Procedura insolventei � intrare in faliment

DOMENIUL � Faliment.
Procedura insolventei � intrare in faliment. Plan de reorganizare � perioada de observatie.

In ceea ce priveste cererea de intrare in faliment a debitoarei R M, cu aplicarea principiului disponibilitatii care guverneaza procesul civil si in calea de atac a recursului, dar si limitele investirii, Curtea retine ca recurentul  creditor CIA A.N. a solicitat judecatorului sindic sa faca aplicarea disp. art.102 alin.3 Legea nr.85/2006 avand in vedere inexistenta unui plan de reorganizare confirmat, respectiv expirarea termenului pentru propunerea unui plan in conditiile art.94.  Asupra acestui aspect, Curtea retine ca hotararea de confirmare a planului de reorganizare a fost casata prin decizia nr.204 din 20.01.2014 pronuntata  in dosarul nr. 58935/3/2011/a30, ca urmare a anularii hotararii Adunarii creditorilor adoptata in data de 20.02.2013. Pentru aceste considerente, raportat la caracterul declarativ al hotararii judecatoresti, respectiv efectul retroactiv al acesteia in sensul ca constata drepturi preexistente, dar si obligatoriu, facand totodata si aplicarea aspectului pozitiv al puterii de lucru judecat (imposibilitatea reluarii dezbaterilor asupra chestiunii litigioase solutionate in mod irevocabil, dar si obligatia de a se lua act de aspectele rezolvate jurisdictional anterior), Curtea urmeaza a constata ca in mod legal judecatorul sindic a constatat ca debitoarea se afla in perioada de observatie, iar planul de reorganizare propus urmeaza a fi supus votului adunarii creditorilor, respectiv confirmarii de catre judecatorul sindic, nefiind aplicabil la data sesizarii instantei art. 107 alin.1 lit B.
Sub alt aspect,  in ceea ce priveste  incidenta in cauza a disp. art. 107 alin.1 lit C Legea nr.85/2006, prin raportare la  inregistrarea de catre debitoare a unor pierderi financiare constante, respectiv prin neachitarea contributiilor sociale si de sanatate catre bugetul de stat sau a sumelor corespunzatoare cheltuielilor cu salariile si contributiile sociale,  Curtea retine ca sunt  excluse de la cenzura instantei de recurs motivele neinvocate in fata primei instante de catre recurenta, sau invocate de catre o alta  parte , care insa nu a contestat solutia primei instante( in speta, de catre creditorul ANAF).

(CURTEA DE APEL BUCURESTI SECTIA A VI-A CIVILA
DECIZIA CIVILA NR. 25R din 19.01.2015)
       
Prin incheierea de sedinta din 12.02.2014 data in dosarul              nr.58935/3/2011 s-au mentionat urmatoarele: Administratorul judiciar depune raport de activitate. Arata ca in baza unei solicitari a debitoarei prin administrator special, a fost convocat Comitetul Creditorilor care a aprobat valorificarea partilor sociale detinute la SC F5 W SRL. Invedereaza instantei ca a convocat adunarea creditorilor in data de 23.01.2014 cu privire la votarea modificarii planului de reorganizare. Mai arata ca modificarea planului de reorganizare a fost votata de 3 din    cele 5 categorii de creditori. Invedereaza instantei ca prin decizia Curtii de Apel, a fost inlaturata mentiunea de confirmare a planului de reorganizare.
Debitoarea prin avocat arata ca impotriva hotararii adunarii creditorilor a fost formulata contestatie si ca nu se poate pune in discutie la acest termen modificarea planului de reorganizare.
Creditorul CIA A.N. prin avocat arata instantei ca nu se cunoaste cu exactitate ce s-a votat in adunarea creditorilor din 23.01.2014. Invedereaza instantei ca in cazul in care s-a votat un plan de reorganizare, acesta nu era in termenul prevazut de lege, iar daca a fost votata o modificare a planului, nu se putea vota o modificare a unui plan care nu exista. Mai arata ca decizia Curtii de Apel Bucurtesti vizeaza respingerea confirmarii planului de reorganizare si la acest termen se pot discuta cererile de intrare in faliment.
Creditorul ANAF prin consilier juridic arata ca in prezent, debitoarea se afla in perioada de observatie.
Creditorul CIA A.N. prin avocat arata ca raportat la decizia Curtii de Apel trebuie discutate cererile de intrare in faliment si cererea de intrare in faliment formulata de ANAF trebuie discutata anterior discutarii modificarii planului de reorganizare.
Creditorul ANAF prin consilier juridic arata ca isi mentine cererea de intrare in faliment.
Se prezinta creditorul SC V SRL prin avocat care arata ca lasa la aprecierea instantei solutionarea cererilor de intrare in faliment.
Creditorul SC GMG M B SA prin avocat arata ca planul de reorganizare a fost depus in termenul prevazut de art 94 din legea insolventei. Invedereaza instantei ca prin decizia Curtii de Apel Bucuresti nu s-a dispus intrarea in faliment. Arata ca planul de reorganizare trebuie supus adunarii creditorilor. Mai arata ca niciuna dintre cererile de intrare in faliment nu se incadreaza in dispozitiile art 107 din legea insolventei si solicita respingerea cererilor de intrare in faliment ca fiind lipsite de suport legal. Solicita instantei acordarea unui termen.
Creditorul S N P E prin avocat arata ca achieseaza la concluziile creditorului SC GMG M B SA. Solicita termen.
Creditorul RAPPS prin avocat arata ca nu se pot discuta cererile de intrare in faliment. Invedereaza instantei ca cererea formulata de ANAF este prematura.
Creditorul CIA A.N. prin avocat arata ca adunarea creditorilor din 23.01.2014 este nelegala.
Administratorul judiciar arata ca adunarea creditorilor prin care a fost votat planul de reorganizare a fost desfiintata si ca  a fost inlaturata mentiunea privitoare la confirmarea planului de reorganizare. Arata ca adunarea creditorilor din 23.01.2014 a fost contestata.
Creditorul CIA A.N. prin avocat arata ca sustine raportul administratorului judiciar si solicita instantei sa acorde cuvantul pe cererile de intrare in faliment.
Instanta constata ca in cauza, mentiunea confirmarii planului de reorganizare de catre judecatorul sindic, a fost inlaturata prin decizia nr.204/20.01.2014 a Curtii de Apel Bucuresti. Constata ca prin aceeasi decizie a ramas irevocabila respingerea cererii de intrare in faliment. Constata ca la acest moment a fost votata o modificare a planului de reorganizare, modificare care nu produce efecte juridice decat dupa ce este supusa confirmarii de catre judecatorul sindic. Constata ca, in speta, debitoarea se afla in perioada de observatie, cand nu exista un plan de reorganizare confirmat. Constata ca prin decizia Curtii de Apel Bucuresti s-a desfiintat hotararea adunarii creditorilor privind modalitatea votarii planului, desfiintarea acestei hotarari prespunand realizarea unei noi proceduri privitoare la votarea planului de reorganizare.
Creditorul A.C. prin imputernicit arata ca a primit o suma de bani din banii pe care debitoarea ii datoreaza.
Instanta acorda cuvantul pe cererea de intrare in faliment formulata de ANAF.
Creditorul ANAF prin consilier juridic arata ca isi intemeiaza cererea si pe art 107 lit B din legea insolventei. Invedereaza instantei ca pe perioada de reorganizare, debitoarea a acumulat datorii catre bugetul de stat. Solicita admiterea cererii si intrarea debitoarei in faliment.
Administratorul judiciar arata ca ANAF isi intemeiaza cererea de intrare in faliment a debitoarei pe nerespectarea obligatiilor de plata curente fata de bugetul de stat. Invedereaza instantei ca debitoarea are datorii curente fata de bugetul de stat dar ca nu exista nici un temei legal pentru a se dispune intrarea in faliment pentru neplata obligatiilor curente, temeiul legal invocat de ANAF fiind inadmisibil. Solicita respingerea cererii.
Creditorul ANAF prin consilier juridic arata ca in speta nu exista un plan de reorganizare confirmat.
Creditorul SC GMG M B SA prin avocat arata ca cererea nu indeplineste conditiile prevazute de art 107 din legea insolventei. Solicita respingerea cererii ca nefondata.
Creditorul RAPPS prin avocat arata ca nu sunt indeplinite conditiile prevazute de art 107 din legea insolventei. Solicita respingerea ca neintemeiata.
Instanta acorda cuvantul pe cererea de intrare in faliment formulata de SC V SRL.
Creditorul SC V SRL prin avocat arata ca renunta la capatul de cerere privind intrarea debitoarei in faliment si ca sustine doar capatul de cerere subsidiar privind obligarea debitoarei la plata datoriilor curente.
Creditorul CIA A.N. prin avocat depune cerere de intrare in faliment a debitoarei.
Instanta pune in discutie cererea de intrare in faliment a debitoarei formulata de creditorul CIA A.N.
Creditorul CIA A.N. prin avocat arata ca prin decizia Curtii de Apel Bucuresti a fost inlaturata dispozitia instantei privitoare la confirmarea planului de reorganizare. Solicita instantei admiterea cererii avand in vedere inexistenta unui plan de reorganizare confirmat iar termenul pentru propunerea unui plan in conditiile art 94 a expirat.
Creditorul SC GMG M B SA prin avocat arata ca in speta planul de reorganizare a fost depus dar ca adunarea creditorilor nu s-a pronuntat asupra acestuia. Solicita respingerea cererii.
Administratorul judiciar arata ca debitoarea nu se afla in situatia in care planul de reorganizare a fost infirmat. Solicita respingerea cererii.
Creditorul RAPPS prin avocat solicita respingerea cererii.
Creditorul S N P E prin avocat solicita respingerea cererii.
Creditorul ANAF prin consilier juridic solicita admiterea cererii.
Instanta, constata ca prin decizia nr 204/20.01.2014 Curtea de Apel Bucuresti s-a pronuntat cu privire la situatia societatii debitoare, fiind respinse irevocabil cererile de intrare in faliment, retinandu-se ca SC R M SA urmeaza sa supuna votului intr-o noua adunare a creditorilor planul de reorganizare intocmit in cauza, situatie in care cererile de intrare in faliment grefate pe nerespecatarea planului de reorganizare al debitoarei si neconfirmarea planului sunt lipsite de obiect, judecatorul sindic neputandu-se pronunta din nou asupra intrarii debitoarei in faliment pentru perioada aferenta aceluiasi plan de reorganizare supus in prezent procedurilor prevazute de legea 85/2006, proceduri nefinalizate printr-o decizie de confirmare sau infirmare, astfel ca instanta respinge cererile privind intrarea debitoarei in faliment ca fiind fara obiect.
Instanta ia act de renuntarea creditorului SC V SRL la cererea privind intrarea debitoarei in faliment, platile curente urmand a se achita in conditiile art 64 din lege.
Instanta constata ca debitoarea se afla in perioada de observatie.�
Impotriva incheierii de sedinta din 12,02.2014 a formulat recurs CIA A.N., prin care a solicitat recalificarea incheierii atacate ca fiind sentinta si modificarea incheierii atacate in sensul admiterii cererii Cabinetului de intrare in faliment a debitoarei R M ca fiind intemeiata.
In motivare se arata ca la data de 07.09.2011 a fost deschisa procedura generala a insolventei impotriva debitoarei R M, in cadrul careia s-au succedat o suita de practicieni in insolventa in calitate de administratori judiciari ai debitoarei. In cadrul aceleiasi proceduri a insolventei, a formulat contestatie impotriva hotararii Adunarii creditorilor din data de 20.02.2013, in cadrul careia a fost aprobat planul de reorganizare propus de intimata. A solicitat cu respectiva ocazie anularea hotararii Adunarii creditorilor din data de 20.02.2013, pentru nerespectarea dreptului de participare si de vot al subscrisului si, pe cale de consecinta, anularea aprobarii planului de reorganizare votat in cadrul Adunarii creditorilor din data de 20.02.2013. S-a constituit astfel dosarul nr. 8498/3/2013, inregistrat la data de 26.02.2013, care a fost conexat la dosarul de fond nr. 58935/3/2011. Dosarul in cauza a fost solutionat de judecatorul sindic prin Sentinta civila nr. 5968/12.06.2013, prin care acesta a respins toate contestatiile formulate impotriva hotararii Adunarii creditorilor din data de 20.02.2013, conexate la dosarul de fond, inclusiv contestatia subscrisului.
Fata de solutia ante-mentionata, a formulat recurs, solicitand admiterea recursului si modificarea sentintei civile nr. 5968 din 12.06.2013 a Tribunalului Bucuresti, Sectia a VII-A Civila, pronuntata in dosarul nr. 58935/3/2011, in sensul admiterii contestatiei subscrisului ca fiind intemeiata. S-a constituit astfel pe rolul Curtii de Apel Bucuresti dosarul nr. 58935/3/2011/a30. Curtea de Apel Bucuresti a solutionat recursurile formulate de catre recurent, de catre creditorul ANAF si de catre societatea E-B KFT impotriva sentintei civile nr. 5968 din 12.06.2013 prin Decizia Civila nr. 204/R/2014 din data de 20.01.2014, in sensul admiterii recursurilor in cauza.
Ulterior solutionarii dosarului 58935/3/2011/a30, a avut loc o noua sedinta a adunarii creditorilor R M, la data de 23.01.2014.
De asemenea, ulterior solutionarii dosarului 58935/3/2011/a30, recurentul a formulat cererea de intrare in faliment a debitoarei R M, o cerere similara fiind formulata si de catre creditorul ANAF.
La termenul acordat in dosarul de fond nr. 58935/3/2011 la data de 12.02.2014, a invederat instantei de judecata ca Decizia civila nr. 204/R/2014 a Curtii de Apel Bucuresti vizeaza respingerea confirmarii planului de reorganizare, iar la termenul din 12.02.2014 se pot discuta cererile de intrare in faliment formulate de Cabinet, cat si cererea formulata de creditorul ANAF.
Judecatorul-sindic a dat cuvantul subscrisului si ANAF cu privire la cererile de intrare in faliment si a dispus respingerea lor ca fiind ramase fara obiect.
In vederea recalificarii incheierii atacate ca fiind, in fapt, o veritabila sentinta, se solicita instanta de control aplicarea urmatoarelor dispozitii legale: art. 11 alin. 1) din Legea nr. 85/2006, art. 107 alin. 1) lit. B) si C din Legea nr. 85/2006.
Prin considerentele incheierii, judecatorul sindic a solutionat cererile de intrare in faliment a R M, formulate de creditorii ANAF si CIA A.N.;" incheierea din 12.02.2014 este, in mod vadit, informa, intrucat judecatorul sindic avea obligatia legala de a pronunta o sentinta in legatura cu orice cerere de intrare in procedura falimentului. De altfel, legiuitorul nu prevede in niciun moment aspectul ca acest tip de cerere se poate solutiona de catre judecatorul sindic prin intermediul unei simple incheieri." in mod premeditat, judecatorul sindic nu a inserat in dispozitivul incheierii decizia de respingere a cererilor de intrare in faliment a R M, tocmai pentru a impiedica atacarea incheierii cu recurs;
Incheierea din 12.02.2014 reprezinta in fapt o veritabila sentinta a judecatorului-sindic privind solutionarea cererii de intrare in faliment, context in care este admisibila atacarea sa cu recurs, in temeiul art. 12 din Legea nr. 85/2006.
Gresita calificare a hotararii judecatorului sindic (incheiere in loc de sentinta) nu este imputabila recurentului, ci exclusiv judecatorului sindic, context in care instanta de control are posibilitatea legala de a recalifica incheierea atacata ca fiind, in fapt, o sentinta, intrucat actul procedural intocmit in mod eronat de catre o instanta inferioara poate fi recalificat in mod legal de catre instanta de control judiciar.
Sub alt aspect, se arata ca  in cauza sunt incidente dispozitiile  art. 3041 si art. 304 alin. 9) Cod Procedura Civila, motivul de nelegalitate constand in faptul ca hotararea atacata (in speta, incheierea) a fost data cu incalcarea, respectiv cu aplicarea gresita a legii.
Judecatorul-sindic a apreciat in mod eronat ca Decizia nr. 204/20.01.2014 pronuntata de Curtea de Apel Bucuresti afecteaza solutionarea cererii Cabinetului de intrare in faliment a R M. Instanta de fond a apreciat in mod repetat prin incheierea atacata ca, prin decizia nr. 204/20.01.2014, Curtea de Apel Bucuresti au fost respinse irevocabil cererile de intrare in faliment formulate in cauza.
Recurentul apreciaza ca aceste sustineri sunt lipsite de suport real, dupa cum se poate demonstra prin simpla lecturare a Deciziei nr. 204 din 20.01.2014 pronuntata de Curtea de Apel Bucuresti, atasata prezentului recurs.
Contrar sustinerilor judecatorului-sindic, Curtea de Apel Bucuresti s-a limitat sa arate prin Decizia nr. 204/20.01.2014 ca:recurentii au formulat critici care vizeaza nereguli cu privire la desemnarea categoriei creditorilor chirografari indispensabili prevazuta de art. 96 din Legea nr. 85/2006, exercitarea votului in cadrul categoriei creantelor salariale, nerespectarea dreptului de vot pentru anumite creante, nerespectarea dispozitiilor legale in ceea ce priveste cuprinsul planului de reorganizare;asupra motivelor de nelegalitate a hotararii invocate de E-B KFT si ANAF constand in modalitatea de exercitare a dreptului de vot al creditorului GMG B SA si cuantumul creantei detinut de acesta, Curtea a constatat ca, potrivit deciziei civile nr. 1713.26.09.2013, s-a dispus, cu putere de lucru judecat, faptul ca GMG M B S.A. nu detine o creanta in cuantum de 104.319.304,41 lei, ci una de 11.836.422,73 lei, precum si faptul ca aceasta valoare nu ii confera calitatea de creditor care detine peste 50% din valoarea totala a creantelor asupra averii debitorului R M. Prin urmare, in mod ilegal s-a retinut la momentul adoptarii hotararii contestate procentul invocat si calitatea de creditor majoritar in cadrul categoriei de creante in care si-a exercitat drepturile prevazute de legislatia speciala.
In conditiile in care recurentii E-B KFT si CA A.N. nu au avut posibilitatea de a-si exprima punctul de vedere cu privire la problemele cuprinse in ordinea de zi a sedintei din 20.02.2013, Curtea a apreciat ca dreptul de vot al acestora a fost in mod substantial incalcat. S-a retinut astfel ca vatamarea suferita de catre recurente, respectiv refuzul administratorului judiciar de a le recunoaste existenta si exercitarea dreptului de vot, nu poate fi inlaturata decat prin anularea hotararii contestate;
Intrucat prin hotararea din data de 20.02.2013 a fost aprobat planul de reorganizare propus de R M, raportat la efectele constatarii nulitatii acestei hotarari, Curtea nu a mai analizat nici motivele de nelegalitate si netemeinicie invocate in legatura cu aceasta;
Curtea a anulat hotararea adunarii creditorilor din data de 20.03.2013, a inlaturat dispozitia referitoare la confirmarea planului si a mentinut in rest sentinta civila.
Prin urmare, este vadit aspectul ca, prin Decizia nr. 204/20.01.2014, Curtea de Apel Bucuresti NU s-a pronuntat in sensul respingerii irevocabile a cererilor de intrare in faliment, avand in vedere cu precadere faptul ca aceste cereri de intrare in faliment nu fusesera nici macar puse in discutia partilor la respectiva data, dupa cum nici nu fusesera solutionate in fond, pentru ca instanta de recurs sa se poata pronunta irevocabil in privinta lor.
Totodata, apreciaza  considerentele pentru care instanta de fond a respins cererile ca fiind lipsite de obiect, intrucat anularea hotararea adunarii creditorilor din data de 20.03.2013 si inlaturarea dispozitiei referitoare la confirmarea planului de reorganizare nu afecteaza aspectul ca debitoarea R M inregistreaza pierderi constante, care impune intrarea in procedura falimentului. Totodata, se arata ca  judecatorul sindic nu a solutionat fondul cererii de intrare in faliment formulata de Cabinet.
Analizand incheierea si motivarea judecatorului-sindic privind intrarea in faliment a debitoarei, se poate  observa ca, in fapt, judecatorului-sindic nu a solutionat pe fond cererea de intrare in faliment formulata de recurent, ci, dimpotriva, s-a limitat sa arate ca aceasta este lipsita de obiect, pe fondul inlaturarii din cuprinsul hotararii adunarii creditorilor din data de 20.03.2013 a dispozitiei referitoare la confirmarea planului de reorganizare.
Prin urmare, judecatorul sindic nu a apreciat asupra motivelor invocate de Cabinet pentru care se impune intrarea in faliment a debitoarei, intemeiate pe dispozitiile art. 107 alin. 1) lit. c) din Legea nr. 85/2006, astfel:
R M nu a virat catre bugetul de stat contributiile sociale si de sanatate corespunzatoare drepturilor salariale, aferente semestrului I din anul I de reorganizare.  A aratat prin inscrisurile atasate cererii de intrare in faliment faptul ca R M are obligatia legala de a vira catre bugetul asigurarilor sociale de stat sumele corespunzatoare contributiilor pe care le datoreaza pentru salariatii sai. Aceste contributii de asigurari sociale (inclusiv contributia la asigurarile pentru accidente de munca si boli profesionale, contributia la bugetul asigurarilor pentru somaj, contributia la asigurarile sociale de sanatate) se impuneau a fi virate la buget inclusiv in situatia in care angajatorul este persoana juridica supusa procedurii insolventei, pe parcursul perioadei de observatie. Or, R M nu a virat catre bugetul de stat contributiile sociale si de sanatate corespunzatoare drepturilor salariale.
R M nu a achitat sumele corespunzatoare cheltuielilor cu salariile si contributiile sociale reflectate de pozitiile 12-16 din cap. I - "plati aferente activitatii curente" din anexa nr.2 la planul de reorganizare.
S-a infatisat judecatorului-sindic anexa denumita �cash flow previzional, care atesta la pozitiile 12-16 din cap. I - "plati aferente activitatii curente" obligatiile de plata care incumba R M aferente cheltuielilor cu salarii si contributii, care trebuiau achitate de R M pe semestrul I din anul I de reorganizare. A aratat totodata faptul ca R M nu a achitat aceste sume, iar neindeplinirea obligatiei de plata a sumelor invederate mai sus se datoreaza faptului ca debitoarea nu dispune in fapt de resursele financiare necesare pentru a acoperi aceste cheltuieli.
Conform mentiunilor administratorului judiciar al R M, cuprinse in raportul nr. 8 atasat cererii, �in luna iulie, debitorul a incasat suma totala de 1.672.061,03 lei, iar in luna august 2013 suma de 2.179.456,87 lei", in conditiile in care �platile efectuate in luna iulie 2013 totalizeaza suma de 2.142.405,49 lei, iar in luna august au fost de 1.855.547,81 lei". Prin urmare, debitoarea a inregistrat in mod cumulat, in lunile iulie-august 2013, o pierdere in valoare de 146.435,4 lei.
Recurentul apreciaza ca intrarea in faliment se impune si din prisma dispozitiilor art. 94 alin. 5) din Legea nr. 85/2006. Intrucat judecatorul sindic a retinut ca masura confirmarii planului de reorganizare de catre judecatorul sindic a fost inlaturata, acesta ar fi trebuit sa observe si incidenta in cauza a dispozitiilor art. 94 alin. 1) din Legea nr. 85/2006, prin care sunt detaliate categoriile de persoane care pot propune un plan de reorganizare si termenele si conditiile in care se poate realiza aceasta propunere. Alin. 5) al aceluiasi articol prevede ca �nerespectarea termenelor prevazute la alin. 1) conduce la decaderea partilor respective din dreptul de a depune un plan de reorganizare si, ca urmare, la trecerea, din dispozitia judecator ului-sindic, la faliment".
Raportand aceste consideratii teoretice la situatia de fapt, se poate lesne observa ca:debitorul nu a propus un plan de reorganizare in termen de 30 de zile de la afisarea tabelului definitiv de creante si nici nu a indeplinit conditia prealabila a obtinerii aprobarii adunarii generale a actionarilor in acest sens; debitorul a depasit in mod vadit termenul legal pentru a propune planul de reorganizare; administratorul judiciar de asemenea nu a respectat termenul impus de art. 94 alin. 1) lit. b) din Legea nr. 85/2006 pentru a propune un plan, dupa cum nu au procedat astfel nici creditorii mentionati la art. 94 alin. 1) lit. c) din Legea nr. 85/2006; singura masura aflata la dispozitia judecatorului sindic, conform prevederilor art. 95 alin. 5) din Legea nr. 85/2006, era de a dispune intrarea in faliment a R M.
Se arata  totodata ca judecatorul sindic nu a analizat nici motivele care au stat la baza cererii de intrare in faliment formulata de creditorul ANAF, intemeiate pe dispozitiile art. 107 alin. 1) lit. B), conform carora: judecatorul-sindic va decide (...) intrarea in faliment in urmatoarele cazuri: debitorul si-a declarat intentia de reorganizare, dar nu a propus un plan de reorganizare ori planul propus de acesta nu a fost acceptat si confirmat", desi aceasta prevedere este in mod evident incidenta in cauza.
Astfel, judecatorul sindic trebuia sa observe aplicabilitatea in speta dedusa judecatii a dispozitiilor art. 107 alin. 1) lit. c) din Legea nr. 85/2006 precum si a art. 105 alin. 1) din Legea nr. 85/2006, intrucat R M desfasoara activitati care aduc pierdere averii sale, pe langa faptul ca aceasta nu s-a conformat planului de reorganizare. Este vadit aspectul ca cererile formulate de Cabinet si de ANAF de intrare in faliment au fost in mod gresit solutionate de catre instanta de fond, care a pronuntat incheierea cu incalcarea, respectiv cu aplicarea gresita a legii insolventei, respectiv a art. 107 alin. 1) lit. b) si c) si art. 105 alin. 1), art. 94 din Legea nr. 85/2006. Cererea  recurentului a fost respinsa in mod nejustificat, in baza unei motivari lacunare si date cu aplicarea gresita a legii, iar conduita culpabila a judecatorului sindic care a solutionat fondul cauzei se impune a fi sanctionata, prin admiterea prezentului recurs.
Analizand hotararea atacata prin prisma motivelor de recurs invocate, a probelor administrate si a normelor legale incidente, Curtea apreciaza ca nefondat recursul, pentru urmatoarele considerente:
Asupra primului motiv de nulitate  constand in faptul ca judecatorul sindic a solutionat cererile de intrare in faliment a R M formulate de catre ANAF si CA A.N., desi Curtea nu contesta ca, prin raportare la disp. art. 107 Legea nr.85/2006, la obiectul cererilor formulate de catre cei doi creditori, dar si la motivele pe care acestea au fost intemeiate, judecatorul sindic trebuia sa se pronunte prin sentinta, apreciaza ca, in concret, nu s-a cauzat nicio vatamare si deci, nu se impune anularea actului procedural pentru acest considerent. Pentru a concluziona in acest sens, Curtea retine ca accesul la instanta si la un proces echitabil, in acceptiunea autonoma a jurisprudentei CEDO, ca  posibilitate rezonabila a oricarei parti de a expune cauza sa instantei de judecata, in conditii care sa nu o dezavantajeze fata de partea adversa, ceea ce se realizeaza prin asigurarea dreptului sau la aparare dar si prin exercitarea cailor de atac prevazute de lege, nu a fost incalcat. In cauza, mentionarea gresita a denumirii  hotararii pronuntate la 12.02.2014, in conditiile in care recurentul a putut promova in mod efectiv calea de atac prevazuta de legislatia speciala impotriva masurilor dispuse de catre judecatorul sindic si nu a facut dovada cauzarii vreunei alte vatamari, raportat la disp. art. 105 alin.2 C.proc.civ., nu conduce la anularea  actului.
In ceea ce priveste cererea de intrare in faliment a debitoarei R M, cu aplicarea principiului disponibilitatii care guverneaza procesul civil si in calea de atac a recursului, dar si limitele investirii, Curtea retine ca recurentul  creditor CIA A.N. a solicitat judecatorului sindic sa faca aplicarea disp. art.102 alin.3 Legea nr.85/2006 avand in vedere inexistenta unui plan de reorganizare confirmat, respectiv expirarea termenului pentru propunerea unui plan in conditiile art.94.  Asupra acestui aspect, Curtea retine ca hotararea de confirmare a planului de reorganizare a fost casata prin decizia nr.204 din 20.01.2014 pronuntata  in dosarul nr. 58935/3/2011/a30, ca urmare a anularii hotararii Adunarii creditorilor adoptata in data de 20.02.2013. Pentru aceste considerente, raportat la caracterul declarativ al hotararii judecatoresti, respectiv efectul retroactiv al acesteia in sensul ca constata drepturi preexistente, dar si obligatoriu, facand totodata si aplicarea aspectului pozitiv al puterii de lucru judecat (imposibilitatea reluarii dezbaterilor asupra chestiunii litigioase solutionate in mod irevocabil, dar si obligatia de a se lua act de aspectele rezolvate jurisdictional anterior), Curtea urmeaza a constata ca in mod legal judecatorul sindic a constatat ca debitoarea se afla in perioada de observatie, iar planul de reorganizare propus urmeaza a fi supus votului adunarii creditorilor, respectiv confirmarii de catre judecatorul sindic, nefiind aplicabil la data sesizarii instantei art. 107 alin.1 lit B.
Sub alt aspect,  in ceea ce priveste  incidenta in cauza a disp. art. 107 alin.1 lit C Legea nr.85/2006, prin raportare la  inregistrarea de catre debitoare a unor pierderi financiare constante, respectiv prin neachitarea contributiilor sociale si de sanatate catre bugetul de stat sau a sumelor corespunzatoare cheltuielilor cu salariile si contributiile sociale,  Curtea retine ca sunt  excluse de la cenzura instantei de recurs motivele neinvocate in fata primei instante de catre recurenta, sau invocate de catre o alta  parte , care insa nu a contestat solutia primei instante( in speta, de catre creditorul ANAF).
Pentru considerentele expuse, apreciind asupra legalitatii si temeiniciei incheierii din 12.02.2014  pronuntate in dosarul nr.58935/3/2011, in temeiul art. 312 alin. 1 C.proc.civ., Curtea a respins recursul ca nefondat.