Plan de reorganizare. Conditii pentru aprobare. Creditorii care controleaza, sunt controlati sau se afla sub control comun cu debitorul pot vota cu privire la plan doar daca acesta le acorda mai putin decat ar primi in cazul falimentului

Curtea de Apel Cluj, Sectia a II-a civila, de contencios administrativ si fiscal, decizia nr. 3768 din 17 octombrie 2011

Prin sentinta civila nr.449 din 2.02.2011 a Tribunalului Comercial Cluj s-a respins, ca neintemeiata, cererea administratorului judiciar C.I.I. G.M.M. de confirmare a planului de reorganizare propus de debitoarea SC G.E.I. SRL. De asemenea, s-a dispus trecerea in faliment a debitoarei SC G.E.I. SRL si a fost desemnat in calitate de lichidator judiciar C.I.I. G.M.M., care va indeplini atributiile prevazute de art. 25 din Legea nr. 85/2006.
S-a dispus dizolvarea societatii debitoare SC G.E.I. SRL.
S-a dispus intocmirea de catre lichidatorul judiciar, C.I.I. G.M.M., in termen de maxim 5 zile de la intrarea in faliment a debitoarei SC G.E.I. SRL a unei liste cuprinzand numele / denumirile si adresele / sediile creditorilor si toate creantele acestora la data intrarii in faliment, cu indicarea celor nascute dupa deschiderea procedurii.
Pentru a hotari astfel, judecatorul sindic a retinut ca dupa cum a rezultat din procesul verbal al adunarii creditorilor desfasurate la 12 ianuarie 2011 la aceasta adunare au participat reprezentanti ai creditorilor din urmatoarele categorii :
- creante garantate : B.G. SA, cu o pondere de 99,91% in aceasta categorie, respectiv SC R.P. SRL, cu o pondere de 0,088 % in aceasta categorie. B.G. SA a votat impotriva adoptarii planului, SC R.P. SRL a votat in favoarea adoptarii planului.
- creante bugetare : DGFP a jud. Cluj, cu o pondere de 54,642% in aceasta categorie, care a votat in favoarea adoptarii planului
- creante salariale : angajati cu o pondere de 97,45% in aceasta categorie, care au votat in favoarea adoptarii planului.
- creante chirografare : B.G. SA, cu o pondere de 7,94% in aceasta categorie, care a votat impotriva adoptarii planului si, respectiv, SC S.N., cu o pondere de 3,89% in aceasta categorie, care a votat in favoarea planului, SC B.I., cu o pondere de 3,55% in aceasta categorie, care a votat in favoarea planului M.A.C., cu o pondere de 2,21% in aceasta categorie, care a votat in favoarea planului SC R.P. SRL, cu o pondere de 1,06% din categorie, care a votat in favoarea planului si L.B., cu o pondere de 71,38% din categorie, care a votat in favoarea planului.
Astfel cum a rezultat din pozitiile coroborate ale administratorului special si administratorului judiciar, la data de 23 decembrie 2010 intre creditorul M.A.C., in calitate de cedent si d-l L.B., in calitate de cesionar, a intervenit cesiunea de creanta avand ca obiect creanta subordonata detinuta de creditorul M.A.C. impotriva debitoarei SC G.E.I. SRL.
In conformitate cu dispozitiile principiului nemo plus juris ad alium transferre potest quam ipse habet, creditorul cedent M.A.C. nu putea ceda cesionarului L.B. o creanta avand alta natura decat cea de creanta subordonata, reglementata de dispozitiile art. 123, pct. 9 si art. 100 alin. 5 din Legea nr. 85/2006.
In conformitate cu dispozitiile art. 100, alin. 5 din Legea nr. 85/2006 creditorii care, direct sau indirect, controleaza, sunt controlati sau se afla sub control comun cu debitorul, in sensul legislatiei pietei de capital, pot participa la sedinta, dar pot vota cu privire la plan doar in cazul in care acesta le acorda mai putin decat ar primi in cazul falimentului.
Prin cesiunea de creanta, creditorul L.B. a dobandit creanta subordonata detinuta de creditorul M.A.C., asociatul unic al debitoarei, care detine partile sociale ale debitoarei in proportie de 100%. In conformitate cu dispozitiile art. 2, pct. 16 lit. b din Legea pietei de capital nr. 297/2004, controlul este definit ca fiind relatia dintre societatea-mama si o filiala sau o relatie similara intre orice persoana fizica sau juridica si o societate comerciala; orice filiala a unei filiale va fi considerata o filiala a societatii-mama, care este in fapt entitatea care controleaza aceste filiale; se considera legatura stransa si situatia in care doua sau mai multe persoane fizice sau juridice sunt legate permanent de una si aceeasi persoana printr-o relatie de control.
Astfel cum rezulta din definitia controlului in sensul Legii pietei de capital nr. 297/2004, creditorul M.A.C. controleaza societatea debitoare, detinand 100% din partile sale sociale. In consecinta, folosind creanta sa subordonata, d-l M.A.C. ar fi putut vota in favoarea planului doar daca prin plan ar fi primit mai putin decat in cazul falimentului. Or, astfel cum rezulta din prognozele debitoarei, cuprinse in plan, plata acestei creante subordonate s-ar realiza, in cadrul planului, in proportie de 41,05%, pe cand in cazul falimentului, creanta subordonata ar ramane neplatita in integralitatea ei. Data fiind aceasta situatie, creditorul M.A.C. nu putea vota cu creanta sa subordonata asupra adoptarii planului, iar prin cesiunea catre d-l L.B. nu ii putea transmite acestuia mai multe drepturi decat detinea.
In consecinta, votul exprimat de d-l L.B. asupra planului nu a fost un vot valabil, d-l L.B. fiind titularul unei creante care nu ii conferea acest drept.
Verificand voturile valabil exprimate in cadrul categoriei creantelor chirografare, judecatorul sindic a retinut ca din totalul creantelor inscrise in tabel in aceasta categorie, cu o valoare totala de 748.228,93 lei, au votat in favoarea planului creditorii titulari ai unor creante in valoare de 280.536,77, respectiv a votat impotriva planului creditoarea B.G. SA, titulara unei creante in valoare de 207581,78 lei. In conformitate cu dispozitiile art. 100, pct. 4 din Legea nr. 85/2006, un plan este considerat acceptat de o categorie de creante in categoria respectiva planul este acceptat de o majoritate absoluta din valoarea creantelor din acea categorie. Data fiind valoarea de 748.228,93 lei a creantelor din aceasta categorie, precum si faptul ca niciuna dintre creantele chirografare nu poate fi considerata ca fiind nedefavorizata, si, deci, acceptanta (niciuna dintre creantele chirografare nu s-ar achita integral in termen de 30 de zile de la confirmarea planului ori in conformitate cu contractul de credit sau de leasing din care rezulta, astfel cum reiese din prognoza expresa a debitoarei), judecatorul sindic concluzioneaza in sensul ca planul nu a fost acceptat de categoria creantelor chirografare.
Coroborand aceasta concluzie cu faptul ca planul nu a fost acceptat nici de catre categoria creantelor garantate, judecatorul sindic a retinut ca, in realitate, planul a fost acceptat doar de doua categorii de creante din cele patru care au votat, nefiind, astfel, indeplinite conditiile prevazute de art. 101 alin. 1 lit. A din Legea nr. 85/2006 pentru confirmarea lui.
Data fiind aceasta situatie, analiza celorlalte conditii impuse de art. 95 si art. 101 din Legea nr. 85/2006 nu mai este necesara, planul nefiind adoptat de cel putin jumatate plus una dintre categoriile de creante mentionate in programul de plati.
In consecinta, judecatorul sindic, in temeiul art. 1169 C.civ., coroborat cu art. 129 alin. 1 C.proc.civ. si cu art. 101 alin. 1 lit. a din Legea nr. 85/2006 va respinge, ca neintemeiata, cererea administratorului judiciar C.I.I. G.M.M. de confirmare a planului de reorganizare propus de debitoarea SC G.E.I. SRL, CUI 16744333.
Subsecvent, in temeiul art. 107 alin. 1 lit. B din Legea nr. 85/2006, judecatorul sindic a dispus trecerea in faliment a debitoarei SC G.E.I. SRL, urmand a fi desemnat in calitate de lichidator judiciar provizoriu C.I.I. G.M.M., conform art. 107 alin. 2 lit. b din Legea nr. 85/2006, pentru a indeplini atributiile prevazute de art. 25 din Legea nr. 85/2006.
Impotriva acestei sentinte a declarat recurs M.A.C. solicitand admiterea acestuia si modificarea hotararii atacate in sensul admiterii cererii administratorului judiciar de confirmare a planului de reorganizare propus de debitoarea G.E.I. in temeiul art.8 alin.5 lit.c din Legea 85/2006 coroborat cu art.300 alin.2 si 3 C.proc.civ.
In motivele de recurs se arata ca hotararea judecatorului sindic de intrare in faliment fiind executorie, punerea ei in executare presupune luarea de indata a unor masuri iremediabile, care nu ar mai putea fi revocate in cazul confirmarii planului in recurs si, care ar putea conduce la situatia de a avea confirmat un plan care in fapt nu se mai poate executa.
Arata ca deschiderea procedurii de faliment duce la ridicarea dreptului de administrare al debitoarei, oprirea activitatii curente si incetarea platilor curente, sigilarea bunurilor, disponibilizarea salariatilor - masuri asupra carora nu s-ar mai putea reveni in cazul modificarii sentintei atacate in sensul confirmarii planului.
Invedereaza faptul ca, posibilitatea de aplicare a planului de reorganizare al debitoarei ulterior solutionarii recursului, impune cu necesitate o continuitate a activitatii curente, sub conducerea administratorului special, cu pastrarea salariatilor, a contractelor cu furnizorii, efectuarea in continuare a platilor curente - masuri care nu mai pot fi aplicate in caz de faliment.
Precizeaza ca singura solutie de a mentine sansele de reusita a planului pana la solutionarea recursului in eventualitatea admiterii lui, este suspendarea efectelor hotararii judecatorului sindic.
Apreciaza ca motivele pentru care se impune admiterea cererii de suspendare a executarii hotararii recurate sunt temeinice si evidente, pentru evitarea unui prejudiciu iremediabil in patrimoniul debitoarei (respectiv imposibilitatea de a mai pune in aplicare planul de reorganiazre).
Recurentul isi intemeiaza recursul pe dispoz.art.304 pct.9 C.proc.civ.si pe disp.art.304/1 C.proc.civ., hotararea atacata fiind data cu interpretarea si aplicarea gresita a legii precum si a materialului probator administrat in cauza.
Cat priveste nelegalitatea hotararii instantei de fond, recurentul apreciaza ca solutia pronuntata de judecatorul sindic prin care a concluzionat ca planul nu a fost acceptat de categoria creantelor chirografare intrucat votul creditorului chirografar L.B. nu a fost valabil exprimat, este nelegala.
Arata ca, votul asupra planului de reorganizare se exercita in conditiile expres prevazute de art.100 din Legea 85/2006 care imparte creantele in cinci categorii distincte (creante garantate, salariale, bugetare, chirografare stabilite conform art.96 alin.1 si celelalte creante chirografare) care voteaza separat. Asadar, creantele chirografare sunt impartite de lege doar in doua categorii, respectiv chirografare stabilite conform art.96 alin.1 si celelalte creante chirografare. In cazul de fata nu au existat creante chirografare stabilite conform art.96 alin.1, astfel incat singura categorie de creante chirografare a fost cea a celorlalte creante reglementate de art.100 alin.3 lit.e.
In cadrul categoriei creantelor reglementate de art.100 alin.3 lit.e) legea nu mai face nicio distinctie intre creante si nu le mai subclasifica avand in vedere prevederile art.123 din Legea 85/2006.
Interdictia de vot instituita de art.100 alin.5 din Legea 85/2006 se refera la categoriile care controleaza debitorul in sensul legislatiei pietei de capital. In aceste conditii, judecatorul sindic nu mai trebuia sa se raporteze la dispoz.art.123 pct.9 pentru a analiza natura creantei ci, doar sa verifice daca creanta analizata se incadreaza sau nu in prevederile art.100 alin.5
Precizeaza ca analizarea naturii creantei creditorului chirografar L.B. - creanta care controleaza debitorul in sensul legislatiei pietei de capital - trebuia facuta prin raportare la momentul votarii planului si la titularul actual al acesteia, respectiv la persoana lui L.B..
De asemenea, recurentul mai precizeaza faptul ca, aceasta creanta pe care asociatul unic al debitoarei o detine impotriva debitoarei isi poate mentine natura de creanta care controleaza debitorul in sensul legislatiei pietei de capital numai atata timp cat asociatul unic al debitoarei este titularul acestei creante. Natura de creanta care controleaza debitorul in sensul legislatiei pietei de capital este data tocmai de calitatea titularului creantei, astfel incat daca se schimba titularul acesteia, iar titularul actul nu mai este in masura sa controleze debitorul in sensul legislatiei de capital, nu mai sunt indeplinite conditiile prev.de art.100 alin.5, iar interdictia instituita de acest text de lege este inlaturata de noul titular al creantei.
Considera ca eroarea comisa de judecatorul sindic consta in aceea ca a facut o imixtiune nejustificata a dispoz.art.123 pct.9 si art.100 alin.5 din Legea 85/2006.Prevederile art.123 se refera numai la modul de distribuire a sumelor realizate in urma lichidarii averii debitorului si nu au nicio inraurire asupra dispoz.art.100 alin.5 din Legea 85/2006 care instituie o interdictie de vot a creantelor care controleaza debitorul in sensul legislatiei pietei de capital.
Prin intampinarea depusa la dosar SC B.G. SA solicita respingerea recursului ca neintemeiat precum si respingerea cererii de suspendare a executarii sentintei pana la solutionarea recursului, ca fiind neintemeiata.
Analizand recursul declarat de catre recurentul M.A.C. prin prisma motivelor de recurs si a dispozitiilor art.304 si 3041C.pr.civ., Curtea l-a apreciat ca fiind nefondat pentru urmatoarele considerente:
Conform art.101 alin.1 din Legea nr.85/2006, planul va fi confirmat daca vor fi indeplinite cumulativ urmatoarele conditii:
    A. cel putin jumatate plus una dintre categoriile de creante mentionate in programul de plati, dintre cele mentionate la art. 100 alin. (3), accepta sau sunt socotite ca accepta planul, cu conditia ca minimum una dintre categoriile defavorizate sa accepte planul;
    B. in cazul in care sunt doar doua categorii, planul se considera acceptat in cazul in care categoria cu valoarea totala cea mai mare a creantelor a acceptat planul;
    C. fiecare categorie defavorizata de creante care a respins planul va fi supusa unui tratament corect si echitabil prin plan.
    D. vor fi considerate creante nedefavorizate si vor fi considerate ca au acceptat planul creantele ce se vor achita integral in termen de 30 de zile de la confirmarea planului ori in conformitate cu contractele de credit sau leasing din care rezulta;
    E. planul respecta prevederile art. 95.
Procesul verbal al adunarii creditorilor debitoarei din data de 12 ianuarie 2011 evidentiaza imprejurarea ca au votat pentru adoptarea planului propus creditorul bugetar, salariatii iar impotriva creditorul garantat. Cat priveste creditorii chirografari, Curtea constata ca au aceasta calitate B.G. SA, cu o pondere de 7,94% care a votat impotriva adoptarii planului si SC S.N., cu o pondere de 3,89% care a votat in favoarea planului, SC B.I., cu o pondere de 3,55% in aceasta categorie, care a votat in favoarea planului si M.A.C., cu o pondere de 2,21%, care a votat in favoarea planului cu o pondere de 1,06% din categorie, care a votat in favoarea planului si L.B., cu o pondere de 71,38% din categorie, care a votat in favoarea planului.
Curtea observa ca numitul L.B. a devenit creditor al debitoarei prin cesiune de creanta, dobandind creanta subordonata detinuta de creditorul M., asociatul unic al debitoarei.
Potrivit art.2 pct.16 lit.b din Legea nr.297/2004, controlul este definit ca fiind relatia dintre societatea-mama si o filiala sau o relatie similara intre orice persoana fizica sau juridica si o societate comerciala; orice filiala a unei filiale va fi considerata o filiala a societatii-mama, care este in fapt entitatea care controleaza aceste filiale; se considera legatura stransa si situatia in care doua sau mai multe persoane fizice sau juridice sunt legate permanent de una si aceeasi persoana printr-o relatie de control.
Se poate observa ca in speta ipoteza normei legale enuntate anterior este intrunita intrucat creditorul M.A.C. controleaza - in intelesul Legii nr.297/2004 - societatea debitoare, detinand toate partile sociale ale acesteia astfel ca ar fi putut vota doar daca prin plan ar fi primit mai putin decat in cazul falimentului, prevederile art.100 alin.5 din Legea nr.85/2006 fiind incidente.
Cum prin planul propus, creanta subordonata s-ar plati in proportie de 41,05% iar in caz de faliment aceasta ar ramane neplatita integral se poate constata ca in mod corect judecatorul sindic a statuat ca acest creditor nu putea vota cu creanta subordonata in categoria creditorilor chirografari astfel ca se poate sustine cu temei ca aceasta categorie nu a votat pentru planul propus de debitoare.
Curtea constata, asadar, ca dintre cele patru categorii de creante care urmau a-si exprima votul asupra planului propus doar doua au votat pentru, astfel ca in mod corect judecatorul sindic a stabilit ca planul propus nu a fost votat iar cererea administratorului judiciar este nefondata.
Pentru toate aceste considerente, Curtea va aprecia recursul declarat de catre recurent ca fiind nefondat iar in temeiul art.312 alin.1 C.pr.civ. raportat la art.8 din Legea nr.85/2006 il va respinge si va mentine in intregime hotararea recurata. (Judecator Mihaela Saracut)