RECURS LITIGII CU PROFESIONISTII. RECUZARE ADMINISTRATOR JUDICIAR. INADMISIBILITATE. - art.29 lit.a si b si art.81 alin.3 din O.U.G. nr.86/2006; - art.27 si art.129 alin.5 Cod procedura civila; -art.11 lit.e si art.22 alin.2 din Legea nr.85/2006.

SECTIA A II - A CIVILA, DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV SI FISCAL.

Materie : RECURS LITIGII CU PROFESIONISTII. RECUZARE ADMINISTRATOR JUDICIAR. INADMISIBILITATE. 

- art.29 lit.a si  b si art.81 alin.3 din O.U.G. nr.86/2006;
- art.27 si art.129 alin.5 Cod procedura civila;
- art.11 lit.e si art.22 alin.2 din Legea nr.85/2006.

Decizia nr.40/C/24.01.2013 a Curtii de Apel Oradea - Sectia a II -a civila,  de contencios administrativ si fiscal.

Prin incheierea din 12 octombrie 2012,  judecatorul sindic a  respins ca inadmisibila cererea de recuzare  formulata de debitoarea SC F. SRL cu sediul procesual ales in O. , str.M. K. , nr.,  jud.Bihor impotriva administratorului judiciar S. P.  BB&A I.  IPURL  .
Pentru a pronunta astfel, instanta de fond a retinut ca, prin Sentinta civila nr.2051/F/2012 din data de 11.09.2012 pronuntata de Judecatoria Oradea s-a admis cererea formulata de creditoarea SC R.  SA B.  cu sediul in B..,  str.I. M., nr., et., jud.B.  pentru deschiderea procedurii insolventei (procedura generala) impotriva  debitorului  SC F.  SRL cu sediul in M., C. R., nr., jud.B. , CUI, inregistrata la ORC B.  sub nr. J 05/.
In temeiul art.33 alin 6 din Legea nr.85/2006 s-a dispus deschiderea procedurii generale de insolventa impotriva debitorului SC F. SRL cu sediul in M. , C.  R., nr.31, jud.B., CUI , J 05/.
In temeiul art.34 din Legea nr.85/2006 a fost numit in calitate de  administrator judiciar S. P.  B&B I.  IPURL cu sediul profesional in I. , str. E.  nr., jud. I.,  inscris in tabloul UNPIR sub nr.RFO II 0592, care va indeplini atributiile prevazute de art.20 din lege.
In temeiul art.61 din Legea nr.85/2006 s-a dispus notificarea deschiderii procedurii debitorului, asociatilor si Oficiului Registrului Comertului de pe langa Tribunalul Bihor, prin Buletinul Procedurilor de Insolventa, in vederea efectuarii mentiunii in temeiul art.61 din Legea privind procedura de insolventa, precum si tuturor bancilor unde debitorul are deschise conturi.
S-a pus in vedere administratorului judiciar prevederile art. 252 din Legea nr.31/1990 republicata si a dispus mentionarea la registrul comertului a reprezentantilor permanenti ai administratorului judiciar.
S-a fixat termen pentru depunerea de catre administratorul judiciar a raportului prevazut de art. 54 din  L.85/2006 la data de 01.10.2012, termenul limita pentru depunerea creantelor la 28.10.2012, termenul limita pentru verificarea creantelor, intocmirea, afisarea si comunicarea tabelului preliminar al creantelor la 15.11.2012, termenul pentru solutionarea eventualelor contestatii la 04.12.2012, cam. 3 ora 9.
S-a dispus trimiterea notificarilor catre toti creditorii debitorului, de catre administratorul judiciar.
In temeiul art.4 din Legea nr.85/2006 s-a dispus deschiderea de catre debitor a unui cont la o unitate bancara, din care vor fi suportate cheltuielile aferente procedurii, in termen de 2 zile de la notificarea deschiderii procedurii, in caz de neindeplinire a atributiei, contul va fi deschis de catre administratorul judiciar. Eventualele disponibilitati banesti vor fi pastrate intr-un cont special de depozit bancar.
In ceea ce priveste motivul de recuzare invocat de societatea debitoare, instanta a stabilit ca,  activitatea practicienilor in insolventa este reglementata prin OUG  nr.86/2006 care, prin art.77 a abrogat expres prevederile art.19 alin.6 si 7 din Legea nr.85/2006 prin care, enumerandu-se cazurile de incompatibilitate ale practicianului in insolventa, se reglementa si posibilitatea pentru partea interesata de a initia procedura recuzarii, conform dispozitiilor Codului de procedura civila, in situatia in care acesta nu se conforma obligatiei de abtinere.
In prezent, mentionata ordonanta, prin art.28-31, reglementand institutia incompatibilitatii practicianului in insolventa - unele incompatibilitati fiind absolute, altele relative iar altele cu caracter temporar -, nu contine nici o norma care sa prevada si posibilitatea recuzarii lui in conditiile art.27 Cod procedura civila.
In acest sens s-a retinut ca potrivit prevederilor art.31 din OUG nr.86/2006, practicianul in insolventa este obligat sa se abtina daca se afla in unul dintre cazurile prevazute de art.27 din Codul de procedura civila, cu exceptia celui prevazut de art.27 pct.7 si anume, daca si-au spus parerea cu privire la pricina ce se judeca. Aceasta norma speciala de trimitere fiind strict delimitata la obligatia de abtinere, nu se poate pretinde ca ar cuprinde si posibilitatea recuzarii practicianului in insolventa in conditiile art.27 Cod procedura civila referitoare la recuzarea judecatorilor.
De asemenea,in conformitate cu prevederile art.28 alin. 3 din OUG nr.86/2006, practicianul in insolventa este obligat, sub sanctiunea suspendarii, sa comunice UNPIR instantele la care nu isi pot exercita profesia pentru motivele de incompatibilitate prevazute de art.29 din mentionata ordonanta - interdictiile vizand situatia in care practicianul in insolventa este numit administrator sau lichidator in raza instantei la care anterior a indeplinit functia de judecator-sindic sau la care sotul, ruda sau afinul sau pana la gradul al III-lea inclusiv indeplineste functia de judecator sau procuror.
Avand in vedere aceste dispozitii speciale ce reglementeaza interdictiile in exercitarea profesiei de practician in insolventa si sanctiunile in caz de incalcare a lor cat si faptul ca in Codul de procedura civila exista in art.27 si urm. art.36,art.204,art.351 reglementari speciale diferite pentru recuzare, in functie de persoana impotriva careia este formulata cererea, nu se poate sustine cu temei ca procedura referitoare la recuzarea judecatorilor constituie dreptul general in materie de recuzare si poate fi aplicata si altor categorii de persoane decat cele vizate respectiv practicianului in insolventa.
In primul rand, daca aceste prevederi ale art.27 Cod procedura civila ar reprezenta norma generala pentru orice cerere de recuzare ar fi fost omisa din titulatura titlului V din Codul de procedura civila mentiunea "  judecatorilor " iar in al doilea rand, art.36 si art.204 alin. 1 si art.351 alin. 1 Cod procedura civila instituind o limitare a aplicarii prin analogie a prevederilor art.27 Cod procedura civila, aceste dispozitii referitoare la recuzarea judecatorilor apar ca norma speciala, de stricta interpretare ce se aplica prin analogie doar persoanelor expres mentionate in articolele susmentionate.
Cum potrivit principiului de interpretare a actelor normative, nu se poate completa o norma speciala cu o alta norma speciala ci numai cu norme generale iar dispozitiile referitoare la incompatibilitatea si recuzarea judecatorilor sunt la randul lor norme speciale,acestea nu pot fi aplicate prin analogie si practicienilor in insolventa
Pe de alta parte, institutia incompatibilitatii practicianului in insolventa este strict delimitata prin dispozitiile speciale ale OUG nr.86/2006 din al caror continut rezulta ca situatiile de incompatibilitate nu sunt aceleasi ca cele enumerate expres si limitativ de art.24 Cod procedura civila si nici unul dintre ele nu se identifica cu vreun motiv de recuzare si cu atat mai putin cu cele care privesc pe judecatori, dispozitiile art.28 alin. 3 si cele ale art.31 lit. b din mentionata ordonanta impunand practicianului doar obligatia de informare si de abtinere in situatia in care s-ar afla in unul dintre cazurile prevazute la art.27 din Codul de procedura civila, cu exceptia cazului prevazut de art.27 pct.7 anume daca si-au spus parerea cu privire la pricina ce se judeca.
Lipsa unei reglementari speciale privind recuzarea administratorului judiciar /lichidatorului judiciar nu reprezinta o omisiune a legiuitorului ci este justificata de specificul procedurii insolventei si de continutul mandatului conferit de lege practicianului in insolventa desemnat intr-o astfel de procedura care nu este exponent nici al intereselor creditorului si nici al intereselor debitorului cum eronat cel din urma intelege esenta unui astfel de mandat, ci un reprezentant al intereselor procedurii iar in acest sens, are indatorirea sa asigure realizarea, in conditiile legii, a drepturilor si obligatiilor participantilor la procedura si sa efectueze cu celeritate,actele si operatiunile prevazute de legea insolventei.
Ca reprezentant al procedurii,implicarea in procedura a unui administrator judiciar nu este facultativa ci obligatorie, investirea cu aceasta calitate realizandu-se, potrivit art.34 din Legea nr.85/2006, prin chiar sentinta de deschidere a procedurii, dupa o prealabila verificare a calitatii de practician activ conform normelor de incompatibilitate prevazute de art.28-31 din OUG nr.86/2006 si un control al asigurarii de raspundere, mandatul sau incetand la momentul stabilirii atributiilor lichidatorului judiciar(in cazul in care persoana sa nu a fost numita lichidator judiciar ) sau la inchiderea procedurii cand,potrivit art.136 din Legea nr.85/2006,este descarcat de orice indatoriri si responsabilitati privind procedura.
Prin urmare, in derularea unei proceduri de insolventa sau faliment nu este posibila suspendarea mandatului administratorului judiciar desemnat sa administreze respectiva procedura intrucat atributiile conferite de lege acestuia constituindu-se in acte de administrare specifice procedurii, o eventuala suspendare,pe langa faptul ca ar conduce la lipsirea pentru moment de supraveghere a activitatii debitorului si dezordini in gestionarea procedurii ar insemna practic oprirea tuturor efectelor substantiale si procedurale ale deschiderii procedurii.
Ca atare, retinand ca practicianului in insolventa nu-i sunt aplicabile acelasi norme de incompatibilitate si regulile de recuzare operante pentru judecatori, nu exista indreptatire pentru a se dispune inlaturarea sa din procedura prin intermediul cererii de recuzare si nici de suspendare a atributiilor acestuia, nici o dispozitie a Legii nr.85/2006 neprevazand o astfel de posibilitate.
   Pentru aceste motive, a respins ca inadmisibila cererea de recuzare  formulata de debitoarea SC F. SRL cu sediul procesual ales in O. , str. M. K., nr. /A, jud.B. impotriva administratorului judiciar S.   P.  BB&A I. IPURL.
Impotriva hotararii pronuntate de instanta de fond a declarat recurs debitoarea SC"F. "SRL, solicitand admiterea recursului, casarea sentintei si trimiterea spre rejudecare a cererii de recuzare impotriva S.  P.  BB&A I. IPURL, numita administrator judiciar prin Sentinta nr. 2051/F/2012 din data de 11 septembrie 2012 in dosarul 6855/111/2012.
In motivarea recursului recurenta a aratat ca a solicitat judecatorului sindic sa dispuna admiterea cererii de recuzare cu consecinta recuzarii administratorului judiciar S. P. BB&a I. IPURL, urmand sa dispuna numirea unui nou administrator judiciar.
Prin Sentinta nr. 2051/F/2012 din data de 11 septembrie 2012, in dosarul Tribunalului Bihor cu nr. 6855/111/2012, s-a admis cererea de deschidere a procedurii impotriva S.C. F. S.R.L., si tot la cererea creditoarei S.C. R. S.R.L., a fost numit administrator judiciar, S. P.  BB&A I. Ipurl. Asa cum se indica in cererea introductiva, dl. avocat B.  D. D., reprezinta S. P. BB&A I. IPURL. La momentul la care a primit cererea de deschidere a procedurii, a contactat reprezentantii legali ai societatii care i-au recomandat sa o contacteze pe doamna B. E. , avocatul societatii creditoare R.  si care reprezinta societatea in instanta in toate litigiile. Ulterior, dupa admiterea cererii a primit Sentinta nr.2051/F/2012 din data de 11 septembrie 2012, din dosarul Tribunalului Bihor nr. 6855/111/2012, s-a admis cererea de deschidere a procedurii impotriva  S.C. F.  S.R.L., si tot la cererea creditoarei S.C. R.  S.R.L., a fost numit administrator judiciar, S. P.  BB&A I. Ipurl. Evident ca au fost surprinsi de identitatea de nume atat a avocatului creditoarei cat si al reprezentantului administratorului judiciar, motiv pentru care a efectuat verificari. Dincolo de identitatea sediilor profesionale (atat doamna avocat B. E.  cat si S. P. BB&A I.  Ipurl, reprezentata prin domnul avocat B. D. , au sediul in I. , str. E. , nr. , acestia au, de asemenea si acelasi domiciliu, respectiv I. , str. O.  , nr. , bl. , sc A, et., ap..
Verificand si interogand persoanele in cauza, domnul avocat B.  D.  a confirmat ca doamna avocat B. E.  este mama dansului si da, aceasta reprezinta creditoarea S.C. R.  S.A. B.  in toate litigiile existente pe rolul instantelor, in calitate de avocat. In plus, domnul avocat D. B., intrebat fiind daca nu apreciaza ca ar trebui sa se abtina in prezenta cauza, a sustinut ca d-na B. E., fiind avocatul care ii reprezinta in instanta in toate procesele pe cei de la R., aceasta solicita numirea domniei sale in calitate de administrator judiciar in toate cauzele de insolventa ale creditoarei ca urmare a solicitarilor exprese in acest sens si de asemenea a afirmat ca nu este nimic deosebit in aceasta situatie fiind obisnuit ca, creditorii sa isi aiba propria casa de insolventa a carei numire sa o ceara.
In data de 5 octombrie 2012, a procedat la notificarea in scris a S.  P. BB&A I. Ipurl, personal pe domnul B. D., solicitandu-i sa se abtina in procedura insolventei deschisa impotriva S.C. F.  S.R.L. avand in vedere conflictul de interese ivit.
Avand in vedere ca nici pana la data depunerii cererii de recuzare, administratorul judiciar nu a inteles sa formuleze cerere de abtinere a procedat la formularea prezentei cereri de recuzare.
Normele legale care guverneaza prezenta cerere si motivele de admisibilitate a cererii de recuzare.
Sub sanctiunea suspendarii din profesie, potrivit prevederilor art. 29 din O.U. nr. 86/2006, republicata, privind organizarea activitatii practicienilor in insolventa, raportat la art. 11 din Codul de etica profesionala si disciplina al Uniunii Nationale a Practicienilor in Reorganizare si Lichidare, practicianul in insolventa este obligat sa se abtina, sub sanctiunea suspendarii din profesie, daca:
a) se afla in stare de incompatibilitate profesionala sau conflict de interese, astfel cum sunt acestea definite in Statut si in Codul de etica profesionala;
b) se afla in unul dintre cazurile prevazute la art. 27 din Codul de procedura civila, cu exceptia celui prevazut la art. 27pct. 7.
Astfel, art. 27 pct.2 din Codul de procedura civila precizeaza: Judecatorul poate fi recuzat: cand el este sot, ruda sau afin in linie directa ori in linie colaterala, pana la al patrulea grad inclusiv, cu avocatul sau mandatarul unei parti sau daca este casatorit cu fratele ori sora sotului uneia din aceste persoane.
Potrivit principiilor de etica profesionala "Membrul UNPRL nu va accepta sa fie desemnat intr-un caz in care s-ar afla intr-un conflict de interese. Daca conflictul de interese (neprevazut expres de OG 79/99) apare consecutive numirii membrul va anunta imediat toate partile interesate."
De asemenea prevederile Codului de conduita Etica profesionala si disciplina al Uniunii Nationale a Practicienilor in Insolventa din 29/09/2007 Republicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 678 din 06/10/2010, statueaza: "Art. 4. - Independenta de actiune in exercitarea profesiei de practician in insolventa trebuie sa se manifeste liber fata de orice interes care ar putea fi incompatibil cu integritatea si obiectivitatea practicianului.
Art. 5. - (1) Se prezuma a fi incalcata independenta in situatia in care membrul Uniunii angajat, un colaborator al sau, sotul (sotia) sau o ruda ori afin pana la gradul III se afla, simultan sau succesiv, in raporturi juridice susceptibile de a influenta creditorul sau creditorii ce pot decide numirea ori mentinerea sa in pozitia de administrator judiciar sau lichidator intr-un dosar de insolventa.
Fata de situatia de fapt si de drept prezentata mai sus in sustinerea admiterii cererii de recuzare a invederat instantei faptul ca in privinta domnului    avocat    B.  D., reprezentant    legal  al administratorului judiciar S. P. BB&A I. Ipurl sunt intrunite toate conditiile privind recuzarea acestuia. Astfel, asa cum a aratat, potrivit art.29 alin.2 din OUG nr.86/2006 are obligatia de a se abtine daca se afla in conflict de interese astfel cum acesta este definit de Statut si Codul de etica profesionala.
In acest sens, Cap.II, art. 3 alin. 1 din acelasi Cod de etica si conduita profesionala, prevede ca unul dintre principiile fundamentale care trebuie respectate de catre practicianul in insolventa in conduita lui, in relatiile profesionale cu ceilalti il reprezinta independenta. Importanta respectarii ei este subliniata de instituirea unei prezumtii legale potrivit careia se prezuma a fi incalcata independenta in situatia in care membrul UNPIR, angajat, un colaborator al sau, sotul ( sotia ) sau o ruda ori afin pana la gradul III se afla, simultan sau succesiv, in raporturi juridice susceptibile de a influenta creditorul sau creditorii ce pot decide numirea sa in calitate de administrator judiciar sau lichidator.
Incidenta acestei prezumtii presupune intrunirea unei singure conditii: existenta unor raporturi simultane sau succesive ale practicianului in insolventa sau ale persoanelor enumerate expres de natura sa influenteze desemnarea sa in calitate de administrator judiciar sau lichidator.
Avand in vedere toate documentele depuse la dosar care dovedesc identitatea de sediu profesional si identitatea domiciliului, emailurile prevenind de la reprezentanti ai creditoarei cu indicarea doamnei avocat B. E. ca avocat al R., si nu in ultimul rand recunoasterea expresa a legaturii mama-fiu, este evident conflictul de interese in care se afla administratorul judiciar S. P. BB&A I. Ipurl, reprezentat prin avocat B. D.
De asemenea a invederat instantei ca numirea acestuia de catre instanta a fost efectuata ca urmare a cererii societatii creditoare R. avandu-se in vedere optiunea expresa manifestata de acesta prin cererea introductiva.
Este evident ca in calitatea sa de avocat al creditoarei, doamna avocat B. E.  a influentat in mod decisiv desemnarea S. P. BB&A I.  Ipurl, reprezentat prin avocat B. D. pe care l-a indicat in mod expres ca reprezentant asociat coordonator, astfel incat este evidenta incidenta ipotezei avuta in vedere de art.29 alin.2 din OUG nr.86/2006.
Acest aspect a fost recunoscut de altfel si de catre administratorul judiciar prin reprezentant, dl. avocat B. D. , afirmand ca este firesc sa fie asa avand in vedere ca mai nou fiecare societate mai mare isi are casa sa de insolventa, ia in ceea ce il priveste, el este numit in toate cauzele in care R.  solicita deschiderea procedurii. Potrivit art. 11 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 85/2006, desemnarea administratorului judiciar si a lichidatorului apartine atributiilor judecatorului-sindic motiv pentru care fata de ofertele depuse la dosar, a solicitat a se dispune numirea unui administrator judiciar. Incheierea data in camera de consiliu din data de 12 octombrie 2012 in dosar nr. 6855/111/2012 asupra cererii de recuzare formulata, a fost data fara cale de atac. Astfel, considera ca aceasta solutie (aceea a lipsei caii de atac) nu este una legala, cata vreme se afla in procedura insolventei reglementata de Legea nr.85/2006.
Potrivit art.8 alin. (1) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei, curtea de apel este instanta de recurs pentru hotararile pronuntate de judecatorul-sindic in temeiul art. 11 din lege.
Prevederile aliniatului 2 din sus amintitul articol fac trimitere si la limitarea atributiilor judecatorului sindic "la procesele si cererile de natura judiciara aferente procedurii insolventei" iar prevederile art. 12 al. 1 stipuleaza "Hotararile judecatorului-sindic sunt definitive si executorii. Ele pot fi atacate separat cu recurs."
Apreciaza ca in mod gresi judecatorul sindic a dat prezenta incheiere fara cale de atac, atata vreme cat in procedura prevazuta de Legea nr.85/2006, toate hotararile judecatorului sindic sunt atacabile cu recurs.
Judecatorul sindic a refuzat sa judece cererea de recuzare sub motiv ca legea nu prevede, motivand ca prevederile art.27 din Cod procedura civila este o norma speciala, de stricta interpretare ce se poate aplica doar judecatorilor si prin analogie, doar persoanelor expres mentionate.
A mai motivat judecatorul sindic ca potrivit principiului de interpretare a actelor normative, nu se poate completa o norma speciala cu o alta norma speciala ci doar cu norme generale.
Potrivit principiilor fundamentale ale dreptului civil "Nici un judecator nu poate refuza sa judece pe motiv ca legea nu prevede, este neclara sau incompleta. Acest principiu se regasea in prevederile vechiului Cod Civil la art. 3 si a fost preluat si in NCPC la art. 5 care mai mentioneaza de asemenea si faptul ca "(3) in cazul in care o pricina nu poate fi solutionata nici in baza legii, nici a uzantelor, iar in lipsa acestora din urma, nici in baza dispozitiilor legale privitoare la situatii asemanatoare, ea va trebui judecata in baza principiilor generale ale dreptului, avand in vedere toate circumstantele acesteia si tinand seama de cerintele echitatii."
Este evident incalcat principiul independentei administratorului judiciar atata vreme cat creditorul are drept lichidator pe fiul avocatului sau atata vreme exista prezumtia de incalcare a acestui principiu potrivit ar. 5 mai sus enuntat.
Starea de incompatibilitate in care se afla, impune aplicarea prevederilor care reglementeaza recuzarea atata vreme cat cel in cauza nu intelege sa se abtina. Conform dispozitiilor din Codul de procedura civila, care completeaza legea speciala (acolo unde aceasta nu cuprinde prevederi exprese in materie), cel care se afla in incompatibilitate trebuie sa faca cunoscut acest lucru. Absenta initiativei administratorului judiciar a condus in final la formularea cererii de recuzare care este intemeiata. Ca urmare, chiar si in ipoteza in care normele juridice in vigoare nu se refera la situatia care este supusa judecatii sau se refera la aceasta in chip contradictoriu sau neclar, cauza nu poate fi respinsa ca inadmisibila, instanta fiind datoare, ca prin interpretarea data legii sa o solutioneze, intrucat respingerea actiunii ca inadmisibila ar echivala cu o ingradire a accesului la justitie si implicit cu o incalcare a art. 6 alin. (1) din Conventia Europeana a Drepturilor Omului.
Motivul invocat de instanta, cum ca prevederile de la art. 27 si urmatoarele, 36, 204, 351 ar exista reglementari speciale diferite pentru recuzare, in functie de persoana impotriva caruia este formulata plangerea si care nu includ administratorii judiciari, este nefondat.
Este evident ca art. 27 Cod procedura civila este norma generala in materia recuzarilor. Chiar daca in titlu se mentioneaza judecatorii, trebuie precizat ca fiind vorba de o procedura de judecata, aceste reguli au fost aplicate intai doar acestora. Ulterior, sfera persoanelor a fost extinsa, fiind vorba de un principiu. Acest articol este "dreptul comun" in material recuzarilor, legiuitorul nemaiconsiderand necesar sa-l preia la fiecare situatie, ci doar sa faca trimitere la acesta.
Aceasta sustinere se bazeaza si pe prevederile Legii 24/2000, art. 16, al. 1) in procesul de legiferare este interzisa instituirea acelorasi reglementari in mai multe articole sau alineate din acelasi act normativ ori in doua sau mai multe acte normative. Pentru sublinierea unor conexiuni legislative se utilizeaza norma de trimitere.
Nefondate sunt si sustinerile judecatorului sindic atunci cand afirma ca nu intamplator nu exista o reglementare a procedurii recuzarii administratorului special avand in vedere ca acesta nu este un exponent al nici al intereselor creditorului si nici ale intereselor debitoarei.
Tocmai prevederile Cap.II, art. 3 alin. 1 din acelasi Cod de etica si conduita profesionala, se prezuma a fi incalcata independenta in situatia in care membrul Uniunii angajat, un colaborator al sau, sotul (sotia) sau o ruda ori afin pana la gradul III se afla, simultan sau succesiv, in raporturi juridice susceptibile de a influenta creditorul sau creditorii ce pot decide numirea ori mentinerea sa in pozitia de administrator judiciar sau lichidator intr-un dosar de insolventa.
Pe de alta parte nici sustinerile potrivit carora este imposibila suspendarea administratorului judiciar nu sunt fondate atata timp cat a solicitat ca admitand cererea sa dispuna si numirea unui nou administrator.
In drept au fost invocate prevederile art. 304, 304/1, 312 pct 5 din Codul de procedura civila, art. 8, 11, 12 Legea nr.85/2006, art. 29 lit.b din OUG 86/2006 si art.27 din Codul de Procedura Civila, art. 4 si 5 si celelalte ale Codului de conduita Etica profesionala si disciplina al Uniunii Nationale a Practicienilor in Insolventa.
Examinand hotararea recurata, atat prin prisma criticilor formulate cat si sub toate aspectele potrivit art.304¬¬¬¬¬/1 Cod procedura civila instanta a retinut urmatoarele:
Referitor la exceptia inadmisibilitatii recursului, invocata de intimata S. P. BB&A I. IPURL, aceasta a fost respinsa ca nefondata. Conform art.8 alin.1 din Legea 85/2006, Curtea de Apel va fi instanta de  recurs pentru hotararile pronuntate de judecatorul sindic, or in cauza de fata a fost recurata o hotarare a judecatorului sindic, motiv pentru care exceptia nu poate fi primita.
In privinta fondului, s-a retinut ca debitoarea SC "F. " SRL a sesizat judecatorul sindic cu o cerere de recuzare a S. P. BB&A I. IPURL, desemnata administrator judiciar al acesteia prin sentinta nr.2051/11.09.2012, pe considerentul ca administratorul judiciar a fost desemnat la cererea creditoarei SC "R." SRL reprezentata de doamna avocat B. E. , mama reprezentantului S. P. BB&A I. IPURL, avocatul B.  D.
In motivarea cererii s-au invocat dispozitiile art.29 lit. "a si b" din OUG 86/2006, precum si art.4 si 5 din Codul de conduita etica profesionala si disciplina al Uniunii Notariale a practicienilor in insolventa.
Judecatorul sindic prin sentinta ce face obiectul recursului, a respins ca inadmisibila cererea de recuzare. Asa cum a aratat si prima instanta, art.19 alin.6 si 7 din Legea 85/2006 a fost abrogat expres prin art.81 alin.1 din OUG 86/2006, institutia incompatibilitatii practicianului in insolventa fiind reglementata prin art.28-29 din ordonanta amintita.
In acest context art.29 lit.a si b. din OUG 86/2006 prevede ca, in cadrul procedurii insolventei, practicianul este obligat sa se abtina, sub sanctiunea suspendarii din profesie, daca se afla in stare de incompatibilitate profesionala sau conflict de interese, astfel cum sunt acestea definite in Statutul si cod de etica profesionala, respectiv daca se afla in unul dintre cazurile prevazute de art.27 Cod procedura civila cu exceptia celui prevazut de art. 27 pct.7.
Ca atare, in raport cu aceste dispozitii legale, este clar ca prin abrogarea expresa a art.19 alin.6 si 7 din Legea nr.85/2006, in baza art.81 alin.3 din OUG 86/2006, nu mai este posibila recuzarea practicianului in insolventa potrivit dispozitiilor Codului de procedura civila, devenind aplicabile prevederile art.29 din ordonanta de mai sus, care stabilesc obligatia practicianului de a se abtine sub sanctiunea suspendarii, in cazurile prevazute la lit. a si b. Cu toate acestea, instanta a retinut ca potrivit art.11 lit. e din Legea insolventei, printre atributele stabilite in sarcina judecatorului, in cadrul prezentei legi, este si aceea de inlocuire pentru motive temeinice, a administratorului judiciar, inlocuirea care poate fi pronuntata conform art. 22 alin.2 din acelasi act normativ in orice stadiu al procedurii, din oficiu sau la cererea comitetului creditorilor. Fata de cele aratate, si tinand cont de dispozitiile art.129 alin.5 Cod procedura civila, judecatorul sindic, in masura in care considera, in raport cu probele depuse, ca practicianul in insolventa este in stare de incompatibilitate, se impunea ca din oficiu sa se sesizeze in vederea inlocuirii administratorului judiciar. Cum judecatorul sindic nu a procedat in acest mod, hotararea pronuntata este criticabila. Pentru aceste considerente, in raport cu art.312 alin.5 si 312 Cod procedura civila, recursul a fost admis ca fondat, iar sentinta casata, cauza urmand a fi trimisa spre rejudecare judecatorului sindic care va tine cont de cele aratate.
 De asemenea, cu ocazia rejudecarii se vor avea in vedere toate sustinerile invocate de recurenta debitoare.
Cheltuielile de judecata vor fi avute in vedere cu ocazia rejudecarii.