Simulatia- conditii de admisibilitate a cererii

8 . Simulatia-  conditii de admisibilitate a cererii Instanta retine ca simulatia, ca operatiune juridica,  este reglementata prin art. 1175 C.civ., potrivit textului, "Actul secret care modifica un act public nu poate avea putere decat intre partile contractante si succesorii lor universali; un asemenea act nu poate avea niciun efect in contra altei persoane".
Analiza textului normativ mai sus evocat revela conditiile  simulatiei, care presupune existenta simultana a doua conventii, una publica si aparenta, cealalta secreta si reala, care anihileaza sau modifica efectele conventiei publice si stabileste adevaratele raporturi juridice dintre partile contractante, cuprinzand, in mod obligatoriu, acordul partilor de a simula.
Tratata intre formele simulatiei, interpunerea de persoane  ascunde persoana uneia dintre partile contractante. Beneficiarul aparent al dreptului este persoana interpusa, care il ascunde pe adevaratul dobanditor al dreptului , in baza acordului simulatoriu, inteles ca fiind conventia secreta in care partile isi exprima intentia si vointa de a simula.
   Sentinta com. Nr. 1693/03.11.2011 pronuntata in dosarul nr. 1496/1259/2010 Asupra cauzei de fata , constata urmatoarele :
Prin cererea inregistrata pe rolul Tribunalului Comercial Arges reclamanta SC H SA a chemat in judecata pe paratii (:::) ,solicitand instantei sa constate caracterul simulat al contractelor de cesiune incheiate intre actionarii cedenti si paratul Defta Stancu, cu privire la actiunile societatii reclamante, cu cheltuieli de judecata.
In motivarea cererii, intemeiata in drept pe dispozitiile art. 1175 cod civil, art. 112 cod proceduracivila, reclamanta SC H SA arata ca a fost constituita ca societate comerciala pe actiuni in baza HG nr. l104/1990, iar in anul 1995, salariatii Societatii grupati in Asociatia Hidrocon au demarat privatizarea Societatii in baza Legii nr.58/1991 privind privatizarea societatilor comerciale (programul de privatizare pentru salariatii actionari - PAS) si a Legii nr.77/1994 privind asociatiile salariatilor si membrilor conducerii societatilor comerciale care se privatizeaza prin achizitia pachetului integral de actiuni.
Astfel, Asociatia H a dobandit actiunile SC H SA , membrii asociatiei hotarand ca forma juridica de organizare a societatii cea mai potrivita pentru protejarea intereselor lor sa fie aceea de societate comerciala de tip"inchis", transferurile de actiuni fiind posibile numai intre actionari ai societatii.
Incepand cu anul 2009, un grup de actionari , printre care si paratul D a solicitat inregistrarea unui numar foarte mare de cesiuni, contracte incheiate in conditii atipice si neinsotite de documente necesare verificarii realitatii operatiunii juridice.
In speta, paratul D a inregistrat la Biroul Actionariat al SC H SA un numar de 85 contracte de cesiune , toate semnate atat pentru cedent cat si pentru cesionar de acelasi parat, in baza unor procuri speciale acordate de actionarii cedenti.
In urma analizarii de catre Biroul Actionariat a documentatiei aferente cesiunilor depuse in vederea inregistrarii s-au constatat o serie de incalcari ale  dispozitiilor actului constitutiv al societatii, ale Regulamentului si ale metodologiei de lucru stabilite intre Societate si Asociatia Hidrocon, ceea ce a avut ca si consecinta imposibilitatea inregistrarii in Registrul Actionarilor si in Registrul de actiuni ale acestor transferuri.
Reclamanta arata ca, pe calea actiunii in declararea simulatiei, urmareste stabilirea caracterului simulat al actului public (contractele de cesiune) si, totodata, existenta contrainscrisului, justificand in raport cu dispozitiile art. 1175 cod civil pe de o parte dreptul, in calitate de tert, de a refuza efectele actului secret care nu ii este opozabil, iar pe de alta parte dreptul de a dezvalui existenta actului secret pentru a fi in masura sa exercite impotriva acestuia caile de atac prevazute de lege.
Din situatia expusa, rezulta intentia unei persoane straine de Societate, respectiv paratul C, de a dobandi actiuni ale H, fraudand astfel interdictia instituita in deplina conformitate cu vointa sociala, fiind evidentiata
conventia de prete-nom,  realizata in favoarea unor persoane, care personal nu ar fi putut incheia in mod valabil contractul de cesiune de actiuni, ca forma specifica a simulatiei, similara interpunerii de persoane.
In consecinta, sustine reclamanta, ca in cauza sunt indeplinite conditiile pentru a se constata caracterul simulat al contractelor de cesiune incheiate cu privire la actiunile Societatii, respectiv caracterul fictiv al actului public, contrainscrisul sa fie un act secret, contrainscrisul sa fie un act contemporan cu actul aparent si intentia de a simula.
Au fost depuse la dosar, Anexa cu lista paratilor, contractele de cesiune si procurile speciale acordate paratului D .
Paratii au invocat exceptia inadmisibilitatii cererii.
Sub aspectul exceptiei de inadmisibilitate, instanta a retinut ca simulatia, ca operatiune juridica,  este reglementata prin art. 1175 C.civ., potrivit textului, "Actul secret care modifica un act public nu poate avea putere decat intre partile contractante si succesorii lor universali; un asemenea act nu poate avea niciun efect in contra altei persoane".
Analiza textului normativ mai sus evocat revela conditiile  simulatiei, care presupune existenta simultana a doua conventii, una publica si aparenta, cealalta secreta si reala, care anihileaza sau modifica efectele conventiei publice si stabileste adevaratele raporturi juridice dintre partile contractante, cuprinzand, in mod obligatoriu, acordul partilor de a simula.
Tratata intre formele simulatiei, interpunerea de persoane  ascunde persoana uneia dintre partile contractante. Beneficiarul aparent al dreptului este persoana interpusa, care il ascunde pe adevaratul dobanditor al dreptului , in baza acordului simulatoriu, inteles ca fiind conventia secreta in care partile isi exprima intentia si vointa de a simula.
Simulatia prin interpunere de persoane, invocata de reclamanta, pune in evidenta o structura trinomica, rezultata din faptul ca exista trei participanti, si anume: transmitatorul real al dreptului, persoana interpusa si tertul dobanditor.
In doctrina si in jurisprudenta s-a statuat, cu deplin temei, ca in cazul simulatiei prin interpunere de persoane, forma a simulatiei relative subiective, este absolut necesar ca acordul simulatoriu sa se realizeze intre toti cei trei participanti la aceasta constructie juridica, si anume: tertul contractant, persoana interpusa si interponentul. Prin urmare, actul public se incheie intre tertul contractant si persoana interpusa, iar in actul secret figureaza o a treia persoana, interponentul, cu privire la care toti trei au convenit sa ramana ascunsa, in cele mai multe cazuri, pentru "ocolirea unor norme prohibitive" si care este adevaratul beneficiar al operatiunii; tertul contractant cunoaste, asadar, ca a incheiat actul public cu o persoana interpusa, adevaratul sau cocontractant fiind interpusul.
Incontestabil, simulatia are caracter conventional pentru ca se naste din acea conventie a partilor denumita acord simulatoriu, care este de esenta oricarei simulatii.
          Or,  reclamnta nu a sustinut existenta acordului simulatoriu intre toate cele trei persoane.
Prin urmare, nu se verifica elementele simulatiei prin interpunere de persoane, invocata  expres de reclamanti prin cererea de chemare in judecata.
Reclamanta a sustinut, ca  ceea ce se verifica in speta este mandatul fara reprezentare, denumit si conventie de prete-nom. Este adevarat ca mandatul fara reprezentare sau conventia de prete-nom a fost identificata in doctrina ca fiind actul juridic in puterea caruia mandatarul lucreaza pe seama mandantului dar in numele sau personal, insa pentru ca dobandirea dreptului de catre mandant sa fie valabila si opozabila tertilor, este necesara incheierea unui nou contract prin care mandatarul prete-nom sa transmita mandantului sau, cu respectarea tu¬turor conditiilor legale, bunurile dobandite in nume propriu prin contractul incheiat cu tertul.
Pentru a se admite pe cale judecatoreasca o actiune in simulatie, care sa inlature efectele contractului aparent, este necesar ca actul secret sa indeplineasca conditiile de valabilitate, de fond si de forma, cerute de legislatia in vigoare la data incheierii actului.
In cauza, conform art. 7.3 din Actul constitutiv , completat cu art. 3 din Regulamant, si art. 98 ind.2 din Legea nr. 31/1990 - SC H SA fiind o societate de tip inchis - actiunile acesteia pot fi cesionate doar  catre persoane care detin deja calitatea de actionar al societatii si membru al Asociatiei H.
La data incheierii contractelor de cesiune, pretinsul beneficiar nu avea calitatea de actionar al societatii si membru al Asociatiei H. In consecinta, chiar daca s-ar  demonstra in cauza existenta unui acord simulatoriu, actiunea in simulatie nu poate fi primita, intrucat prin conventia secreta  a partilor  s-ar fi  incalcat o dispozitie imperativa cuprinsa in actul constitutiv, astfel incat operatiunea simulatiei ar fi  ilicita.
Se constata, din cele ce preced, ca situatia descrisa nu indeplineste conditiile de existenta ale unei simulatii, deoarece ii lipseste un element esential -indicarea operatiunii juridice secrete (negotium), a acordului de vointa dintre parti ce reprezinta vointa lor reala, ascunsa tertilor.
Avand in vedere ca prin actiunea in simulatie se inlatura efectele contractului aparent, singurul contract eficient ramane contractul secret. Acesta nu va putea sa produca efecte decat cu conditia ca el insusi sa fie valabil incheiat, deoarece in relatiile cu tertii de buna credinta, sanctiunea specifica constatarii simulatiei este inopozabilitatea fata de terti a contractului secret.