chemare in garantie imbraca forma unei cereri de chemare in judecata, este folosita pentru valorificarea unui drept material, deci obiectul cererii de chemare in garantie trebuie sa constea intr-o pretentie concreta a partii interesate, respectiv obligarea chematului in garantie la plata unei sume de bani ori la predarea unui bun; ori in cauza nu s-a formulat o astfel de cerere, urmand ca instanta sa constate nulitatea acestei cereri; privind cererea de chemare in garantie si prin prisma dispozitiilor art. 6 alineat 1 din Conventie, instanta pronuntand solutia constatarii nulitatii cererii de chemare in garantie, nu se poate retine incalcarea acestui text din Conventie, deoarece exista anumite reguli de procedura, cum sunt dispozitiile art. 60 - 63 Cod procedura civila care vizeaza si garanteaza buna desfasurare a procedurii judiciare interne, reguli clare, accesibile si previzibile, care nu au fost respectate de paratele B.M. si T.C.F. care au formulat cererea de chemare in garantie.
Vazand si dispozitiile art. 274 Cod procedura civila instanta va obliga paratii, exceptand parata - parte interesata Directia Generala a Finantelor Publice Harghita, la plata sumei de 17.154,92 lei cheltuieli de judecata reclamantei, constand in taxa judiciara de timbru, timbru judiciar si onorariu avocatial.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
IN NUMELE LEGII
HOTARASTE
Respinge exceptia prescriptiei extinctive cu privire la actiunea in declararea simulatiei.
Respinge exceptia prescriptiei extinctive cu privire la actiunea in constatarea nulitatii absolute a contractului de vanzare cumparare autentificat sub nr. _/2008 de Notarul Public V.T. din X.
Respinge exceptia lipsei calitatii procesuale active a reclamantei.
Respinge exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratilor T.C.S.D, T.F. si B.M..
Respinge exceptia lipsei de interes.
Respinge exceptia inadmisibilitatii actiunii.
Admite actiunea civila formulata de reclamanta B.E., domiciliata in X, judetul Harghita in contradictoriu cu paratii B.M., domiciliata in Brasov, judetul Brasov, T.C.E., domiciliat in X, judetul Harghita, T.C.S., domiciliat in Medias, judetul Sibiu, T.C.S.A, domiciliata in X, judetul Harghita, T.C.S.O, domiciliat in X, judetul Harghita, T.C.C.M, domiciliat in X, judetul Harghita,T.C.S.D, domiciliat in X, judetul Harghita, T.C.F., domiciliata in X, judetul Harghita si MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE PRIN DIRECTIA GENERALA A FINANTELOR PUBLICE HARGHITA, cu sediul in Miercurea Ciuc, judetul Harghita in reprezentarea Agentiei Fiscale X, judetul Harghita si, in consecinta:
Constata caracterul simulat al Actului de partaj voluntar autentificat sub nr. _ din octombrie 2005 de Notarul Public T.V. din X, in sensul ca acesta este fictiv, nu exista in realitate, in ceea ce o priveste pe parata B.M. referitor la corpul funciar nr. 6, in suprafata de 2394 mp, inscrisa in CF nr. _ X nr. top. _ pe care se afla edificata casa de locuit, construita pe fundatie de piatra, pereti din bca si lemn, acoperita cu tigla, compusa din parter si mansarda, sase camere, o bucatarie, doua bai, casa scarii, hol, centrala termica si terasa, situata in X, judetul Harghita;
Dispune anularea acestui act in privinta corpului funciar mentionat mai sus;
Dispune anularea Contractului de vanzare cumparare autentificat sub nr. _/2008 de Notarul Public V.T. din X si, pe cale de consecinta anularea intabularii de pe numele paratilor T.C.S.D si T.C.F. a imobilului inscris in CF nr. _ X ( provenita din conversia de pe hartie a CF nr. _ CN ) nr. cadastral _ - C1 si C2;
Repune partile in situatia anterioara prin readucerea in patrimoniul fostilor soti, B.E. si T.C.S.D a casei de locuit construita pe fundatie de piatra, pereti din bca si lemn, acoperita cu tigla, compusa din parter si mansarda, sase camere, o bucatarie, doua bai, casa scarii, hol, centrala termica si terasa, situata in X, judetul Harghita;
Constata nulitatea cererii de chemare in garantie formulata de paratele B.M. si T.C.F.;
Obliga paratii, exceptand parata - parte interesata Directia Generala a Finantelor Publice Harghita, la plata sumei de 17.154,92 lei cheltuieli de judecata reclamantei, constand in taxa judiciara de timbru, timbru judiciar si onorariu avocatial.
.
Sursa: Portal.just.ro
Alte spete Actiuni (in): anulare, posesorie, regres, pauliana etc.
Anulare act - Decizie nr. 523 din data de 27.06.2017Anulare act - Decizie nr. 502 din data de 21.06.2017
II.Procesul verbal de contraventie care nu intruneste conditiile prev. de art. 19/1 din OG nr. 2/2001 reactualizata, va fi anulat. - Decizie nr. 267/R din data de 23.05.2005
Anularea actelor frauduloase incheiate de debitori in dauna creditorilor se poate dispune daca se dovedeste existenta intentiei de frauda - Sentinta civila nr. 506/CA din data de 19.05.2004
COMPETENTA MATERIALA . ANULARE ACT FALSIFICAT - Decizie nr. nr. 5/A din data de 05.01.2004
Obligare la incheierea unui act autentic de vanzare-cumparare iar in caz de refuz, Sentinta sa tina loc de contract de vanzare cumparare - Decizie nr. 155 din data de 31.12.2013
Lipsa calitatii procesuale pasive ca urmare a divizarii unei societati in mai multe societati comerciale. Imposibilitatea introducerii unor noi parati in apel. - Decizie nr. 404 din data de 09.09.2011
Actiune in constatare - Sentinta civila nr. 293 din data de 03.06.2009
- Sentinta civila nr. 526 din data de 29.10.2008
Rectificare carte funciara - Sentinta civila nr. 118 din data de 10.02.2009
Exceptia inadmisibilitatii cererii pentru neparcurgerea procedurii plangerii prealabile. Dovada depusa dupa inchiderea dezbaterilor - Sentinta civila nr. 84/F din data de 15.09.2015
Raportul de evaluare intocmit de A.N.I.. Consecintele incalcarii dispozitiilor art. 70 si 79 alin. 1 din Legea nr. 161/2003. Contestarea raportului de evaluare. - Decizie nr. 5/F din data de 23.01.2015
Admisibilitatea actiunii in anulare a actului administrativ-fiscal adresate direct instantei de judecata, fara a urma, in prealabil, procedura prevazuta de art. 205-208 din Codul de procedura fiscala. - Decizie nr. 611/R din data de 21.05.2015
Vechiul cod de procedura civila – Recurs respins. Inadmisibilitate actiune constatare a unei situatii de fapt in materia contenciosului administrativ. Sanctiunea necomunicarii modificarii actiunii – nulitate relativa in conditiile art. 105 alin. 2 c.pr.ci - Decizie nr. 2130/R din data de 19.09.2014
Vechiul cod de procedura civila - Recurs respins. Inadmisibilitate actiune constatare a unei situatii de fapt in materia contenciosului administrativ. Sanctiunea necomunicarii modificarii actiunii – nulitate relativa in conditiile art. 105 alin. 2 c.pr.ci - Decizie nr. 1449/R din data de 25.04.2014
Actiune pentru anularea permisului sau de conducere - Sentinta civila nr. 4798/CA din data de 19.09.2012
Actiune in anulare. Decizie emisa in baza Legii 10/2001 de catre o persoana juridica ce nu avea calitatea de unitate detinatoare. - Sentinta civila nr. 101/S din data de 03.04.2012
Interesul in promovarea unei ac?iuni in constatarea nulita?ii absolute a unui act juridic. - Decizie nr. 251/A din data de 28.10.2011
Cheltuieli de judecata pe cale separata. - Decizie nr. 1290/R din data de 20.10.2011
Uzucapiune.Posesia exerciatata asupra unui teren proprietatea C.A.P. - Decizie nr. 1473/R din data de 24.11.2011