Contradictie intre considerente si dispozitiv. Situatie in care nu s-a copiat integral continutul minutei. Remediere pe calea indreptarii erorilor materiale

Curtea de Apel Cluj, Sectia I civila, decizia nr. 5117/R din 7 decembrie 2011

Prin sentinta civila nr. 618 din 12 iulie 2011 a Tribunalului Cluj, s-a admis exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratilor S.C. B.V. SA fosta S. SA si a PRIMARIEI MUNICIPIULUI CLUJ-NAPOCA si in consecinta, s-a respins actiunea fata de acesti parati, ca fiind formulata impotriva unor persoane lipsite de calitate procesuala pasiva.
S-a admis in parte actiunea civila intentata de reclamantii M.D., P.D.N. si P.N. in contradictoriu cu paratii PRIMARUL MUNICIPIULUI CLUJ-NAPOCA si MINISTERUL ADMINISTRATIEI SI INTERNELOR si in consecinta:
S-a stabilit indreptatirea reclamantilor la masuri reparatorii constand din despagubiri pentru imobilul inscris initial in C.F. nr. 1326, nr. top 3815 constand din casa din piatra cu doua  camere, o bucatarie si dependinte, iar in curte grajd din lemn si magazie, apoi gradina si pasune in suprafata de 844 stjp., despagubiri care se vor stabili si achita in conditiile Titlului VII al Legii nr. 247/2005, tinand cont de despagubirile incasate in baza Legii nr. 112/1995, actualizate.
S-a respins cererea de restituire in natura precum  si de stabilire a cuantumului despagubirilor.
A fost obligat paratul Primarul municipiului Cluj-Napoca sa plateasca reclamantilor 2.045 lei, iar paratei Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului Bucuresti 2.045 lei reprezentand cheltuieli de judecata.
Pentru a pronunta aceasta solutie, prima instanta a retinut ca asupra imobilului inscris in CF nr. 1326 Cluj, nr. top 3815 casa din piatra cu doua camere, bucatarie si dependinte,  iar in curte 1 grajd din lemn si magazie, apoi gradina si pasune in suprafata de 844 stjp, au fost proprietari Coman Ioan si sotia nascuta Rus Ana.
In baza Decretului nr. 45/1951 al Prezidiului Marii Adunari Nationale, imobilul a trecut in proprietatea Statului Roman si in folosinta Ministerului Afacerilor Interne, constructia existenta fiind demolata ulterior demolarii.
In baza certificatului de atestare nr. 0034 din 26 mai 1995 a Consiliului Judetean Cluj, imobilul cu nr. top  3185 a fost comasat cu nr. top 3184 si impartit in 8 imobile, din care imobilul cu nr. top 3841/8, 3815/8 in suprafata de 370 mp a fost reinscris in aceeasi carte funciara in favoarea Statului Roman, iar restul imobilelor au fost inscrise in favoarea S.C. S. SA, iar apoi in proprietatea S.C. SPO Invest SA, ca urmare a divizarii societatii initiale.
 S.C. S. SA anterior divizarii, a cumparat actiunile detinute de stat la S.C. S. SA, iar ca urmare a acestui proces, a fost integral privatizata in anul 1996. Ulterior, S.C. S. SA si-a schimbat denumirea in S.C. B.V. SA.
Numitilor P.S.D. si M.D., li s-a recunoscut calitatea de persoane indreptatite la masuri reparatorii constand din despagubiri in suma de 156.153.840 lei conform Hotararii nr. 453 din 22.09.1997 a Consiliului Judetean Cluj, pentru imobilul situat in  Cluj-Napoca str. D. nr. 112, inscris in CF nr.1236, nr. top 3815.
Prin notificarea inregistrata la executorul judecatoresc sub nr. 732/2001, M.D. si P.N. au solicitat masuri reparatorii pentru imobilul inscris in CF nr. 1326 nr. top 3185, notificare asupra careia nu s-a pronuntat Primarul municipiului Cluj-Napoca, dar pe care a comunicat-o Ministerului Administratiei si Internelor, S.C. S. SA si AVAS.
Din expertiza topografica efectuata in cauza, a rezultat ca imobilul cu nr. top 3184/8, 3185/8 in suprafata de 370 mp, este ocupat de constructia unui bloc si de detalii  de sistematizare, nefiind posibila restituirea lui in natura.
Contrar sustinerilor paratei AVAS, fata de dispozitiile art. 20 alin. (1) - (2) din Legea nr. 10/2001, reclamantii au dreptul de a formula notificare in conditiile acestei legi, pentru diferenta de valoare dintre despagubirile incasate si valoarea de circulatie a imobilului, competenta solutionarii apartinand institutiei implicate in procesul de privatizare.
Intrucat imobilul nu a fost vandut in baza Legii nr. 112/1995, in cauza sunt aplicabile dispozitiilor art. 29 din Legea nr. 10/2001.
Din analiza probelor administrate in cauza, a rezultat ca pentru terenul in suprafata de 370 mp cu nr. top 3814/8, 3815/8 si constructia demolata, competenta de solutionare apartine Primarului municipiului Cluj-Napoca, potrivit art. 26 coroborat cu art. 10 alin. (2) din Legea nr. 10/2001, intrucat terenul nu este liber, iar constructia a fost demolata, cererea reclamantilor de acordare a despagubirilor este intemeiata.
 Din probele administrate in cauza a rezultat ca Ministerul Administratiei si Internelor nu foloseste terenul in litigiu, care este ocupat de detalii de sistematizare.
In ceea ce priveste diferenta de teren din imobilul in suprafata de 844 stj care a intrat in patrimoniul actualei S.C. B.V. SA, competenta apartine institutiei implicate in procesul de privatizare, respectiv AVAS.
Impotriva acestei sentinte, au declarat recurs paratii Primarul municipiului Cluj-Napoca si Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului Bucuresti.
In recursul declarat de paratul Primarul municipiului Cluj-Napoca, s-a sustinut ca sentinta recurata este motivata contradictoriu, existand vadite contradictii intre considerente si dispozitiv, motiv prevazut de art. 304 pct. 7 C.pr.civ.
Astfel, prin dispozitivul hotararii, prima instanta a admis actiunea reclamantilor in contradictoriu cu Primarul municipiului Cluj-Napoca si Ministerul Administratiei si Internelor, stabilind dreptul reclamantilor la despagubiri in conditiile legii speciale, in timp ce in considerente se arata ca pentru suprafata de 370 mp teren si constructia demolata, competenta de solutionare a notificarii apartine Primarului municipiului Cluj-Napoca,  iar pentru diferenta pana la 844 stj teren aflat in patrimoniul SC Brantner-Veres SA, competenta solutionarii apartine Autoritatii pentru Valorificarea Activelor Statului, fara sa se fi pronuntat si cu privire la aceasta in dispozitivul sentintei.
Prima instanta si-a motivat hotararea pe temeiul art. 29, art. 26 si art. 21 din Legea nr. 10/2001, astfel ca dintr-o parte a hotararii rezulta ca actiunea este intemeiata, iar dintr-o alta parte ca este neintemeiata, situatie in care nu se stie ce anume a decis instanta.
Paratul a invocat si motivul de nelegalitate prevazut de art. 304 pct. 9 C.pr.civ., sustinand ca sentinta este nelegala, deoarece instanta de fond a retinut in motivare ca pentru terenul in suprafata de 370 mp aferent nr. top 3814/8, 3815/8 si constructia demolata, competenta de solutionare a notificarii apartine Primarului municipiului Cluj-Napoca, iar pe de alta parte ca desi acest teren de 370 mp apare inscris in cartea funciara ca fiind in folosinta Ministerului Administratiei si Internelor, acest minister  nu foloseste terenul.
Conform CF nr. 1326 Cluj, asupra imobilului situat pe Calea Dorobantilor nr. 112 in suprafata de 3038 mp, casa de piatra si dependinte, proprietatea lui Coman Ioan si sotia nascuta Rus Ana, in baza Decretului nr. 45/1951 s-a intabulat dreptul de proprietate in favoarea Statului Roman, in folosinta Ministerului Afacerilor Interne.
In urma eliberarii de catre Consiliul Judetean Cluj a certificatului de atestare a dreptului de proprietate nr. 0034 din 26 mai 1995, au avut loc dezlipiri, unificari si dezmembrari, in urma carora imobilul cu nr. top 3814/8, 3815/8 s-a transmis in CF nr. 6834 in favoarea Statului Roman si in administrarea operativa a Ministerului Afacerilor Interne, iar asupra  celorlalte imobile s-a intabulat dreptul de proprietate in favoarea S.C. S. SA.
Cum terenul cu nr. top 3814/8 si 3815/8 nu s-a aflat niciodata in proprietatea municipiului Cluj-Napoca, raportat la prevederile art. 12 alin. (1) din Legea nr. 213/1998, Ministerul Administratiei si Internelor avea obligatia sa arate instantei cine este titularul dreptului de proprietate, potrivit prevederilor Codului de procedura civila.
Terenul in suprafata de 370 mp nu se afla in patrimoniul municipiului, astfel ca Primarul municipiului Cluj-Napoca nu are competenta de a solutiona notificarea, iar in privinta casei existente pe acest teren, nu s-a facut dovada imprejurarilor in care a fost demolata.
In recursul declarat de parata Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului, s-a solicitat admiterea recursului si modificarea sentintei atacate, in sensul inlaturarii obligatiei AVAS de plata a cheltuielilor de judecata.
In motivarea recursului sau, parata a sustinut ca prin sentinta recurata, prima instanta a admis actiunea reclamantilor numai in contradictoriu cu Primarul municipiului Cluj-Napoca si Ministerul Administratiei si Internelor, dar cu toate acestea, a obligat-o pe AVAS sa le plateasca reclamantilor cheltuieli de judecata in suma de  2.045 lei.
Obligarea paratei AVAS la plata cheltuielilor de judecata este nelegala fata de dispozitiile art. 274 alin. (1) C.pr.civ., cata vreme aceasta parata nu a cazut in pretentii.
 Parata-recurenta a sustinut ca in cauza sunt aplicabile dispozitiile art. 20 din Legea nr. 10/2011, intrucat intimatii-reclamanti au primit despagubiri in baza Legii nr. 247/2005.
In cauza, competenta de solutionare a notificarii pentru intreg imobilul, ii revine Primarului municipiului Cluj-Napoca.
Intrucat reclamantii au primit despagubiri in baza Legii nr. 112/1995, in cauza nu sunt aplicabile  dispozitiile art. 29 din Legea nr. 10/2001.
Prin Legea nr. 247/2005, s-a instituit o procedura necontencioasa, la finalizarea careia sa se defineasca statutul juridic al unor astfel de imobile.
Competenta instantei poate interveni numai in masura in care se emitea o decizie sau dispozitie motivata prin finalizarea procedurii administrative si era atacata in baza art. 26 alin. (3) din Legea nr. 10/2001.
Intimatii M.D., P.D.N. si P.N. prin intampinare, au solicitat respingerea recursului Autoritatii pentru Valorificarea Activelor Statului ca nefondat si obligarea recurentei la plata cheltuielilor de judecata in suma de 1.100 lei, impreuna cu Primarul municipiului Cluj-Napoca, iar prin intampinarea depusa la dosar a solicitat respingerea recursului declarat de paratul Primarul municipiului Cluj-Napoca si obligarea lui la plata cheltuielilor de judecata in suma de 1.100 lei impreuna cu AVAS.
Intimata S.C. SPO I. SA Cluj-Napoca prin intampinare, a lasat solutia ce urmeaza a fi pronuntata ca urmare a solutionarii celor doua recursuri, la dispozitia instantei.
Intimatii M.D., P.D.N. si P.N., au depus si concluzii scrise la dosar.
Examinand recursurile prin prisma motivelor invocate, curtea constata ca sunt nefondate, pentru urmatoarele considerente:
Nu este prezent motivul de recurs prevazut de art. 304 pct. 7 C.pr.civ., acela ca hotararea recurata sa cuprinda motive contradictorii, respectiv sa existe contradictie intre considerente si dispozitiv.
In minuta sentintei civile nr. 6128 din 12 iulie 2011 a Tribunalului Cluj, actiunea reclamantilor a fost admisa fata de 3 (trei) parati si anume Primarul municipiului Cluj-Napoca, Ministerul Administratiei si Internelor si Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului, dar cu ocazia redactarii sentintei, cuvantul "AVAS" nu a mai fost copiat, reprodus, preluat in dispozitivul hotararii.
Aceasta este explicatia de ce in considerentele sentintei se arata ca actiunea reclamantilor urmeaza sa fie admisa si fata de AVAS, in timp ce in dispozitivul hotararii nu mai figureaza aceasta parata.
Solutionarea acestei aparente contradictii dintre considerente si dispozitiv, se poate face printr-o indreptare a erorii materiale, la cererea oricareia dintre partile interesate, sau de catre instanta din oficiu, conform dispozitiilor art. 281 C.pr.civ.
Reclamantii au facut dovada ca sunt persoane indreptatite la acordarea de masuri reparatorii pentru terenul  in suprafata de 844 stj (3.038 mp) si casa cu anexe gospodaresti, preluat de la antecesorii lor C.I. si sotia A., in baza Decretului nr. 45/1951 al Prezidiului Marii Adunari Nationale  si trecut in proprietatea Statului Roman, in administratia Ministerului Administratiei si Internelor.
Dupa preluarea imobilului de catre stat, au avut loc mai multe modificari ale parcelei cu nr. top 3815 din CF nr. 1326 Cluj-Napoca, prin alipirea de parcela cu nr. top 3814, dupa care a fost dezmembrat, astfel ca parcela cu nr. top 3814/8, 3815/8 in suprafata de 370 mp, este ocupata in prezent de un bloc si de detalii de sistematizare, motiv pentru care nu poate fi restituita in natura.
Intrucat in cartea funciara figureaza inscrisi ca titular al dreptului de proprietate Statul Roman, iar ca titular al dreptului de administrare Ministerul Afacerilor de Interne (actualul Minister al Administratiei si Internelor), actiunea a fost admisa fata de paratul Primarul municipiului Cluj-Napoca  si fata de Ministerul Administratiei si Internelor cu privire la parcela in suprafata de 370 mp.
Fiindca ca terenul in suprafata de 370 mp pe care este construit blocul de locuinte se afla in proprietatea privata a municipiului Cluj-Napoca, iar art. 21 alin. (4) din Legea nr. 10/2001, republicata, prevede ca "in cazul imobilelor detinute de unitatile administrativ-teritoriale restituirea in natura sau prin echivalent catre persoana indreptatita se face prin dispozitia motivata a primarilor, respectiv a primarului general al municipiului Bucuresti, dupa caz, a presedintelui consiliului judetean", in mod corect prima instanta a retinut ca referitor la acest teren, entitatea investita cu solutionarea notificarii, este Primarul municipiului Cluj-Napoca.
Legea nr. 213/1998 invocata de paratul-recurent, reglementeaza proprietatea publica si regimul juridic al acesteia, iar nu proprietatea privata a Statului sau a unitatilor administrativ-teritoriale.
In speta, a fost identificata unitatea detinatoare a terenului in suprafata de 370 mp ca fiind municipiul Cluj-Napoca, astfel ca nu erau incidente dispozitiile art. 28 alin. (3) din Legea nr. 10/2001, privind chemarea in judecata a Statului Roman prin Ministerul Finantelor Publice.
Cata vreme de la antecesorii reclamantilor s-a preluat terenul in suprafata de 844 stjp, sau 3.038 mp, pe care erau construite o casa din piatra cu 2 camere, bucatarie si dependinte, iar in curte 1 grajd din lemn si 1 magazie, iar in prezent aceste constructii nu mai exista, nu este sarcina reclamantilor sa dovedeasca cine si cand a demolat aceste constructii preluate de stat, deoarece exista prezumtia ca lucrarile respective au fost efectuate de catre cei care aveau in proprietate si administrare imobilul trecut in proprietatea statului, astfel ca in mod corect prima instanta a facut aplicarea prevederilor art. 10 alin. (8) si cele ale alin. (3) si (4) din Legea nr. 10/2001, republicata.
Administrarea actiunii si in contradictoriu cu Ministerul Administratiei si Internelor, s-a facut doar pentru opozabilitate, avand in vedere ca asupra terenului in suprafata de 370 mp, in cartea funciara figureaza ca avand un drept de administrare, Ministerul Afacerilor Interne.
Este lipsit de relevanta daca acest parat foloseste sau nu efectiv terenul in litigiu, cata vreme el figureaza in cartea funciara ca avand un drept de administrare asupra lui; oricum, Primarul municipiului Cluj-Napoca nici nu are interes sa critice solutia primei instante in privinta admiterii actiunii reclamantilor si fata de Ministerul Administratiei si Internelor, cata vreme acest minister nu a atacat sentinta, achiesand la solutia pronuntata.
Pentru diferenta de 2.668 mp, aflata in proprietatea S.C.B.V. SA, fosta S.C. S. SA Cluj-Napoca, societate comerciala privatizata, in mod just prima instanta a facut aplicarea dispozitiilor art. 29 alin. (3) din Legea nr. 10/2001, republicata, potrivit carora "in situatia imobilelor prevazute la alin. (1) si (2), masurile reparatorii in echivalent se propun de catre institutia publica ce efectueaza sau, dupa caz, a efectuat privatizarea, dispozitiile art. 26 alin. (1) fiind aplicabile in mod corespunzator.
Sustinerea paratei-recurente AVAS, ca daca reclamantii au primit despagubiri in temeiul Legii nr. 112/1995, nu ar mai beneficia de dispozitiile Legii nr. 10/2001, este nefondata fata de prevederile art. 29 din acest din urma act normativ, care sunt incidente in speta, respectiv pentru partea din imobilul proprietatea antecesorilor reclamantilor preluat de stat in mod abuziv si "evidentiat in patrimoniul unei societati comerciale privatizate", aceasta fiind S.C. B.V. SA, situatie in care masurile reparatorii se propun de institutia publica implicata care a efectuat privatizarea, aceasta fiind AVAS, potrivit art. 29 alin. (3), iar nu Primarul municipiului Cluj-Napoca in temeiul art. 20 alin. (5) asa cum sustine in mod nejustificat parata-recurenta.
Numai dintr-o necunoastere a legii si a jurisprudentei cristalizate in materie, parata-recurenta AVAS Bucuresti poate sustine ca instanta sesizata nu ar putea stabili in cadrul plangerii la Legea nr. 10/2001, indreptatirea recurentilor la despagubiri, fiind necesara emiterea mai intai a dispozitiei sau a deciziei care sa fie trimisa Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despagubirilor, iar aceasta sa stabileasca despagubirile cuvenite reclamantilor in baza art. art. 16 si urmatoarele din Titlul VII al Legii nr. 275/2005.
Este adevarat ca Legea nr. 10/2001 a stabilit o procedura prealabila administrativa, pe care persoana indreptatita era obligata sa o urmeze prin formularea unei notificari in termenul legal, la care sa anexeze documentatie trebuitoare, documentatie pe care o putea completa si in fata instantei de judecata.
Numai ca in speta reclamantii au formulat notificarea in termenul legal imperativ, pe care au adresat-o Primarului municipiului Cluj-Napoca, iar acesta a trimis-o Ministerului Administratiei si Internelor, precum si la AVAS Bucuresti.
Parata-recurenta ar trebui sa stie ca potrivit art. 25 alin. (1) din Legea nr. 10/2001, republicata, "in termen de 60 de zile de la inregistrarea notificarii sau, dupa caz, de la data depunerii actelor doveditoare potrivit art. 23, unitatea detinatoare este obligata sa se pronunte, prin decizie sau, dupa caz, prin dispozitie motivata, asupra cererii de restituire in natura".
Cum niciuna dintre unitatile detinatoare, respectiv entitatile investite nu au catadicsit sa solutioneze notificarea reclamantilor nici dupa trecerea unui deceniu de la formulare, in mod corect acestia s-au adresat instantei competente cu plangere impotriva refuzului entitatilor investite, de a solutiona notificarea.
Tocmai pentru a pune capat acestor practici anacronice, Sectiile Unite ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie prin decizia nr. XX din 19 martie 1997, au stabilit ca in aplicarea dispozitiilor art. 26 alin. (3)  din Legea nr. 10/2001, republicata, instanta de judecata este competenta sa solutioneze pe fond nu numai contestatia formulata impotriva deciziei/dispozitiei de respingere a cererilor prin care, s-a solicitat restituirea in natura a imobilelor preluate  abuziv ci si notificarea persoanei indreptatite in cazul refuzului nejustificat al entitatii detinatoare de a raspunde la notificarea partii interesate.
In baza acestei decizii pronuntate intr-un recurs in interesul legii de instanta suprema, prima instanta avea indreptatirea si obligatia de a solutiona notificarea reclamantilor pe fond, chiar in lipsa deciziei/dispozitiei de solutionare a notificarii de catre paratii-recurenti, dupa expirarea cu foarte multi ani a termenului legal in care aveau obligatia sa o solutioneze, dar nu au facut-o.
Desigur ca in final, cuantumul despagubirilor concrete la care sunt indreptatiti reclamantii, va fi stabilit in baza dispozitiilor legii speciale, respectiv a Titlului VII din Legea nr. 247/2005.
Intrucat prin minuta sentintei recurate, actiunea reclamantilor a fost admisa si fata de AVAS Bucuresti, in mod legal, in baza culpei procesuale, facand aplicarea dispozitiilor art. 274 alin. (1) C.pr.civ., prima instanta a dispus obligarea acesteia la plata cheltuielilor de judecata.
Pentru aceste considerente, in temeiul art. 304 pct. 7 si 9 coroborat cu art. 312 alin. (1) C.pr.civ., se vor respinge ca nefondate recursurile declarate de paratii Primarul municipiului Cluj-Napoca si Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului Bucuresti, impotriva sentintei tribunalului, care va fi mentinuta in intregime.
Fiind cazuti in pretentii, recurentii vor fi obligati in baza art. 274 alin. (1) C.pr.civ., sa le plateasca intimatilor-reclamanti cheltuieli de judecata in recurs, in suma de 1.100 lei.