ANTRENAREA RASPUNDERII PATRIMONIALE A ADMINISTRATORULUI FALITEI; CALITATE PROCESUALA ACTIVA. - art.138 din Legea 85/2006.

     SECTIA COMERCIALA, DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV SI FISCAL.

Materie : RECURS COMERCIAL. ANTRENAREA RASPUNDERII PATRIMONIALE A ADMINISTRATORULUI FALITEI; CALITATE PROCESUALA ACTIVA.
- art.138 din Legea 85/2006.

     Legiuitorul a conferit calitate procesual activa pentru formularea cererii de antrenare a raspunderii patrimoniale a membrilor organelor de conducere a falitei in favoarea administratorului/lichidatorului judiciar, iar pe cale de exceptie in anumite conditii comitetului creditorilor; aceasta posibilitate nu a fost conferita unui creditor al debitoarei care in mod individual sa formuleze cererea.

Prin sentinta nr.38/F din 17.01.2008 pronuntata in dosar nr.7725/111/2006, Tribunalul Bihor a admis exceptia lipsei calitatii procesuale active a creditorului DGFP in promovarea actiunii, invocata de lichidatorul judiciar si pe cale de consecinta a respins actiunea formulata de reclamanta Directia Generala a Finantelor Publice impotriva paratei M.R., ca fiind promovata de o persoana fara legitimare procesuala activa.
Pentru a pronunta astfel, instanta de fond a avut in vedere ca potrivit art.138 alin.1 din Legea nr.85/2006 privind procedura insolventei, calitatea procesuala activa in promovarea cererilor de atragere a raspunderii patrimoniale a membrilor organelor de supraveghere din cadrul societatii  sau de conducere, ori a altor persoane ce au cauzat starea de insolventa a debitorului, apartine administratorului judiciar ori lichidatorului judiciar.
Ori, pe parcursul derularii procedurii insolventei prin raportul ce propune inchiderea procedurii, lichidatorul judiciar a aratat ca nu sunt incidente in speta elemente de atragere a raspunderii fostului administrator ori a altor persoane.
Potrivit art.138 alin.3 din acelasi act normativ, legiuitorul a creat posibilitatea ca, atunci cand lichidatorul a omis sa analizeze elementele de antrenare ori a omis sa formuleze cerere in acest sens, comitetul creditorilor sa poata cere autorizarea judecatorului sindic pentru a putea formula o astfel de cerere.
Ori, lichidatorul nu a omis sa formuleze cerere si nici sa se pronunte cu privire la incidenta elementelor prevazute de art. 138 din lege.
Pe de alta parte, desi s-a sustinut contrariul, nu s-a dat nici o autorizare creditorului DGFP Bihor, de altfel unicul creditor, de a promova aceasta cerere.
Impotriva hotararii pronuntate de judecatorul sindic a declarat recurs in termen recurenta Directia Generala a Finantelor Publice solicitand instantei admiterea recursului, casarea sentintei recurate cu trimiterea spre rejudecare.
In dezvoltarea motivelor de recurs s-a invederat instantei ca prin hotararea recurata s-a retinut ca nu are calitate procesual activa pentru promovarea cererii in antrenarea raspunderii administratorului debitoarei. A apreciat ca hotararea atacata este vadit nelegala si netemeinica fiind data cu interpretarea si aplicarea gresita a legii. Astfel, in cauza are calitatea de unic creditor al falitei iar in prealabil a invocat in sustinerea actiunii prev.art.138 alin.3 din Legea 85/2006 judecatorul sindic fiind indreptatit sa se pronunte si asupra autorizarii cererii, dar nu s-a pronuntat asupra acestui aspect. A considerat ca in cauza conditia prevazuta de lege, respectiv autorizarea comitetului creditorilor nu putea fi indeplinita faptic deoarece potrivit prev.art.16 alin.4 din lege comitetul e format din 3 - 5 creditori, dar in cauza nu este decat un singur creditor. A apreciat ca in calitate de unic creditor era indreptatita la formularea cererii de antrenare a raspunderii patrimoniale a fostului administrator, existand elemente pentru admiterea cererii, scopul legii fiind acela de a se asigura recuperarea creantelor in cadrul procedurii. In consecinta in mod gresit s-a admis exceptia lipsei calitatii sale procesual active impunandu-se casarea sentintei cu trimitere spre o noua judecare.
Instanta de recurs, analizand recursul declarat prin prisma motivelor invocate, a retinut ca este nefondat urmand ca in baza prev.art.312 Cod procedura civila sa dispuna respingerea lui ca atare si mentinerea in totalitate a sentintei atacate.
Conform prev.art.138 alin.1 din Legea 85/2006 actiunea in antrenarea raspunderii patrimoniale a membrilor organelor de conducere ori supraveghere ai societatii falite poate fi formulata de catre administratorul/lichidatorul judiciar, legiuitorul conferind legitimitate procesual activa potrivit alin.3 al aceluiasi articol pe cale de exceptie comitetului creditorilor in cazul in care lichidatorul omite sa se pronunte asupra incidentei prev.art.138 in raport ori daca omite sa formuleze actiunea.
Din analiza prevederii legale incidente respectiv art.138 din Legea 85/2006 rezulta ca legiuitorul a conferit calitate procesual activa de a formula actiunea in raspundere doar administratorilor ori lichidatorilor judiciari si pe cale de exceptie in cele doua situatii comitetului creditorilor, in mod individual nefiind conferita aceasta posibilitate creditorilor inscrisi la masa credala.
In speta recurenta, unic creditor al falitei a promovat actiunea in raspunderea administratorului fara a avea calitate procesual activa in acest sens, cum in mod corect a retinut si judecatorul sindic.
In privinta motivului de recurs constand in nepronuntarea judecatorului sindic asupra cererii creditoarei prin prisma art.138 alin.3 din lege s-a retinut ca in cauza in mod corect a retinut si judecatorul sindic nu s-a formulat in mod expres vreo cerere de antrenare prealabila introducerii cereri, simpla invocare in cuprinsul enumerarii temeiurilor de drept ale cererii de antrenare formulate de creditoare si a alin.3 al art.138, neechivaland cu o cerere adresata judecatorului sindic in vederea autorizarii introducerii cererii. De altfel, legiuitorul a conferit legitimitate procesual activa comitetului creditorilor prin prisma art.138 alin.3 si nu unui creditor anume individual, iar cererea de autorizare este prealabila formularii cererii efective de antrenare a raspunderii patrimoniale.
De altfel, judecatorul sindic a analizat cauza si prin prisma acestor aspecte aratand ca in cauza nu sunt incidente prev.art.138 alin.3 din Legea 85/2006 deoarece lichidatorul nu a omis sa analizeze incidenta faptelor prev.de art.138 din lege in cauza, neexistand omisiunea vizata de legiuitor.
In consecinta, s-a retinut ca motivele de recurs invocate in cauza sunt nefondate hotararea recurata fiind legala si temeinica, motiv pentru care s-a dispus respingerea ca nefondat a recursului.