Prescriptibilitate. Instanta competenta. Culpa comisiilor de fond funciar in cauzarea prejudiciului. Aprecierea prejudiciului din perspectiva art. 998 Cod civil, imbogatire fara justa cauza.

"Deliberand asupra cauzei de fata, constata urmatoarele:
Prin cererea inregistrata la data de ___.. sub nr. ___ pe rolul Tribunalului Iasi, reclamantul B. V. a chemat in judecata paratii AGENTIA DOMENIILOR STATULUI BUCURESTI si COMISIA JUDETEANA pentru aplicarea fondului funciar IASI, solicitand instantei sa oblige paratul ADS Bucuresti la plata sumei de 246.420 lei RON reprezentand contravaloarea drepturilor de arenda pentru suprafata de 68,45 ha teren arabil, aferenta perioadei 01.01.2000 - 31.12.2008.
Actiunea nu a fost motivata in fapt sau in drept.
In cadrul atiunii se arata doar modul de calcul al sumei pretinse: 68,45 ha x 9 ani = 616,05 ha; 616,05 ha x 1000 kg/ha = 616.050 kg; 616.050 kg x 0,400 RON/kg = 246.420 RON.
Alaturat actiunii reclamantul a depus urmatoarele inscrisuri:
- "recapitulatia" sentintelor civile in baza carora i s-a recunoscut dreptul de proprietate asupra suprafetei totale de 68,45 ha : sentinta nr. X X -ds. Nr. X al Jud. Pascani, sentinta nr. X - dosar X al Jud. Pascani si sentinta nr. X - dosar X al Jud. Pascani (f.3);
- adrese reclamant - Institutia Prefectului din --- (f.4, 9, 12);
- Sentinta civila nr. X - FF- "o. de a face" pentru 12,19 ha teren arabil si 10 ha teren vegetatie forestiera pe raza comunei X  (f.5-8);
- Sentinta civila nr. X - FF- "o. de a face" pentru 26,96 ha teren agricol pe raza comunei X (f.10-11);
- Sentinta civila nr. X - FF- "o. de a face" pentru 29,30 teren arabil pe raza comunei X (f. 13-16);
- Raspunsul ADS catre reclamant  din 18.06.2008, privind inexistenta unei solicitari de punere la dispozitia comisiilor de fond funciar a suprafetelor de teren din domeniul statului (f.17-18).
Paratul COMISIA JUDETEANA IASI a formulat intampinare (f.23-24) prin care solicita respingerea actiunii reclamantului, atat pe cale de exceptie cat si pe fond. Astfel, paratul invoca exceptia netimbrarii actiunii  si exceptia prescriptiei dreptului la actiune. Cu privire la necesitatea timbrarii actiunii paratul nu arata decat ca actiunea de fata nu face parte din cele prevazute de art.42 din Legea 1/2000 ca fiind scutite de plata taxei de timbru. Cu privire la exceptia prescriptiei arata doar ca nu a fost respectat termenul general de prescriptie de 3 ani.
Pe fondul cauzei paratul arata ca reclamantul nu a facut dovada existentei unui prejudiciu in patrimoniul sau pentru ca acesta sa aiba castig in cauza de fata. Nu exista nicio culpa in sarcina Comisiei Judetene Iasi, nu exista legatura de cauzalitate intre prejudiciul invocat de reclamant si presupusa culpa a paratului. Pentru considerentele expuse solicita respingerea actiunii pe fond.
Reclamantul a mai depus urmatoarele inscrisuri: precizari formulate de Comisia Locala Butea in dosarul nr. X al unei instante judecatoresti (f.41-42), adresa Primaria Al.I.Cuza - reclamant (f. 43) adresa Primaria Strunga-reclamant (f.44), adresa Primaria Al.I Cuza - Institutia Prefectului Jud. Iasi (f.45).
Prin sentinta civila nr. X pronuntata in dosarul nr. X al Tribunalului Iasi a fost admisa exceptia necompetentei materiale a Tribunalului Iasi, invocata de instanta din oficiu si s-a dispus declinarea competentei de judecata in favoarea Judecatoriei Iasi.

Pe rolul Judecatoriei Iasi cauza a fost inregistrata la data de _.. sub nr. X.
La data de _ paratul ADS Bucuresti a solicitat precizari la actiunea reclamantului, respectiv amplasamentul suprafetei de 68,45 ha (localitate, judet, tarla, parcela), semnificatia perioadei de timp indicate in actiune, dreptul pretins incalcat de parat si temeiul de drept al actiunii (f.16).
La data de 12.10.2009 reclamantul a revenit cu solicitarea obligarii paratei ADS la plata sumei  246.420 lei RON reprezentand drepturi de arenda pentru perioada 2000-2008, la care mai adauga suma de 27.380 lei RON drepturi de arenda pe anul 2009 si suma de 20.000 lei RON - cheltuieli de judecata (f. 29).
Nu s-au depus alte inscrisuri.
Prin sentinta civila nr. X  pronuntata in dosarul nr. X al Judecatoriei Iasi a fost admisa exceptia necompetentei teritoriale, invocata de instanta din oficiu si s-a dispus declinarea competentei de judecata in favoarea Judecatoriei Pascani.

Pe rolul Judecatoriei Pascani cauza a fost inregistrata la data de _ sub nr.  X
La primul termen de judecata in fata acestei instante (12.01.2010) reclamantul a formulat din nou precizari la actiune, in sensul ca pretentiile sale sunt de 5.240.250 lei  ROL pentru suprafata de 116,45 ha ocupata abuziv de ADS Bucuresti, 1.164,50 ha suprafata ocupata abuziv de ADS Bucuresti timp de 10 ani in perioada 01.01.2000 - 31.12.2009, 1000 kg - cantitatea de grau datorata anula pentru 1 ha teren si 0,45 de lei valoarea unui kg de grau.
Prin aceleasi precizari la actiune, fata de valoarea pretentiilor aratate, reclamantul invoca exceptia necompetentei materiale a Judecatoriei Pascani si solicita declinarea catre Tribunalul Iasi (f.7).
Alaturat precizarilor reclamantul depune o adresa din partea Directiei pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala prin care se indica pretul de achizitie en-gros la grau (f.10).
Nu au fost depuse inscrisuri noi.
Prin sentinta civila nr. X  pronuntata in dosarul nr. _ al Judecatoriei Pascani s-a luat act de majorarea pretentiilor reclamantului, a fost admisa exceptia necompetentei materiale a Judecatoriei Pascani, cauza fiind declinata spre solutionare Tribunalului Iasi (f.13-14).

La data de _. cauza a fost inregistrata pe rolul Tribunalului Iasi sub nr. _..
Reclamantul a mai depus in fata acestei instante urmatoarele inscrisuri noi: adresa Primaria Strunga- reclamant  (f.23), adresa de inaintare memoriu reclamant dinspre Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietatilor catre ADS (f.24), raspuns ANRP catre reclamant (f.25-26), raspuns ADS catre reclamant prin care ADS arata ca nu detine teren pe raza comunelor unde i s-a reconstituit reclamantului dreptul de proprietate (f.42-43).
La data de _ reclamantul invoca din nou exceptia necompetentei materiale a Tribunalului Iasi, solicitand trimiterea cauzei Judecatoriei Pascani (f.46).
Prin sentinta civila nr. X  pronuntata in dosarul nr. _ al Tribunalului Iasi, competenta de solutionarea a cauzei a fost declinata in favoarea Judecatoriei Pascani, constatandu-se totodata conflictul negativ de competenta, dosarul fiind inaintat Curtii de Apel Iasi in vederea stabilirii instantei competente.

Prin sentinta nr. 3 din 30.04.2010 pronuntata in dosarul nr. 278/45/2010 al Curtii de Apel Iasi a fost solutionat conflictul de competenta, competenta de solutionare fiind stabilita in favoarea Judecatoriei Pascani.

Cauza a fost restituita Judecatoriei Pascani in vederea continuarii judecatii in dosarul nr. X, la inceputul lunii iunie 2010, cu termen la data de 20.07.2010.
La primul termen de judecata dupa restituire, reclamantul  isi majoreaza din nou pretentiile (f. 36)  la suma de 10.000.000.000 lei vechi ( 1 miliard de lei noi), din care : 5.240.250.000 lei vechi (524. 025 lei noi) contravaloarea produselor datorate in kg grau pentru 10 ani (01.01.2000 - 31.12.2009); 2.368.593.000 lei vechi ( 236. 859,3 lei noi ) - contravaloare dobanzi; 2.000.000.000 lei vechi (200.000 lei noi) - daune morale; 391.157.000 lei vechi (39. 115,7 lei noi) - cheltuieli de judecata.
  Solicita aceste sume de bani doar de la ADS Bucuresti.
La termenul din data de 20.07.2010 instanta a invocat din oficiu exceptia prescriptiei dreptului la actiune pentru pretentiile aferente perioadei 01.01.2000 - 03.03.2006 (f.37).
Parata ADS Bucuresti a formulat note de concluzii scrise prin care solicita admiterea exceptiei invocate de catre instanta pentru perioada anterioara celor trei ani anteriori deschiderii actiunii (f.86-87).
Reclamantul, prin aparator, a formulat de asemenea concluzii asupra exceptiei (f.98-99), solicitand respingerea acesteia, in esenta pentru faptul ca potrivit art. 8 alin.1 din Decretul nr. 167/1958 prescriptia dreptului la actiune, in cazul actiunilor decurgand din raspunderea civila delictuala, incepe sa curga de la momentul in care pagubitul a cunoscut sau trebuia sa cunoasca , atat paguba cat si pe cel care raspunde de ea. La momentul lunii ianuarie 2000 reclamantul nu cunostea nici paguba si nici persoana care raspunde de ea.
De asemenea, fiind vorba de prestatii succesive cursul prescriptiei, daca a inceput sa curga a fost suspendat conform art. 12 alin.2 lit. c) din acelasi decret.
Invoca si prevederile art. 21 din normele Decretului privind prescriptia, in sensul ca in cazul actiunilor privitoare la dreptul de proprietate, uzufruct, uz, abitatie, servitute si superficie termenul de prescriptie de 3 ani este inaplicabil.
Cu ocazia raspunsului la exceptie, reclamantului a indicat si temeiul de drept al actiunii sale fata de parati: contra ADS Bucuresti - imbogatirea fara justa cauza, pentru Comisia Judeteana Iasi - raspunderea civila delictuala.
Prin incheierea de sedinta din data de 05.10.2010 instanta a unit cu fondul exceptia prescriptiei dreptului la actiune.
Pentru termenul de judecata din 09.11.2010 parata Comisia Judeteana Iasi a formulat precizari prin care arata ca a intreprins toate demersurile necesare pentru obtinerea  suprafetelor de teren in discutie de la ADS, aceasta din urma institutie pretextand imposibilitatea predarii terenului pe diferite temeiuri. In conditiile in care terenul nu a fost inca scos din domeniul statului, acesta este proprietate de stat si astfel comisia judeteana nu poate continua procedura de reconstituire prevazuta de legea fondului funciar si care trebuie sa se finalizeze cu emiterea titlului de proprietate (f.118-119).
Alaturat precizarilor parata Comisia Judeteana Iasi a depus corespundenta pe care a purtat-o cu ADS (f.120-126), protocol de predare primire din _. dintre ADS Iasi, Comisia Locala Butea si SC A. S. - suprafata 173,99 ha (f.127), jurisprudenta pe obligarea ADS la predarea unor suprafete de teren catre comisia locala Al.I.Cuza (f.129-133).
In sustinerea cererii sale reclamantul a mai depus urmatoarele inscrisuri: 
- recapitulatia hotararilor judecatoresti - patru sentinte, cele trei din atasate actiunii initiale plus sentinta civila nr. X -dosar nr. X al Judecatoriei Pascani - (f.17),
- sentinta civila nr. X a Judecatoriei Pascani pentru 48 ha teren agricol pe raza comunei _ (f.28-29);
- confirmare validare suprafata de 26,96 ha Comuna _, conform anexei 7 pozitia 1 la legea 169/1997 (f.46);
- confirmare validare suprafetele de 29,30 ha arabil si 3 ha forestier dupa autorul B. I. pe raza comunei .. si 12,19 ha arabil si 10 ha forestier dupa autorul P. D. pe raza comunei _ (f.47);
- Corespondenta reclamant- Prefect -comisii fond funciar (f.48,49,52,54-56, 65-70 );
- Hotararea Comisiei Judetene Iasi nr. _ - suplimentare anexa 37 cu suprafata de 91,52 in care este inclusa si suprafata de 48 ha recunoscuta reclamantului (f.50,51);
- Confirmare validare 15,13 ha - anexa 38, pozitia 3 la Lg. 1/2000, invalidare pentru 11,83 ha dupa autorii p. D. si C. (f.53);
- HCJ nr. _. - comuna _ - anexa 36 (contracte de locatiune, se reconstituie in fizic), B. V., 1,87 ha (f. 58-59, 60);
- HCJ nr. X - comuna B. - anexa 37 (actionar sau locator, se reconstituie in fizic), B. V. + 4 mostenitori - 12,19 ha (f. 58-59, 61);
- HCJ nr. X - comuna B. - anexa 38 (terenuri expropriate, se reconstituie in fizic), B. V. + 4 mostenitori -  29,30 ha (f. 58-59, 62);
- HCJ nr. X - comuna B. - anexa 53 (vegetatie forestiera), B. V. + patru mostenitori -  10 ha (f. 58-59, 63);
- HCJ nr. X- reconstituire drept proprietate reclamant pentru 11,83 comuna _, anexa 38 (f.64);
- HCJ  X  - comuna _ (f.71-74), anexa 38 - B. V. - 15,13 ha (expropriat, reconstituit in natura)
ADS Bucuresti a mai depus urmatoarele inscrisuri: adresa de confirmare a intocmirii protocolului de predare-primire pentru 48 ha pe raza comunei X , din totalul de 116,45 ha cuvenit reclamantului (f.110,111,112).
La solicitarea instantei Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii rurale a mai depus urmatoarele inscrisuri: preturi productii de grau perioada 2000 - 2010 (f.117).
Prin sentinta civila nr. X  pronuntata in dosarul nr. X  al Judecatoriei Pascani, a fost respinsa exceptia prescriptiei dreptului la actiune si  a fost admisa in parte actiunea reclamantului in limita sumei de 262.012 lei, pusa in sarcina de plata a ADS Bucuresti.

Impotriva acestei sentinte au declarat recurs paratii ADS Bucuresti si Comisia Judeteana de fond funciar Iasi, inregistrat sub acelasi numar de dosar - X - pe rolul Tribunalului Iasi .
In cadrul dosarului de recurs ADS Bucuresti a depus o adresa din care rezulta ca ADS nu mai detine suprafete de teren care sa poata fi predate pe raza comunei _. (f.21), precum si invenatrul orientativ la 01.01.2011 al ADS cu privire la suprafetele de teren detinute de aceasta institutie (f.24-30).
Prin decizia civila nr. X a Tribunalului Iasi, au fost admise recursurile formulate de parati si s-a dispus casarea in tot a sentintei civile nr. X a Judecatoriei Iasi si trimiterea cauzei spre rejudecare.
Motivul de casare principal a fost acela ca din dispozitivul sentintei lipseste solutia cu privire la parata Comisia Judeteana Iasi.
De asemenea, instanta de casare a stabilit ca in rejudecare instanta de fond "are a statua in conditii de legalitate si contradictorialitate raportat la ambele parate asupra exceptiei prescriptiei dreptului la actiune (_) si asupra exceptiei de netimbrare lasata nesolutionata de judecatorul fondului".

La data de _ cauza a fost inregistrata pe rolul Judecatoriei Pascani sub nr. X .
Prin incheierea din data de _ a fost admisa cererea de abtinere a judecatorului ce a pronuntat sentinta desfiintata si cauza a fost repartizata aleatoriu la un alt complet de judecata, cu termen la data de _.
La primul termen de judecata instanta a solicitat reclamantului, prin aparator sa precizeze temeiul de drept al actiunii sale, acesta aratand expres : imbogatirea fara justa cauza fata de ADS Bucuresti si raspundere delictuala pentru Comisia Judeteana Iasi (f.17 verso).
Prin incheierea de sedinta din data de 02.12.2011 instanta a pus in vedere reclamantului, motivat, necesitatea achitarii unei taxe de timbru de 14.111 lei si timbru judiciar de 5 lei, pentru judecata cauzei sale si pentru a putea fi solutionata exceptia netimbrarii actiunii invocata de Comisia Judeteana Iasi (f. 17-19).
Impotriva stabilirii taxei de timbru reclamantul a formulat cerere de reexaminare (f.20-23), cerere solutionata prin incheiere data de un alt complet de judecata, la data de 06.01.2012.
Cererea de reexaminare a taxei de timbru a fost respinsa (f.28-29).
  La data de 13.01.2012 reclamantul a formulat cerere de ajutor public judiciar (f.34), depunand toate inscrisurile necesare solutionarii acesteia abia la data de 03.02.2012 (f.37-43, 48-49, 52-54, 58).
Prin incheierea din data de 03.02.2012 instanta a admis in parte cererea de ajutor public judiciar si a dispus esalonarea platii taxei de timbru in 24 de rate lunare, incepand cu data de 15.03.2012, pana la data de 17.02.2014 (f.62-63).
A fost respinsa cererea de ajutor public judiciar pentru plata timbrului judiciar de 5 lei, acesta fiind depus de reclamant la data de 10.02.2012 (f.69).
Impotriva incheierii prin care s-a admis doar in parte cererea de ajutor public, reclamantul nu a formulat cerere de reexaminare.
Nu s-a solicitat administrarea altor probe.
Analizand actele si lucrarile dosarului, prin prisma dispozitiilor legale aplicabile, instanta retine urmatoarele:

Situatia de fapt si de drept premisa actiunii:
Reclamantului i s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru o suprafata totala de 116,45 ha teren astfel: 12,19 ha teren arabil pe raza comunei _., prin sentinta civila nr. X a Judecatoriei Pascani; 26,96 ha teren pe raza comunei _, prin sentinta civila nr. X a Judecatoriei Pascani; 29,30 ha teren arabil situat pe raza comunei Butea, prin sentinta civila nr. X a Judecatoriei Pascani; si 48,00 ha teren pe raza comunei Strunga, prin sentinta civila nr. X a Judecatoriei Pascani.
Instantele judecatoresti au retinut si au avut in vedere faptul ca suprafetele de teren reconstituite se aflau in administrarea societatilor agricole, aspect ce atrage astfel incidenta dispozitiilor Legii nr. 268/2001, ale HG 626/2001 si HG nr. 1172/2001, potrivit carora terenurile ce urmeaza a fi restituite in baza legilor funciare se vor transmite de catre ADS comisiilor locale, pe baza de protocol, la cererea comisiilor judetene.
Din corespondenta purtata anterior pronuntarii hotararilor judecatoresti anterior aratate, reiese ca cele trei comisii locale de fond funciar, respectiv Alexandru Ioan Cuza, Strunga si Butea, au intreprins demersuri pe langa ADS si Comisia Judeteana de Fond Funciar Iasi in vederea punerii la dispozitie a terenurilor necesare punerii in posesie.
Comisia Judeteana Iasi la randu-i a solicitat ADS Bucuresti, este adevarat ca in putine reveniri, punerea la dispozitia comisiilor locale a terenurilor necesare.
Ca drept dovada, pentru terenul de pe raza comunei Butea, parata Comisia Judeteana a reusit sa obtina terenul in suprafata de 48 ha, conform protocolului de predare primire aflat la filele 110-112 dosar 4684/866/2009 (prim dosar fond).
Cu toate acestea, din insasi atitudinea procesuala a paratei ADS si din precizarile Comisiei Judetene Iasi manifestate de parati de-a lungul procesului se desprinde concluzia ca reclamantul nu se afla in posesia efectiva a terenului (nici integral, nici partial) asupra caruia i-a fost reconstituit dreptul de proprietate in fizic.
Desi dreptul de proprietate al reclamantului a fost recunoscut inclusiv prin intermediul hotararilor judecatoresti aratate, acesta nu a beneficiat pana in prezent si de punerea in posesie, de atribuirea efectiva a terenului, pentru ca, in calitate de proprietar, sa se bucure de toate atributele conferite de acest drept, inclusiv de cel de a culege fructele de pe respectivul teren.
De la momentul emiterii Hotararilor Comisiilor Judetene de Fond Funciar Iasi numerele 113/2000, 155/2000, 154/2000 si 426/2003, s-a nascut dreptul reclamantului la obtinerea posesiei efective a terenului fata de care a obtinut reconstituirea, corelativ cu nasterea obligatiei statului de a asigura beneficiarului reconstituirii exercitarea tuturor atributiilor dreptului de proprietate.
Procedura de punere in posesie priveste strict activitatea comisiilor de fond funciar, reclamantul nefiind tinut de perseverenta in cereri cu privire la indeplinirea acestor obligatii din partea comisiilor.
Pasivitatea autoritarilor in definitivarea procedurii de reconstituire au condus la formularea de catre reclamant a unor actiuni in instanta, obtinand obligarea acestora la punerea in posesie, obligatii care, pana la momentul formularii actiunii nu au fost indeplinite.
Pana la momentul indeplinirii procedurii de punere in posesie a beneficiarului, obligatia comisiilor de fond funciar, impreuna cu ADS-ul, ca in speta de fata, este una continua, durand pe intreaga perioada cuprinsa intre momentul validarii cererii de reconstituire si cel al punerii efective in posesie.

Nu trebuie insa pierdut din vedere ca obiectul actiunii prezente este unul in pretentii banesti, pretentii decurgand din starea de fapt si de drept prezentata mai sus.
Mai mult, suma totala de 100.000 de lei pretinsa de reclamant in actiune (in forma ei finala in urma precizarilor din data de 20.07.2010 in primul dosar de fond) este formata din :
 - 524.025 lei noi  - contravaloarea produselor datorate in kg grau pentru 10 ani (01.01.2000 - 31.12.2009);
 - 236.859,3 lei noi - contravaloare dobanzi;
 - 200.000 lei noi - daune morale;
 - 39.115,7 lei noi - cheltuieli de judecata.
In acest sens reclamantul a precizat ca temeiul de drept al actiunii sale  consta, fata de Comisia Judeteana Iasi in raspunderea delictuala, respectiv raspunderea pentru neindeplinirea anumitor obligatii prevazute de legile fondului funciar, iar pentru parata ADS Bucuresti in institutia imbogatirii fara justa cauza.

Exceptia prescriptiei dreptului la actiune trebuie privita din perspectiva datei nasterii dreptului reclamantului de a solicita sumele indicate in actiune, si nu prin raportare la perioada de timp in care comisiile de fond funciar nu si-au indeplinit obligatiile prevazute de lege in sarcina lor pentru definitivarea procedurii de reconstituire a dreptului de proprietate, care se finalizeaza cu emiterea titlului de proprietate cu privire la terenul atribuit in posesie reclamantului.
Cu toate acestea, neindeplinirea continua a obligatiilor din partea paratilor nu poate sa nu aiba inraurire totusi asupra exigibilitatii sumelor pretinse de reclamant, nasterea dreptului acestuia din urma depinzand intr-o oarecare masura de indeplinirea/neindeplinirea anumitor obligatii de catre parate.

Fata de cadrul procesual dedus judecatii instanta apreciaza ca exceptia prescriptiei dreptului la actiune nu se impune a fi admisa pentru considerentele care succed:
1. suma de 524.025 lei noi a fost solicitata de reclamant cu titlu de contravaloare a produselor agricole datorate in kg - grau de parate pentru perioada 01.01.2000 - 31.12.2009.
In primul rand pentru a stabili exigibilitatea contravalorii produselor in kg - grau instanta trebuie sa stabileasca raportul juridic in baza caruia paratele ar datora respectivele produse, dupa care sa stabileasca de la ce data obligatia nu a mai fost indeplinita de parate si astfel sa identifice momentul de la care incepe sa curga dreptul la actiunea la reclamantului pentru obtinerea contravalorii acestor produse.
Or, pretentia aceasta a fost intemeiata de reclamant pe institutia de drept a raspunderii delictuale (fata de Comisia Judeteana Iasi) si institutia imbogatirii fara justa cauza (fata de ADS Iasi).
Din actele dosarului nu rezulta ca intre parti ar exista vreun contract ope legis sau conventional prin care paratii sa fie obligati la acordarea de produse agricole reclamantului.
Daca interpretam "contravaloarea produselor agricole" ca reprezentand institutia de drept a lipsei de folosinta, atunci trebuie stabilit, fata de fiecare parata, momentul la care acestea au determinat lipsa de folosinta a reclamantului asupra terenului in discutie.
Or, cum am aratat deja atributiile paratelor in domeniul fondului funciar in vederea punerii in posesie a reclamantului, au caracter continuu. Obligatia presupus cauzatoare de prejudiciu avand caracter continuu, nu se poate stabili exact momentul la care reclamantului i s-a nascut dreptul de a cere prejudiciul, intrucat nu poate fi stabilit nici momentul exact la care aceste prejudiciu se presupune ca a fost produs de catre parate.
Apreciind ca in cauza de fata nu se poate determina un moment anume de la care incepe sa curga termenul general de prescriptie extinctiva, intrucat obligatiile privind punerea in posesie au un regim continuu, instanta va respinge exceptia prescriptiei dreptului la actiune cu privire la suma de 524.025 lei.
2. suma de 236.859,3 lei noi a fost solicitata de reclamant cu titlu de  contravaloare dobanzi prin raportare la "debitul" de 524.025 lei.
Dobanzile au caracter accesoriu debitului si astfel depind de exigibilitatea sau nu a acestuia din urma. Cum pentru debit instanta nu a putut identifica momentul inceperii curgerii termenului de prescriptie, aceeasi situatie se regaseste si in cazul dobanzilor aferente acestui debit, astfel incat si fata de aceasta suma exceptia prescriptiei va fi respinsa.
3. suma de 200.000 de lei noi a fost solicitata de reclamant cu titlu de daune morale. Daunele morale pot fi considerate a fi provocate printr-o anume actiune/inactiune a paratilor. Cum am aratat deja, actiunea sau inactiunea de care sunt acuzate paratele au caracter continuu, astfel incat nu poate fi identificat un moment anume fata de care sa poata fi raportata pretentia reclamantului. Pentru aceste motive exceptia prescriptiei dreptului la actiune va fi respinsa si fata de aceasta suma.
4. suma de 39.115,7 lei noi a fost solicitata de reclamant cu titlu de cheltuieli de judecata, fara a fi indicata insa provenienta acestora. Reclamantul nu a aratat dosarul in cadrul caruia au fost efectuate si nici nu a depus vreo chitanta care sa ateste aceste cheltuieli pentru a putea fi identificata data de la care acestea putea fi solicitate. Pentru considerentele expuse instanta va respinge exceptia prescriptiei dreptului la actiune si in privinta acestei sume.
Pe fondul cauzei, instanta constata ca, neprocedandu-se pana in prezent la punerea in posesie, este indubitabil ca reclamantul a fost privat de folosinta terenului si contravaloarea recoltei ce ar fi putut fi obtinuta de pe acel teren.
Cu toate acestea, instanta observa din nou, petitul  actiunii reclamantului:
- 524.025 lei noi  - contravaloarea produselor datorate in kg grau pentru 10 ani (01.01.2000 - 31.12.2009);
 - 236.859,3 lei noi - contravaloare dobanzi;
 - 200.000 lei noi - daune morale;
 - 39.115,7 lei noi - cheltuieli de judecata.

Astfel,
1. Cu privire la suma de 524.025 lei noi, reprezentand contravaloarea produselor datorate in kg-grau de catre parate, instanta constata ca reclamantul nu a produs dovada unui raport juridic contractul (de genul contractului de arenda sau de locatiune) incheiat cu vreuna dintre parate ulterior anului 2000.
In acest sens, notiunea de obligare a paratei la plata contravalorii unor produse in kg-grau pe hectar este caracteristica executarii contractelor exemplificate mai sus.
In lipsa unui asemenea contract, aceasta pretentie a reclamantului apare din start nefondata.
In conditiile in care am interpreta ca aceasta suma a fost pretinsa de reclamant cu titlu de lipsa de folosinta instanta constata ca institutia de drept identificata se raporteaza in drept la prevederile raspunderii civile delictuale (art. 998 si urmatoarele Cod civil).
Raspunderea civila delictuala a fost invocata de catre reclamant insa doar fata de parata Comisia Judeteana Iasi.
Fata de aceasta parata instanta observa ca, in principiu, din actele dosarului, rezulta ca intr-adevar Comisia Judeteana Iasi nu a facut toate demersurile necesare si la timpul corespunzator in vederea demararii si finalizarii procedurii de obtinere de la ADS Bucuresti a suprafetelor de teren pe raza comunelor Butea, Strunga si Alexandru Iona Cuza, in vederea punerii in posesie si emiterii titlului de proprietate in beneficiul reclamantului.
Neindeplinirea obligatiilor prevazute de legile fondului funciar in sarcina Comisiei Judetene ar putea echivala in dreptul civil cu notiunea de savarsire a unei fapte delictuale cauzatoare de prejudiciu, insa doar daca a fost savarsita cu vinovatie.
Fata de acest din urma aspect instanta nu poate sa nu observe faptul ca indeplinirea obligatiei pusa in sarcina comisiei judetene (de a solicita ADS-ului terenul pentru comisia locala) depinde in foarte mare masura de indeplinirea anterioara a anumitor obligatii ce cad in sarcina comisiei locale: delimitarea in teren a suprafetelor ce trebuie solicitate (tarla, parcela, administrativ) si identificarea detentorului acestora (societatea agricola ce le lucreaza).
Din actele dosarului nu rezulta ca toate cele trei comisii locale de fond funciar ar fi incheiat vreun proces verbal de delimitare cu privire la terenurile in discutie, sau daca aceste procese verbale au fost incheiate nu s-a facut dovada ca ar fi fost si inaintate comisiei judetene Iasi.
In acest context, comisia judeteana nu putea formula cererile catre ADS, intrucat cererea trebuie sa cuprinda datele din procesul verbal de delimitare.
In contextul prezentat, legatura de cauzalitate si vinovatia acestei parate nu se intrevad in mod clar din actele dosarului.
Pentru a fi intrunite elementele raspunderii civile delictuale si pentru a putea instanta obliga parata la plata vreunei sume cu acest titlu, mai trebuie ca prejudiciul pretins sa fie cert si exigibil.
Fata de prevederile art. 1084- 1086 Cod civil, care fac referire la calitatile prejudiciului incercat de creditor in caz de neindeplinire a obligatiei de catre debitor, instanta constata ca acestea trebuie sa constea, in esenta, tocmai in caracterul cert, lichid si exigibil al creantei pretinse.
Caracterul cert al prejudiciului presupune ca acesta este sigur, atat in privinta existentei, cat si in privinta posibilitatii de evaluare. Astfel, este cert prejudiciul actual si prejudiciul viitor care, desi nu s-a produs inca, este sigur ca se va produce in viitor, fiind susceptibil de evaluare.
Cu privire la prejudiciul viitor, care este cert, acesta nu trebuie confundat cu prejudiciul eventual, care este lipsit de certitudine si, deci, nu poate justifica acordarea de despagubiri.
Or, instanta apreciaza ca suma de 524.025 lei pretinsa cu titlu de lipsa de folosinta a terenului are un caracter speculativ, posibilitatea de a obtine venituri de pe suprafete de teren neidentificate ca amplasament inca si avand categoria de folosinta arabil (generic, fara calitatea solului, amplasament aproape de surse de apa, compozitie chimica, etc) depinzand de mai multe variabile.
De altfel, in acest sens al caracterului speculativ al daunelor interese pentru lipsa de folosinta a edictat si jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului.
De exemplu, in cauza Radulescu impotriva Romaniei (cererea 31442/02, hotararea din 28 iunie 2007, paragraful 54), s-a retinut: "Cu referire la suma pretinsa cu titlu de lipsa de folosinta a terenurilor, Curtea nu poate aloca nici o suma cu acest titlu, pe de o parte datorita faptului ca aceasta a dispus restituirea terenurilor ca masura reparatorie in conformitate cu articolul 41 din Conventie si, pe de alta parte,  deoarece atribuirea unei sume cu acest titlu ar imbraca in speta un caracter speculativ, posibilitatea de a infiinta o ferma si randamentul unei ferme agricole fiind in functie de mai multe variabile. Cu toate acestea, ea va tine cont  de privarea de proprietate suportata de reclamant cu ocazia repararii  prejudiciului moral (v., mutatis mutandis, cauza Radu impotriva Romaniei, nr. 13309/03, paragraful 49, 20  iulie 2006 si cauza Penescu impotriva Romaniei, nr. 13075/03, paragraful 41, 5 octombrie 2006)".
In privinta posibilitatii obligarii paratei ADS Bucuresti la plata sumei de 524.025 lei cu titlu de despagubiri pentru lipsa de folosinta instanta arata ca institutia imbogatirii fara just temei (fara justa cauza) poate fi folosita doar atunci cand patrimoniul paratului a crescut cu a anumita valoarea in detrimentul patrimoniului reclamantului, iar aceasta crestere trebuie sa aiba la baza lipsa oricarui temei de drept.
Parata ADS nu detine in fapt terenul reclamantului, ci este un simplu administrator, in numele si pentru statul roman al acestui teren. Daca parte din terenuri sunt concesionate catre diferite societati agricole, acest aspect nu duce la cresterea patrimoniului ADS in detrimentul patrimoniului reclamantului, redeventa din concesiuni apartinand de fapt si de drept statului roman din domeniul caruia fac parte terenurile concesionate, pana la scoaterea lor de catre ADS din domeniul public.
In orice caz, chiar in ipoteza in care am aprecia ca ar exista o crestere a patrimoniului ADS prin incasarea redeventelor sau in alta forma, nu se poate sustine ca asocierea terenurilor in favoarea ADS ar fi lipsita de suport legal ("lipsa justei cauze") in conditiile in care terenurile, la acest moment, fac parte din domeniul public al statului de care se ocupa Agentia Domeniilor Statului.
Indiferent de temeiul de drept care ar fi invocat fata de acest parat, solicitarea obligarii acestuia la daune pentru lipsa de folosinta a reclamantului asupra terenurilor in discutie are acelasi caracter speculativ despre care s-a facut vorbire mai sus.
Pentru considerentele expuse instanta va respinge ca neintemeiata cererea reclamantului de obligare a paratilor la plata sumei de 524.025 lei.

2. Cu privire la suma de 236.859,3 lei noi  reprezentand contravaloare dobanzi, cum aratat deja dobanzile au caracter accesoriu debitului de 524.025 lei pretins mai sus. avand in vedere ca pretentia pentru debit urmeaza a fi respinsa, in virtutea principiului de drept "accesoriul urmeaza soarta principalului" instanta va respinge si pretentia reclamantului cu privire la aceasta suma, cu acest titlu.

3. In privinta sumei de 200.000 de lei noi, reprezentand daune morale, instanta constata ca reclamantul nu a indicat in ce constau aceste daune, respectiv care ar fi suferintele provocate de atitudinea paratilor (fizice, psihice, etc).
Potrivit jurisprudentei, daunele morale nu trebuie dovedite din punct de vedere al cuantumului, acesta din urma fiind stabilit la libera apreciere a judecatorului, insa lipsa obligatiei de dovedire a cuantumului pretins nu scuteste pe reclamant de obligatia de a dovedi insasi existenta unui prejudiciu fizic sau psihic efectiv suferit ca urmare a actiunii/inactiunii paratilor.
Reclamantul nu si-a motivat in nici un mod (nici in cererea de chemare in judecata initiala si nici memoriile precizatoare la actiune) in ce consta dauna solicitata, de unde provine, cand s-a produs si care ar fi stadiul acesteia. Nu se cunoaste si nu a fost descrisa de reclamant forma in care l-a afectat, fizic sau psihic, pe acesta situatia dedusa judecatii.
Nefiind macar indicate aceste elemente, si evident nici probate, instanta nu are la dispozitie informatii suficiente pentru a putea stabili un cuantum al daunelor morale pretinse de reclamant, motiv pentru care va respinge si aceasta pretentie.

4. Cu privire la suma de 39.115,7 lei noi ce a fost solicitata de reclamant cu titlu de cheltuieli de judecata, instanta constata ca pentru aceasta nu a fost indicata insa provenienta acesteia.
Notiunea de "cheltuieli de judecata" este specifica dreptului procesual, astfel incat pentru a pretinde vreo suma cu acest titlu reclamantul trebuia sa faca dovada existentei unui litigiu ce a facut obiectul unui dosar pe rolul unei instante judecatoresti, in contradictoriu cu una sau ambele parate din prezenta cauza, si in cadrul carui dosar reclamantul a suportat cheltuieli de judecata in suma de 39.115,7 lei, iar aceste cheltuieli nu au fost restituite prin hotararea judecatoreasca din acel dosar (daca reclamantul a castigat acel proces).
Actiunea reclamantului, nu contine motive de fapt sau de drept care sa sustina aceasta pretentie in dauna paratilor.
Reclamantul nu a aratat dosarul in cadrul caruia au fost efectuate si nici nu a depus vreo chitanta care sa ateste aceste cheltuieli pentru a putea fi identificate elementele aratate mai sus.
Pentru considerentele expuse instanta va respinge si aceasta pretentie a reclamantului.

Sintetizand si concluzionand, exceptia prescriptiei dreptului la actiune va fi respinsa, la fel si actiunea, pe fond, in intregul ei.
Vazand si prevederile art. 274 Cod procedura civila instanta constata ca paratii nu au solicitat cheltuieli de judecata.
In privinta sumei de 14.111 lei, reprezentand taxa de timbru, pentru care reclamantul a beneficiat de ajutor public judiciar prin esalonarea platii in rate lunare, instanta constata ca acestea nu raman in sarcina statului ci vor trebui achitate de catre reclamant conform graficului de esalonare, iar in cazul in care acesta nu va achita ratele, va fi executat silit de ANAF, la modul prevazut in incheierea de acordare a ajutorului public.
Astfel, art. 19 alin.1 din OUG 51/2008 prevede ca in cazul in care reclamantul pierde procesul, "cheltuielile procesuale avansate de stat raman in sarcina" statului, or, in cauza, statul roman nu a avansat efectiv nicio suma cu titlu de taxa de timbru (intrucat reclamantul nu a fost scutit de plata acesteia) ci a obtinut doar esalonarea platii taxei de timbru care, cum am aratat, trebuie platita de reclamant pe parcursul a 24 de luni potrivit incheierii din 03.02.2012 pronuntata in prezentul dosar.