Angajare raspundere administratori

Angajare raspundere administratori conform art. 138 din Legea insolventei . Solidaritatea administratorilor cu privire la acoperirea masei pasive a debitorului falit.

Potrivit art. 138 alin.4 din Legea insolventei exista solidaritate a administratorului social cu predecesorul imediat , daca, avand cunostinta de neregulile savarsite de acestia nu le comunica organelor anume prevazute si daca aparitia insolventei este contemporana sau anterioara perioadei de timp in care si-au exercitat mandatul.
Rezulta din textul invocat ca cesionarea partilor sociale nu absolva fostul administrator de raspundere in conditiile in care starea de insolventa a aparut in perioada in care si-a exercitat mandatul .
Paratii nu au contestat actele fiscale si nici nu au produs nicio dovada cu privire la predarea stocului de marfa inregistrat in ultima balanta, ceea ce conduce la prezumtia ca acestea ar fi fost folosite in folos propriu, in conditiile in care activitatea societatii nu a fost reluata nici macar o zi.
Imprejurarea ca actualul administrator nu a contestat actele fiscale nu exonereaza de raspundere pe fostii administratori carora le sunt imputabile cele retinute in aceste acte devenite titluri executorii.
De altfel, in masura in care aprecia ca actualului administrator ii revenea o anume culpa pentru faptele care le sunt imputate in mod nelegal , paratii  puteau chema in garantie pe acesta sau pot urma calea unei actiuni civile indreptate impotriva acestuia. Sentinta nr. 917/F/17.05.2012 pronuntata in dosarul nr. 1712/1259/2010. Reclamanta P , in calitate de lichidator judiciar al SC G SRL  ,a chemat in judecata pe paratii KU, in calitate de administrator al debitorului  SC AS SRL si  pe parata  SC E SRL , pentru a fi obligati, in solidar,  sa suporte masa pasiva a debitorului in suma de 188.540  lei, stabilita prin tabelul de creante.
In motivarea cererii, reclamanta a aratat, in esenta ca, prin sentinta comerciala nr.  --- s-a dispus deschiderea procedurii insolventei dabitorului SC AS SRL
Conform raportului intocmit in temeiul art.59 din Legea nr.85/2006, paratul, in calitate de administrator al debitorului, se face vinovat de intrarea in insolventa a debitorului, intrucat a folosit bunurile societatii in folosul propriu sau in cel al altei persoane  si nu a tinut contabilitatea in conformitate cu legea.
Cererea a fost intemeiata in drept pe dispozitiile art. 138 alin.1 lit a ,b si d  din Legea nr. 85/2006.
Prin cererea completatoare depusa la data de 25.11.2011, reclamanta a chemat in judecata , in calitate de parat si pe KR , administrator al debitorului  SC AS SRL
Raportul evidentiaza faptul ca societatea debitoare a fost infiintata in anul 2000 , a functionat pana in anul 2006  perioada in care  a avut ca administrator social pe paratul KU.
Paratul persoana fizica a infiintat SC E SRL, al carui unic asociat si administrator este, a transmis bunurile debitorului falit catre aceasta societate ( terenul si constructiile ), si ulterior a cesionat partile sociale catre cetateanul turc G TAHIR, persoana care nu poate fi gasita, intrucat activitatea firmei a fost suspendata in luna aprilie 2006, debitorul falit nu mai functioneaza la adresa declarata, stocul de marfa in valoare de 428.793 lei nu a fost justificat.
Au fost depuse acte, a fost citat paratul cu mentiunea prezentarii la interogatoriu, s-a solicitat fisa ORC privind furnizarea de informatii in legatura cu societatea debitoare, relatii la Serviciul Public de Evidenta Informatizata a Persoanelor in vederea comunicarii domiciliului paratului.
Paratul KU in calitate de administrator al debitorului  SC AS SRL , la termenul din data de 03.03.2011, a depus intampinare prin care a solicitat respingerea cererii, si a  precizat ca a detinut calitatea de administrator al debitorului, impreuna cu fratele sau, KR , pana la data de 05.05.2006, cand au cesionat partile sociale. Nu a depus cerere de chemare in judecata a administratorului actual al debitorului, nu s-au  invocat exceptii in cauza.
S-a sustinut ca in luna martie 2006 au fost instrainate bunurile din patrimoniul debitorului SC AS SRL, in scopul achitarii datoriilor sociale, vanzarea s-a incheiat in conditii legale iar pretul a fost integral achitat.
Intrucat arhiva debitorului a fost predata noului asociat, s-a sustinut ca ulterior cesiunii, paratul nu se poate face raspunzator de activitatea SC AS SRL, prin noul administrator.
In raport cu cadrul procesual, paratii KU in calitate de administrator al debitorului  SC AS SRL si  SC E SRL au invocat  exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a persoanei juridice,  exceptie pe care instanta a unit-o cu fondul, conform disp.art. 137 alin.2 Cod procedura civila.
Totodata, paratii, prin aparator, au invocat exceptia prescriptiei dreptului material la actiune, avand in vedere transmiterea partilor sociale in anul 2006.
Deliberand cu prioritate, conform art. 137 alin.1 Cod procedura civila, asupra exceptiei tardivitatii formularii actiunii, instanta a dispus respingerea acesteia, ca neintemeiata , apreciind ca raportat la situatia de fapt, si la prevederile art. 139 din Legea insolventei,  incheierea contractului de vanzare - cumparare autentificat sub nr. ---/ 2006 nu este , in sine, o cauza de antrenare a raspunderii, in conditiile art. 138 din Legea insolventei, pentru a se aprecia ca de la acest moment incepe sa curga termenul de prescriptie.
Administratorul judiciar a cunoscut de existenta acestui contract si a apreciat asupra  elementelor de vinovatie in persoana administratorilor societari la data intocmirii raportului prevazut de art. 59 din Legea insolventei, in dosarul nr.  N
Conform art. 139 din Legea nr. 85/2006,"Actiunea prevazuta la art. 138 se prescrie in termen de 3 ani. Prescriptia incepe sa curga de la data la care a fost cunoscuta sau trebuia cunoscuta persoana care a cauzat aparitia starii de insolventa, dar nu mai tarziu de 2 ani de la data pronuntarii deschiderii procedurii."
S-a  retinut ca prin sentinta comerciala nr.  --- s-a deschis procedura insolventei fata de debitorul S.C. AS SRL iar din interpretarea textului art. 139 din lege, rezulta ca termenul de prescriptie, de trei ani , a inceput sa curga la 10.05.2010, data depunerii raportului privind cauzele ce au condus la aparitia starii de insolventa, iar cererea pendinte a fost formulata la data de 09.11.2010 , inainte de implinirea termenului de prescriptie.
In temeiul art. 167 din Codul de procedura civila , prin incheierea din data de 24.11.2011, s-au incuviintat probe cu acte si expertiza contabila, lucrarea, intocmita de expert S    fiind depusa la dosar.
Examinand probatoriul administrat in cauza, judecatorul sindic retine urmatoarele.
Prin sentinta comerciala  --- s-a deschis procedura insolventei fata de debitorul S.C. AS SRL
Conform tabelului definitiv de creante impotriva debitorului, masa pasiva a acestuia se compune din creante in suma de 188.540   lei, iar potrivit raportului cuprinzand cauzele si imprejurarile ce au dus la aparitia insolventei, intocmit in conditiile art.59 din lege,  paratii persoane fizice, in calitate de administratori al debitorului,   se fac vinovati de intrarea in insolventa a debitorului, intrucat nu au tinut contabilitatea in conformitate cu legea, iar pe de alta parte si-a insusit in interes personal bunurile societatii.
Prin intampinare se contesta lipsa culpei  paratilor in raport de faptul ca intreaga vinovatie apartine cesionarului - G  TAHIR.
In fapt, judecatorul sindic retine ca de la data infiintarii SC AS SRL, aceasta a fost administrata de  paratii KU si KR.
Prin contractul de vanzare-cumparare autentificat sub nr. .../2006, SC AS SRL, prin reprezentanti, a instrainat  SC E SRL, avand ca administratori, aceleasi persoane, KU si KR  intregul drept de proprietate asupra imobilelor, teren si constructii, de la sediul societatii . Prin incheierea ../.2006  a fost intabulat dreptul de proprietate pe numele cumparatorului (fila 171)
Prin intampinare s-a sustinut incheierea contractului de vanzare cumparare a bunurilor, pentru achitarea datoriilor societatii debitoare insa din continutul Raportului de gestiune depus la  dosar, rezulta ca in semestrul I  2006 societatea nu avea datorii pe termen lung.
Pretul vinzarii , in suma de 871.750 lei  a facut obiectul Ordinelor de plata emise in perioada 23.03.2006 - 12.05.2006, conform concluziilor raportului de expertiza, si ulterior s-a incheiat  procesul  verbal de predare-primire nr. 320/15.05.2006 catre cesionar, a documentelor contabile .
La data de 20.04.2006, conform datelor din fisa ORC  activitatea societatii SC AS SRL, a fost suspendata pana la 19.04.2009 ; activitatea societatii debitoare nu a fost reluata dupa expirarea termenului de suspendare a activitatii , din continutul fisei sintetice totalere zultand ca la data de 11.06.2009, firma a fost declarata inactiva, conform Ord.819/2008
Prin actul aditional  din aceeasi data,  20.04.2006,  paratii persoane fizice au  cesionat toate partile sociale catre cetateanul turc G TAHIR.
Cesiunea a fost inregistrata in registrul ORC, la data de 05.05.2006   - ca ultima inregistrare in registrul comertului conform  fisei  ORC de funizare informatii - si a fost publicata in BPI la data de 15.05.2006, data de la care operatiunea a devenit opozabila  tertilor.   
  Din fisa ORC rezulta ca societatea a detinut in continuare acelasi sediu, desi bunurile  nu se mai aflau in patrimoniul acesteia. Prin operatiunea materializata in contractul vanzare-cumparare autentificat sub nr. 638/01.03.2006 a disparut titlul ce constituia temeiul sediului social , in conditiile in care nu a fost depus un alt inscris din care sa rezulte functionarea legala la aceeasi adresa a debitorului SC AS SRL iar aceasta nu detine puncte de lucru.
In temeiul contractului de cesiune s-a incheiat procesul verbal de predare-primire nr. 320/15.05.2006 (fila 86), avand ca obiect exclusiv actele societatii - facturiere, chitante, registre, fara a se mentiona bunurile reprezentand stocul de marfa in valoare de 428.793 lei, mentionat in actul de constatare al Garzii financiare si raportul de expertiza, pentru care nu s-a platit TVA, incheiat pe baza Bilantului contabil din data de 30.06.2006, aferent perioadei 01.01.2006 - 30.06.2006.
Conform actului de constatare al Garzii financiare  in balanta din 30.06.2006, s-a constatat ca scriptic exista un stoc de marfa in valoare de 428.793 lei , suma care, trebuie supusa legislatiei in vigoare la data respectiva - Legea nr. 571/2003. In lipsa dovezii sediului social si a posibilitatii de depozitare, lipsa dovezii reluarii activitatii de la data suspendarii activitatii , la 20.04.2006, organele de control fiscal au concluzionat ca marfurile au iesit din gestiune fara a se emite documente, fiind incalcate astfel prevederile art. 6 din Legea nr. 82/1991.
In baza actului de control, a fost intocmit Raportul de inspectie fiscala nr.  ../ .2007  si decizia de impunere din aceeasi data
In drept, instanta retine ca, natura juridica a raspunderii administratorului este cea a unei raspunderi speciale, care imprumuta caracteristicile raspunderii delictuale.
Activitatea de administrare, apreciata daunatoare, este pentru creditori, un fapt juridic "stricto sensu", pretins prejudiciabil, in raport de care raspunderea patrimoniala presupune identificarea tuturor elementelor raspunderii pentru faptul juridic ilicit cauzator de prejudicii, reglementat de art. 998-999 Cod civil.
Astfel, antrenarea raspunderii administratorilor presupune  indeplinirea urmatoarelor conditii : prejudiciul creditorilor , fapta sa se incadreze in cazurile prevazute de lege ,raportul de cauzalitate dintre fapta si incetarea platilor , culpa persoanei a carei raspundere se antreneaza  sub forma intentiei sau a culpei .
Conform art. 138 literele a, b, d din legea insolventei, temei juridic al actiunii formulate, " In cazul in care in raportul intocmit in conformitate cu dispozitiile art. 59 alin. (1) sunt identificate persoane carora le-ar fi imputabila aparitia starii de insolventa a debitorului, la cererea administratorului judiciar sau a lichidatorului, judecatorul sindic poate dispune ca o parte a pasivului debitorului, persoana juridica, ajuns in stare de insolventa, sa fie suportata de membrii organelor de conducere si/sau supraveghere din cadrul societatii, precum si de orice alta persoana care a cauzat starea de insolventa a debitorului, prin una dintre urmatoarele fapte:
     a) au folosit bunurile sau creditele persoanei juridice in folosul propriu sau in cel al unei alte persoane;
     b) au facut acte de comert in interes personal, sub acoperirea persoanei juridice(...)
     d) au tinut o contabilitate fictiva, au facut sa dispara unele documente contabile sau nu au tinut contabilitatea in conformitate cu legea; " (...)
Din situatia de fapt anterior descrisa, rezulta savarsirea de catre paratii persoane fizice a faptelor mentionate la art. 138 lit. a , b si d din legea insolventei.
Cesionarea partilor sociale de catre fostii  administratori nu ii absolva pe acestia de raspundere in conditiile in care in perioada in care si-a exercitat mandatul societatea a detinut bunuri si nu s-a dovedit predarea acestora catre cesionar in conditiile legii, din raportul intocmit de lichidator  in temeiul art. 59 din Legea insolventei rezultand ca cesiunea a fost una formala, de la data transmiterii partilor sociale societatea nemaidesfasurand activitate, iar cesionarul nu a fost reluat activitatea societatii dupa data suspendarii activitatii si transmiterea partilor sociale - 20.04.2006.
Sub aspectul cuantumului prejudiciului, instanta retine ca suma rezulta din decizia de impunere, emisa pe baza raportului de inspectie fiscala nr. ../.2006, si a procesului verbal, in care se retine culpa comuna a actualului si fostului administrator, acte necontestate in termenul si conditiile reglementate de art. 205 si 207 din OUG nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, constituie titlu executoriu.
Se au in vedere dispozitiile legale cuprinse in art. 110 alin.3  din OG 92/2003, si art. 107.1 din HG 1050 /2004 privind normele metodologice de aplicare a acestui act normativ, conform carora titlul de creanta este actul prin care se stabileste si se individualizeaza  creanta fiscala, intocmit de organele competente  sau de persoanele  indreptatite, potrivit legii, iar conform dispozitiilor art. 141 alin.1 si 2 din acelasi act normativ, executarea silita a creantelor fiscale se efectueaza  in temeiul  unui titlu executori emis potrivit procedurilor codului , de catre organul de executare competent in a carui raza teritoriala  isi are domiciliul fiscal debitorul  sau al unui inscris care, potrivit legii, constituie titlu executoriu  la data la care creanta fiscala este recalculata prin  expirarea termenului de plata prevazut de lege sau stabilit de organul competent ori in alt mod  prevazut de lege.
Paratii s-au aparat in sensul ca nu mai detin functia de administratori ai debitorului incepand cu luna martie 2006.
 Judecatorul sindic retine ca potrivit art. 138 alin.4 din Legea insolventei exista solidaritate a administratorului social cu predecesorul imediat , daca, avand cunostinta de neregulile savarsite de acestia nu le comunica organelor anume prevazute si daca aparitia insolventei este contemporana sau anterioara perioadei de timp in care si-au exercitat mandatul.
Rezulta din textul invocat ca cesionarea partilor sociale nu absolva fostul administrator de raspundere in conditiile in care starea de insolventa a aparut in perioada in care si-a exercitat mandatul .  Paratul nu a chemat in judecata pe actualul administrator iar reclamantul lichidator judiciar a inteles sa promoveze actiune exclusiv  in contradictoriu cu persoana care a avut calitatea de administrator in perioada in care s-au derulat activitati comerciale, din raportul prev. de art. 59 din Legea insolventei rezultand ca cesiunea a fost formala, de la data transmiterii partilor sociale societatea nu a mai desfasurat activitate.
Paratii nu au contestat actele fiscale si nici nu a produs nicio dovada cu privire la predarea stocului de marfa inregistrat in ultima balanta, ceea ce conduce la prezumtia ca acestea ar fi fost folosite in folos propriu, in conditiile in care activitatea societatii nu a fost reluata nici macar o zi.
Imprejurarea ca actualul administrator nu a contestat actele fiscale nu exonereaza de raspundere pe fostii administratori carora le sunt imputabile cele retinute in aceste acte devenite titluri executorii.
De altfel, in masura in care aprecia ca actualului administrator ii revenea o anume culpa pentru faptele care le sunt imputate in mod nelegal , paratii  puteau chema in garantie pe acesta sau pot urma calea unei actiuni civile indreptate impotriva acestuia.
In legatura cu parata persoana juridica, judecatorul sindic are in vedere dispozitiile art. 138 alin.1 din Legea insolventei care confera calitate procesuala pasiva  oricarei persoane careia i-ar fi imputabila aparitia starii de insolventa a debitorului. Nepredarea  stocului de marfa catre cesionar, de catre fostii administratori nu poate fi imputata societatii SC E SRL.
Pe de alta parte nu s-a dovedit in conditiile art. 1169 Cod civil efectuarea de catre aceasta parata a unor acte de administrare a debitorului falit care sa conduca la  aparitia starii de insolventa. Imprejurarea ca cei doi parati persoane fizice, actionari ai ambelor societati au incheiat acte in dubla loc calitate, nu poate, de asemenea fi imputata persoanei juridice.