Nulitate certificat de mostenitor. Coparticipare procesuala. Ordine de solutionare exceptii.

Deliberand asupra cauzei de fata, constata urmatoarele:
Prin cererea inregistrata la data de 09.04.2010 sub nr. X pe rolul Judecatoriei Pascani, reclamanta B.M. a chemat in judecata paratii B. I., B. P., B. D., B. C., P. (fosta B.) C. si B. I., solicitand instantei constatarea nulitatii absolute partiale a certificatului de mostenitor nr.X  si sa se constate ca reclamanta a acceptat pur si simplu mostenirea defunctei mame B. I., decedata la data de X .
In motivarea actiunii se arata ca partile sunt descendentii defunctei B.I., decedata la data de X 
La data de 08.10.1971 a fost emis certificatul de mostenitor nr.X de catre Biroul Notariatului de Stat Pascani, prin care s-a constatat ca mostenitorii defunctei sunt: Ba. J.(sot supravietuitor), in prezent decedat, B. M. (fiu), in prezent decedat si B. P. (fiu), in prezent decedat.
La rubrica renuntatori sunt trecuti : B. P. (declaratie de renuntare nr.X ), B. I. (strain de succesiune cf.art.700 Cod civil) si reclamanta  B. M.  (straina de succesiune cf.art.700 Cod civil).
Un prim motiv de nulitate consta in faptul ca reclamanta nu a fost niciodata citata la dezbaterea succesiunii, afland de existenta acestui certificat de mostenitor intr-un dosar ce are ca obiect constatarea nulitatii titlului de proprietate .
Un al doilea motiv de nulitate consta in acela ca reclamanta a acceptat in mod tacit succesiunea de pe urma mamei sal B. I., prin preluarea de bunuri din masa succesorala si prin efectuarea de acte materiale in calitate de erede al acesteia. In acest sens arata ca la data emiterii certificatului de mostenitor B. I.  avea varsta de 6 ani si astfel a fost crescut de reclamanta.  De asemenea, reclamanta a participat material la inmormantarea mamei sale si a efectuat pomenirile si ritualurile crestinesti.
Un al treilea motiv de nulitate consta in faptul ca la data emiterii certificatului de mostenitor unul dintre mostenitori era minor, acesta fiind chiar omis a fi mentionat in acest act. Fata de acesta nu s-a instituit tutela obligatorie prevazuta de lege, fiind astfel fraudate dispozitiile legale in vigoare la data respectiva.
Acceptarea pur si simpla a mostenirii consolideaza titlul de mostenitor iar efectul acceptarii pure si simple a mostenirii stinge definitiv dreptul de optiune a succesibilului. Pentru considerentele aratate solicita admiterea actiunii asa cum a fost formulata.
In drept au fost invocate prevederile art. 17 si 18 din Decretul nr.40/1953, abrogat prin Legea 36/1995, art.685 si urm.Cod civil.
Alaturat actiunii au fost depuse urmatoarele inscrisuri: certificat de deces B. I. (f.5), certificat de mostenitor nr.X (f.6-7).
Paratii B. I., B. I., B. P. si P. C.  au formulat intampinare (f.18-19) prin care solicita respingerea actiunii pentru urmatoarele considerente: actiunea  de fata a fost formulata dupa ce in dosarul nr. X al Judecatoriei Pascani paratii prezenti, reclamanti in respectivul dosar, au solicitat radierea din titlul de proprietate a tuturor mostenitorilor lui B. I., acesta fiind singurul care a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate. Constatarea nulitatii absolute a titlului de proprietate a fost formulata cu titlu de cerere reconventionala in dosarul avand ca obiect partaj succesoral, in care reclamanta este B. M., aceasta solicitand impartirea averii ramase atat de pe urma defunctei B. I. cat si a defunctului B. J..
In privinta motivelor de nulitate invocate de reclamanta paratii arata ca aceasta a cunoscut de existenta certificatului de mostenitor, ea fiind citata in mod legal la notar, ca si ceilalti mostenitori. Reclamanta a fost cea care a ales sa nu se prezinte la notariat, astfel incat neprezentandu-se, nu a facut dovada ca a acceptat succesiunea, si in mod corect a fost trecuta ca mostenitor neacceptant.
Procedura urmata de eliberarea certificatului de mostenitor respecta intrutotul prevederile art. 17 si 18 din decretul nr.40/1953, acesta fiind eliberat la aproape un an de la data decesului lui B. I..
In ceea ce priveste acceptarea tacita invocata de reclamanta aceasta nu este conforma cu situatia de fapt de dupa decesul defunctei.
In privinta celui de-al treilea motiv de nulitate reclamantei nu-i poate fi recunoscut interesul in a-l invoca, singurul care ar fi putut sa se planga de excluderea sa din certificatul de mostenitor fiind B. I..
B. I. (sotul supravietuitor) a decedat si el intre timp, iar la dezbaterea succesiunii acestuia toti mostenitorii au cunoscut intinderea masei succesorale ramasa de pe urma acestui defunct, deci nu poate reclamanta sustine ca nu a stiut de certificatul de mostenitor emis dupa mama sa, in conditiile in care masa succesorala a sotului supravietuitor a fost dedusa in functie de cota preluata de el din masa defunctei B. I..
Pentru considerentele aratate paratii apreciaza ca nu exista motive de nulitate absoluta, astfel incat solicita respingerea actiunii.
Reclamanta a raspuns la intampinare (f.27-30) aratand ca declaratiile date de fratii sai la notar si in baza carora s-a intocmit certificatul de mostenitor sunt ilicite si imorale, si astfel si actul incheiat este lovit de nulitate absoluta pentru cauza ilicita. De asemenea, arata ca motivul de nulitate referitor la acceptarea tacita, chiar apreciat ca fiind unul de nulitate relativa, nu poate fi respins ca prescris intrucat a aflat abia in anul 2008 de existenta certificatului de mostenitor.
Pentru solutionarea cauzei instanta a solicitat institutiilor in drept copii dupa dosarul notarial in care a fost eliberat certificatul de mostenitor nr.X .
Camera notarilor publici Iasi a aratat ca dosarul integral nu se regaseste in arhiva, trimitand astfel singurele inscrisuri pe care le detin - certificatul de mostenitor si incheierea finala a notarului (f.34-40).
Reclamanta a depus la dosarul cauzei copie dupa declaratia de renuntare la succesiune nr.X   data de B. P.(f.46).
In sustinerea afirmatiilor lor partile au solicitat administrarea urmatoarelor probe incuviintate de catre instanta: inscrisuri - copie rol agricol B. I. (f.65), certificat de nastere si casatorie reclamanta(f.66), certificat de nastere B. P. (f.68,76), certificat de deces B. M. (f.69), certificat de deces B. P.(f.70), certificat de nastere B. C. I. (f.71), , titlu de proprietate nr.X  dupa  B. E. (f.72), fotografii inmormantare (f.74), copie carte de identitate si certificat de nastere B. I. (f.78,79), adeverinta (f.80), certificat de casatorie B. I. (f.81), contract de vanzare-cumparare B. I.-B. I. (f.81), certificat de deces B. P. (f.119), certificat de nastere B. (P.) C. -, interogatorii - B. M.(f.83), B. I.(f.84), B. P. (f.85) -, martori - B.P.(f.113), D. P. (f.114), B. A. (f.115), L. R. (f.116)-.
La data de 03.12.2010 cauza a fost retinuta spre solutionare (f.123) Odata cu concluziile formulate de parti paratii au invocat si exceptia lipsei de interes a reclamantei.
In deliberare instanta a observat ca B. P. si B. M. (decedati la data actiunii), pentru care in judecata au fost chemati descendentii acestora, au fost casatoriti cu B. V. (primul) si B. V. (cel de-al doilea), acestea avand calitatea de sotii supravietuitoare dar nefigurand in cauza in calitate de parate. Pentru a lamuri cadrul procesual cauza a fost repusa pe rol (f.126), cu termen la 21.01.2011.
La termenul din 21.01.2011, partile au confirmat ca cele doua sotii ale defunctilor B. P. si B. M. sunt in viata, iar reclamanta a formula cerere de chemare in judecata a altor persoane, respectiv a numitelor B. Viorica si B. V. (f.141-142) in temeiul art.57 alin.3 Cod procedura civila.
La acelasi termen de judecata paratii au invocat exceptia lipsei coparticiparii procesuale (f.147).
La termenul din 11.02.2011 instanta a dispus introducerea in cauza in calitate de interveniente in interes propriu a chematelor in judecata B. V. si B. V.
La acelasi termen de judecata reclamanta a invocat exceptia de conexitate, aratand ca pe rolul Judecatoriei Pascani a fost inregistrat dosarul nr. X  ce are acelasi obiect si aceeasi cauza si aceleasi parti, doar in calitati diferite, in sensul ca intervenientele din prezenta cauza au calitatea de parate in dosarul nou aratat.
Intervenientele in interes propriu B. V. si B. V. au formulat intampinare (f.164) prin care solicita respingerea cererii de chemare in judecata a altor persoane formulata de reclamanta intrucat nu se poate pretinde ca intervenientele ar putea pretinde aceleasi drepturi ca si reclamanta. Interesele intervenientelor nu sunt comune cu cele ale reclamantei, ci dimpotriva. Autorii intervenientelor sunt singurii mostenitori trecuti ca acceptanti in certificatul de mostenitor, astfel incat nu au absolut nici un motiv sa solicite anularea acestui act. Chemarea in judecata a intervenientelor nu este decat un artificiu procedural utilizat de reclamanta pentru a evita exceptia lipsei coparticiparii procesuale invocate in cauza.
La data de 29.04.2011 instanta a admis exceptia conexitatii invocata de reclamanta si a dispus conexarea dosarului nr. X  al Judecatoriei Pascani la prezentul dosar (f.175).
Pentru respectarea dreptului la aparare a admis proba cu interogatorii solicitate de catre intervenientele in interes propriu, proba ce nu a putut fi insa administrata datorita lipsei partilor la termenul pentru care au fost citate (f.191,192,196-197).
Au mai fost depuse urmatoarele inscrisuri: certificat de nastere F. V. (f.136), carte de identitate B. V. (f.137), certificat de casatorie B. M. (f.138), adeverinta medicala reclamant (f.193), sentinta civila nr. X a Judecatoriei Pascani avand ca obiect anulare titlu de proprietate nr.X  (f.200-201), certificat de grefa -respingere recurs (f.202).
Analizand probatoriul administrat in cauza, prin prisma dispozitiilor legale aplicabile, instanta retine urmatoarele:
Prin cererea de chemare in judecata inregistrata sub nr.X  reclamanta B. M. a chemat in judecata paratii B. I., B. P., B. D., B. C., P. (fosta B.) C. si B. I., solicitand instantei constatarea nulitatii absolute partiale a certificatului de mostenitor nr.X  si sa constate ca reclamanta a acceptat pur si simplu mostenirea defunctei mame B. I., decedata la data de X .
Prin cererea de chemare in judecata inregistrata sub nr.X  reclamanta B. M. a chemat in judecata paratii B. I., B. P., B. D., B. C., P. (fosta B.) C., B.I., B. V. si B. V., solicitand instantei constatarea nulitatii absolute partiale a certificatului de mostenitor nr.X  si sa constate ca reclamanta a acceptat pur si simplu mostenirea defunctei mame B. I., decedata la data de X .
Prin incheierea de sedinta din data de 29.04.2011 instanta a admis exceptia conexitatii invocata de reclamanta si a dispus conexarea dosarului nr. X  al Judecatoriei Pascani la prezentul dosar (f.175).
Anterior conexarii, in cadrul dosarului nr. X  a fost formulata cerere de chemare in judecata a altor persoane (B. V. si B. V.) si a fost invocata exceptia lipsei coparticiparii procesuale.
De asemenea, odata cu concluziile asupra fondului a fost reiterata exceptia lipsei de interes a reclamantei.
Aceste aspecte procesuale nu au primit solutii din partea instantei inainte de retinerea cauzelor  spre solutionare.
Cu privire la exceptia lipsei de interes a reclamantei instanta o apreciaza ca neintemeiata, intrucat prin emiterea certificatului de mostenitor contestat aceasta a fost efectiv inlaturata de la mostenirea lasata de mama sa.
Conform legii 136/1995 certificatul de mostenitor face dovada deplina a calitatii de mostenitor, masei succesorale si a intinderii drepturilor mostenitorilor, pana la anularea sa in instanta.
Reclamanta a formulat cerere de imparteala a mostenirii lasate de B. I. si B. I., desi, certificatul de mostenitor o impiedica sa acceada la succesiunea mamei sale.
In contextul in care aceasta sustine ca in mod gresit a fost trecuta in certificat ca si neacceptant, desi ea a acceptat tacit mostenirea, instanta apreciaza ca justifica un interes legitim in promovarea actiunii.
Pentru considerentele aratate exceptia va fi respinsa. 
Cu privire la cererea de chemare in judecata a altor persoane formulata de reclamanta in temeiul art. 57 Cod procedura civila  fata de B. V. si B. V., avand in vedere ca pentru institutia chemarii in judecata a altor persoane, codul de procedura civila nu prevede posibilitatea de admitere sau respingere in principiu, instanta urmeaza sa se pronunte asupra acestui incident procedural prin sentinta.
 Instanta apreciaza cererea de chemare in judecata a altor persoane ca nefondata pentru considerentele urmatoare:
 Conform art.57 alin.1 din Codul de procedura civila :"oricare din parti poate sa cheme in judecata o alta persoana care ar putea sa pretinda aceleasi drepturi ca si reclamantul".
Doctrina este unanima in opinia ca prin intermediul acestei institutii nu trebuie sa se tinda la introducerea in cauza a unui alt parat, adica o persoana careia reclamanta ii opune un drept al sau.
Raportand prevederile legale citate la speta de fata instanta constata ca reclamanta exact aspectul sesizat de doctrina l-a indeplinit.
Chemarea in judecata a altor persoane nu a intentionat nici un moment sa aduca in cadrul procesual persoane ce pot pretinde aceleasi drepturi ca si reclamanta, ci doar a avut scopul de a aduce in proces persoanele lipsa din cadrul procesual obligatoriu in materia constatarii nulitatii unor acte.
Mai mult, instanta observa ca B. V.si B. V. nici nu ar putea pretinde aceleasi drepturi ca si reclamanta.
Reclamanta solicita constatarea nulitatii absolute partiale a certificatului de mostenitori nr.475/1971, in sensul de a fi trecuta ca si mostenitor acceptant in loc de mostenitor neacceptant cum figureaza in acest act.
B. V. este sotia defunctului B. P., iar acesta din urma este unul dintre cei trei mostenitori acceptanti din certificatul de mostenitor contestat in cauza.
Aceeasi este si situatia numitei B. V., care este sotia defunctului B. M., acesta fiind cel de-al doilea mostenitor acceptant.
In conditiile in care in certificatul de mostenitor nr.X  nu figureaza ca acceptanti decat B.  I. (decedat), B.M. (decedat, dar cu mostenitori proprii) si B. P. (decedat, dar cu mostenitori proprii), rezulta ca B. V. si B. V., impreuna cu copii lor - paratii B. D., B.C. si P. C. - sunt singurii mostenitori ai lui B. I., decedata in anul 1970.
In acest context, intervenientele nu numai ca nu pot pretinde acelasi drept ca si reclamanta, dar nici nu au interes ca certificatul de mostenitor ce le e benefic sa fie anulat, nici in tot si nici in parte. De asemenea, nu au interes ca reclamanta sa fie declarata eventual acceptanta alaturi de ele, intrucat le-ar diminua partea de mostenire la care au dreptul.
Pentru considerentele aratate instanta apreciaza ca nu sunt intrunite conditiile prevazute de art. 57 alin.1 Cod procedura civila pentru chemarea in judecata a altor persoane, motiv pentru care va respinge aceasta cerere.
In privinta exceptiei lipsei coparticiparii procesuale invocate de catre parati la acelasi termen la care a fost formulata si cererea de chemare in judecata a altor persoane, raportat la partile existente in cauza la momentul invocarii exceptiei si la solutia ce urmeaza a o primi cererea de chemare in judecata a altor persoane, instanta apreciaza ca exceptia este intemeiata si ca se impune a fi admisa.
Astfel, Conform art. 47 Cod procedura civila :"mai multe persoane pot fi impreuna reclamante sau parate daca obiectul pricinii este un drept sau o obligatie comuna, ari daca drepturile lor au aceeasi cauza", iar potrivit art. 48 alin.2 din acelasi cod :"daca prin natura raportului juridic sau in temeiul unei dispozitii a legii, efectele hotararii se intind asupra tuturor reclamantilor sau paratilor, actele de procedura indeplinite numai de unii din ei sau termenele incuviintate numai unora din ei pentru indeplinirea actelor de procedura folosesc si celorlalti.Cand actele de procedura ale unora sunt potrivnice celor facute de ceilalti, se va tine seama de actele cele mai favorabile"
Acesta din urma este litisconsortiul, sau coparticiparea obligatorie in dosar si se intalneste in caz de solidaritate, indivizibilitate sau perimare.
Reclamanta, prin cererea de chemare in judecata din dosarul nr.1502/866/2010 nu a chemat in fata instantei decat pe o parte din mostenitorii lui B. I., dupa care a fost emis certificatul de mostenitor contestat, desi este evident faptul ca, in cazul in care actiunea ar fi admisa efectele ei se vor rasfrange asupra tuturor mostenitorilor defunctei B. I..
B. I. a decedat la data de X .
B. P. (fiul acceptant al defunctei si sotul lui B. V.) a decedat la data de 20.11.2007 (f.119), lasand, pe langa sotie si doi copii - paratii B. D.si B. C..
B. M. (fiul acceptant al defunctei si sotuil lui B. V.) a decedat la data de 10.01.1979, lasand, pe langa sotie si un copil - parata P. C..
Cum cei doi copii ai defunctei B. I. au decedat ulterior acesteia, rezulta ca parte lor de mostenire a revenit prin retransmisie propriilor mostenitori ai fiecaruia, deci si sotiilor supravietuitoare B. V. si B. V.
Cum acestea din urma nu au fost chemate in judecata ca parate, iar cererea de introducere a lor fortata in cauza (conform art.57 Cod procedura civila) va fi respinsa, rezulta ca acestora nu le va fi opozabila eventuala hotarare pe fond pronuntata in dosarul nr. X .
Pentru considerentele aratate, instanta va admite exceptia lipsei coparticiparii procesuale fata de cererea de chemare in judecata ce face obiectul cauzei X.
Pe cale de consecinta, actiunea formulata de reclamanta B.M. in contradictoriu cu paratii  B. I., B. P., B. D., B.C., P.(fosta B.) C. si B.I. va fi respinsa pentru lipsa coparticiparii procesuale pasive obligatorii.
In privinta actiunii ce face obiectul dosarul nr.X  ce a fost conexat la dosarul nr.X , instanta constata ca aceasta are acelasi obiect, aceeasi cauza si aceleasi parti ca in cauza nr.X, cu diferenta ca in dosarul nou B. V. si B.V.au calitea de parate, alaturi de paratii indicati in dosarul nr.X .
In acest context rezulta ca cererea de chemare in judecata din dosarul nr.X  al Judecatoriei Pascani indeplineste conditiile prevazute de art.47 si 48 Cod procedura civila, cadrul procesual fiind complet.
Avand in vedere faptul ca administrarea probelor in dosarul nr.X  a avut loc in prezenta acelorasi parti ca cele din dosarul nr.X , iar B.V. si B. V. nu au solicitat administrarea altor probe si nici readministrarea probelor efectuate in lipsa lor, instanta apreciaza ca probele administrate raman castigate cauzei, urmand a fi avute in vedere la solutionarea fondului dosarului nr.X  conexat.
Prin cererea de chemare in judecata reclamanta a solicitat constatarea nulitatii absolute partiale  a certificatului de mostenitor nr.X  si sa se constate ca a acceptat pur si simplu mostenirea defunctei B. I., decedata la X
In sustinerea actiunii au fost invocate trei motive de nulitate:
1. Necitarea reclamantei la dezbaterea succesiunii in fata notarului public;
2. Acceptarea tacita de catre reclamanta a mostenirii lasata de B. I., prin preluare de bunuri din masa succesorala, ingrijirea fratelui mai mic B.I. si participarea la inmormantare;
3. Neinstituirea tutelei obligatorii pentru mostenitorul minor la data intocmirii certificatului de mostenitor, acesta nefiind deloc mentionat in acest act.
A mai fost invocata in mod indirect nerespectarea prevederilor art.17 si 18 din Decretul nr.40/1953, precum si cauza ilicita si imorala.
1. In privinta primului motiv de nulitate invocat de reclamanta instanta constata ca dosarul notarial in care a fost emis certificatul de mostenitor nu mai exista in arhiva Camerei Notarilor Publici Iasi (f.34,45,92 dosar nr.X ), nici la arhivele nationale (f.90) si nici in arhiva Judecatoriei Pascani.
In conditiile in care dosarul notarial nu mai exista, instanta nu poate verifica afirmatiile reclamantei cu privire la lipsa citarii sale in fata notarului public. De asemenea, nu poate fi verificata nici respectarea procedurii prevazute de art.17 si 18 din Decretul nr.40/1953.
Cu toate acestea, instanta apreciaza ca atata timp cat procedura contestata a fost indeplinita de notarul public, aceasta trebuie sa beneficieze, pana la proba contrara, de prezumtia de legalitate si temeinicie, astfel incat, fata de lipsa unei probe contrare produsa de reclamanta, instanta va aprecia neintemeiat primul motiv de nulitate absoluta invocat de reclamanta.
2. In ceea ce priveste acceptarea tacita a mostenirii lasata de B. I., de catre reclamanta, contrar mentiunii din certificatul de mostenitor nr.475/1971  in care a fost indicata drept mostenitor neacceptant conform art.700 Cod civil, instanta constata urmatoarele:
In primul rand aspectul acceptarii sau neacceptarii mostenirii, si pe cale de consecinta mentionarea mostenitorului respectiv ca si acceptant sau neacceptant intr-un certificat de mostenitor, atunci cand mentiunea este necorespunzatoare realitatii, nu constituie motiv de nulitate absoluta a certificatului de mostenitor, ci doar de nulitate relativa.
Singurul interes incalcat este cel privat, al mostenitorului fata de care s-a stabilit gresit calitatea aratata (acceptant/neacceptant) si nu unul general.
In orice caz, independent de natura nulitatii pe care ar atrage-o, acceptarea tacita a mostenirii de catre reclamanta, in forma necesara pentru a atrage nulitatea partiala a certificatului de mostenitor, nu se confirma din probele dosarului.
Reclamanta arata in interogatoriu ca a luat din casa parinteasca un covor, o cerga, castroane si farfurii (f.83 ds.1502).
Paratii B. I. si B. P. (f.84,85 ds.1502) neaga faptul ca reclamanta a luat bunurile din paragraful de mai sus, aratand ca "nu avea ce sa ia pentru ca eram saraci" (f.85).
Din declaratiile martorilor audiati (f.113-116) in cauza rezulta ca dupa moartea lui B. I. in casa batraneasca au ramas sotul acesteia si patru dintre copii - I., P., M. si I. - , ceilalti doi copii - reclamanta si P. - fiind casatoriti si plecati la casele lor.
Din aceleasi declaratii de martori rezulta ca imobilul casa de locuit ramas de pe urma lui B. I. era saracacios si format dintr-o singura camera si o sala.
Martorii B. A. (f.115) si L. R. (f.116) sustin ca reclamanta a luat din casa batraneasca o serie de bunuri - patura, covor, straiele de sarbatoare ale defunctei (ie, catrinta, naframe, camasa, casinca)  - insa nu au putu preciza anul in care aceasta si-a insusit respectivele bunuri.
Astfel, martora B. A. a vazut patura si covorul provenite de la defuncta, in casa reclamantei in urma cu 3-4 ani, iar martora L. R. a aratat ca a vazut in casa reclamantei covoare despre care reclamanta i-a zis ca le are de la mama ei, undeva in timp dupa decesul mamei (1970) dar inainte de decesul tatei (2007). Aceeasi martora arata ca straiele de sarbatoare ale defunctei le-a vazut la reclamanta cand au mers la Bucuresti cu ocazia venirii Papei in Romania.
Martorii B. P.si D. P. (f.113, 114) au aratat ca nu au vazut personal sau auzit de la cineva ca reclamanta sa fi luat bunuri din casa batraneasca.
Toti cei patru martori relateaza ca de inmormantare si ritualurile crestine ulterioare s-a ocupat toata familia, adica sotul defunctei si toti cei sase copii, neputand preciza daca reclamanta a contribuit semnificativ mai mult la  procurarea celor necesare indeplinirii acestora.
In contextul informatiilor oferite de martori,  fata de sustinerile partilor si apeland la prezumtiile judecatoresti, instanta apreciaza ca reclamanta nu a preluat din masa succesorala bunurile pretinse - covoare, cerga, castroane, farfurii - sau cel putin nu imediat dupa moartea mamei sale.
A aprecia in alt mod ar insemna ca reclamanta ar fi luat din casa parinteasca, in conditiile in care in casa locuiau inca patru copii si tatal reclamantei, aproape toate bunurile ce constituiau strictul necesar al familiei.
Reclamanta era casatorita la momentul decesului mamei sale si avea casa ei proprie in care locuia cu propria familie. Este putin probabil sa fi recurs la a-si lasa fratii si tatal fara vesela si fara covoare si paturi, mai ales ca se pare ca familia B. nu era tocmai instarita.
In privinta straielor de sarbatoare ce au apartinut defunctei, nu este exclus ca reclamanta sa le fi luat, fiind singura fata din familie, insa din probe nu rezulta ca si le-ar fi insusit in anul 1971, ci dimpotriva, undeva dupa revolutia din 1989, caci Papa a venit la Bucuresti mult dupa anul 1989 (7-9 mai 1999). 
Este irelevant din punct de vedere al acceptarii tacite si aspectul daca reclamanta s-a ingrijit sau nu de fratele ei minor B. I., intrucat aceasta grija nu echivaleaza cu notiunea de preluare de bunuri din mostenire si nici cu efectuarea unui act pe care nu putea sa-l faca decat in calitate de erede.
 Referitor la contributia la cheltuielile inmormantarii sau ale celorlalte ritualuri crestine, instanta apreciaza ca acestea in sine nu echivaleaza neaparat cu acte de acceptare tacita a mostenirii. ?i un  mostenitor care a renuntat expres la succesiune poate, in semn de respect si recunostinta pentru parintele decedat, sa sustina singur, sau impreuna cu ceilalti mostenitori, cheltuielile unor astfel de obiceiuri.
Conform art. 689 Cod civil :"acceptarea poate fi sau expresa sau tacita. (_) este tacita cand eredele face un act, pe care n-ar putea sa-l faca decat in calitatea sa de erede si care lasa a se presupune neaparat intentia sa de acceptare" iar conform art. 700 alin.1 din acelasi cod :"dreptul de a accepta succesiunea se prescrie printr-un termen de 6 luni socotit de la deschiderea succesiunii".
 Cum am aratat, din probele administrate in dosar nu rezulta ca reclamanta ar fi efectuat un act pe care nu putea sa-l efectueze decat in calitate de erede si mai ales nu s-a dovedit ca un asemenea act a fost efectuat in termenul de 6 luni prevazut de lege ca termen de acceptare (tacita sau expresa).
Pentru considerentele aratate instanta va aprecia  neintemeiat cel de-al doilea motiv de nulitate invocat de reclamanta.
3. In privinta celui de-al treilea motiv de nulitate -  neinstituirea tutelei obligatorii pentru mostenitorul minor la data intocmirii certificatului de mostenitor, acesta nefiind deloc mentionat in acest act - instanta constata ca acesta a fost dovedit in cauza si ca ar fi de natura a atrage nulitatea absoluta a certificatului de mostenitor, insa nu doar partiala ci totala.
Cu toate acestea, instanta nu poate lua act de confirmarea acestui motiv de nulitate pentru simplul motiv ca petitul actiunii reclamantei nu-i corespunde.
Astfel, reclamanta a cerut doar nulitatea absoluta partiala a certificatului de mostenitor, respectiv doar cu privire la indicarea sa ca mostenitor neacceptant in temeiul art.700 Cod civil, si pe cale de consecinta instanta sa constate ca a acceptat pur si simplu (tacit) mostenirea defunctei B. I..
Neindicarea tuturor mostenitorilor in fata notarului public si mai ales lipsa tutelei pentru mostenitorul minor sunt aspecte ce ating interesul general, fiind binecunoscut faptul ca interesul minorului transcende simplul interes privat, fiind protejat expres de legislatia romana in nenumarate acte normative.
Aducand atingere interesului general ar constitui motiv de nulitate absoluta a intregului certificat de mostenitor.
Cu toate acestea, reclamanta nu a cerut nulitatea absoluta a intregului certificat ci, doar partiala si doar in ceea ce o priveste.
Cum instanta de judecata nu se poate pronunta decat asupra a ceea ce s-a cerut si nu poate acorda mai mult decat ce s-a cerut,  solutia asupra actiunii reclamantei nu poate fi decat de respingere din privinta acestui motiv invocat.
In privinta cauzei ilicite invocate de catre reclamanta in memoriul de la filele 28-30 dosar nr.X , instanta observa ca se poate vorbi de cauza doar in cazul conventiilor (conform art.948 Cod civil), iar certificatul de mostenitor nu este o conventie pentru a-i fi aplicabile conditiile de valabilitate descrise de art.948 Cod civil, printre care si cauza licita.
Pentru toate considerentele de mai sus instanta constata ca  motivele de nulitate invocate de catre reclamanta nu sunt de natura a atrage confirmarea petitului cererii de chemare in judecata, motiv pentru care va respinge actiunea ca neintemeiata.
Vazand si prevederile art. 274 Cod procedura civila instanta constata cazuta in pretentii pe reclamanta si fata de cheltuielile de judecata suportate de catre parati pentru a se apara o va obliga pe aceasta la plata urmatoarelor sume catre urmatorii parati dupa cum urmeaza: catre paratii B. I., B.I., B. P. si P.C. a sumei de 1000 de lei reprezentand onorariu avocat (f.111-112), catre paratii B. I., B. P., B. D. si P. C. a sumei de 850 de lei reprezentand onorariu avocat (f. 194) si catre paratii B. P. si B. I. a sumei de 150 de lei, reprezentand onorariu avocat (f.195).