Procedura insolventei. Calitate de creditor – calitate procesuala activa, interes.

DOMENIUL – Faliment.
Procedura insolventei. Calitate de creditor – calitate procesuala activa, interes.

In motivarea exceptiei lipsei calitatii procesuale active a recurentei, intimatele au invocat pierderea de catre aceasta a calitatii de creditor in procedura, dupa momentul formularii cererii de recurs.
Este de necontestat ca s-a pronuntat o sentinta de judecatorul sindic, prin care, urmare a admiterii contestatiei la tabel formulata de intimata in cauza B I SRL, recurenta R SARL a fost exclusa din tabelul creditorilor.
Prin urmare, ceea ce invoca intimatele privesc pierderea calitatii de creditor de catre recurenta, dar acest lucru nu implica, in mod automat, si pierderea calitatii procesuale active in prezentul recurs.
Calitatea de parte in proces este cea care acorda recurentei dreptul de a ataca hotararea judecatoreasca pronuntata in contradictoriu cu aceasta.Pe cale de consecinta, in aprecierea Curtii, exceptia nu este intemeiata, urmand a fi respinsa.
Acelasi temei a fost invocat de intimate si in sustinerea exceptiei lipsei de interes.
Intr-adevar, pierderea definitiva a calitatii de creditor implica si absenta oricarui interes legitim in contestarea aspectelor ce tin de cursul procedurii de insolventa.
In cauza insa, recurenta a formulat recurs impotriva hotararii prin care judecatorul sindic a dispus excluderea sa din tabelul creditorilor, astfel ca nu se poate retine ca ar fi pierdut, in mod definitiv, calitatea de creditor indreptatit sa participe in procedura.
Prin urmare, interesul sau in procedura, respectiv in prezenta cauza, subzista, astfel ca si aceasta exceptie urmeaza a fi respinsa.

 (CURTEA DE APEL BUCURESTI SECTIA A VI-A CIVILA
DECIZIA CIVILA NR. 136R din 23.02.2015)

Prin incheierea din 18.11.2014 pronuntata de Tribunalul Bucuresti – Sectia a VII-a Civila in dosarul 31005/3/2012 s-a luat act de dispozitiile deciziei civile nr.1413 din 23.06.2014 pronuntata de Curtea de Apel Bucuresti, a fost inlocuit practicianul in insolventa G G E SPRL, din calitatea de administrator judiciar al debitoarei SC R P M SRL, cu practicianul in insolventa CII B.F.D., incetarea atributiilor practicianului G G E SPRL in cadrul procedurii insolventei, desemnarea, in calitatea de administrator judiciar al debitoarei, pe CII B.F.D., care va indeplini atributiile prevazute de art. 20 din lege.
In motivarea sentintei, instanta a retinut ca prin incheierea de camera de consiliu din data de 11.09.2012 a Tribunalului Bucuresti – Sectia a VII-a civila pronuntata in dosarul nr. 31005/3/2012, s-a dispus deschiderea procedurii insolventei in forma generala fata de debitoarea SC R P M SRL, iar in calitate de administrator judiciar a fost desemnat G G E SPRL, cu atributiile prevazute de art. 20 din legea insolventei.
Prin Serviciul registratura al sectiei, la data de 14.11.2014, creditorii B I LTD, SC B I SRL au depus la dosar decizia civila nr.1413/R din 23.06.2014 a Curtii de Apel Bucuresti, Sectia a VI-a civila si au solicitat instantei sa se dispuna desemnarea practicianului in insolventa B.F.D., in calitate de administrator judiciar al debitoarei SC R P M SRL.
Prin decizia civila nr. 1413/R din 23.06.2014 a Curtii de Apel Bucuresti, Sectia a VI-a civila, s-a dispus inlocuirea administratorului judiciar G G E SPRL, fiind avute in vedere dispozitiile art.11 lit. e si art.22 alin.2 si 3 din Legea nr.85/2006.
In consecinta, in temeiul dispozitiilor legale aratate, instanta a luat act de dispozitiile deciziei civile nr.1413/R din 23.06.2014 a Curtii de Apel Bucuresti, Sectia a VI-a civila  si a dispus inlocuirea practicianului in insolventa G G E SPRL cu practicianul CII B.F.D., avand in vedere lista de oferte depuse la dosar si solicitarea creditorilor.
Impotriva acestei incheieri a declarat recurs R SARL, care a solicitat, in principal, casarea incheierii pronuntate la data de 18.11.2014 si trimiterea cauzei spre rejudecare, iar in subsidiar, modificarea in tot a incheierii din 18.11.2014 ca fiind nelegala si respingerea cererii de numire a practicianului in insolventa Cabinet Individual de Insolventa B.F.D. ca administrator judiciar si confirmarea ca administrator judiciar a practicianului in insolventa A.D. I I.P.U.R.L.
In motivarea recursului, recurenta a sustinut urmatoarele :
1. Prin Decizia civila nr. 1413/R/2013 a Curtii de Apel Bucuresti – Sectia a Vl-a Civila in dosarul nr. 31005/3/2012/a3 s-a admis cererea de inlocuire a administratorului judiciar G G E S.R.L.
Totodata, s-a retinut ca „Nu este in competenta Curtii sa se pronunte asupra a doua aspecte din cele doua sesizate, respectiv desemnarea unui nou administrator judiciar".
Potrivit dispozitiilor art. 22 alin. (2) din legea nr. 85/2006 in orice stadiu al procedurii, judecatorul-sindic, din oficiu sau la cererea comitetului creditorilor, il poate inlocui pe administratorul judiciar, prin incheiere motivata, pentru motive temeinice.
Inlocuirea administratorului, astfel cum rezulta din lege precum si din Decizia civila nr. 1413/R/2013, presupune in mod necesar doua activitati: revocarea administratorului aflat intr-una din situatiile ce atrag incidenta art. 22 alin. (2) din lege, precum si desemnarea unui nou practician in insolventa ca administrator judiciar.
Curtea de Apel s-a pronuntat asupra inlocuirii, ceea ce vizeaza aspectul privind incetarea atributiilor administratorului judiciar anterior.
Judecatorului sindic ii revine competenta de desemnare a noului administrator, in virtutea dispozitiilor art. 11 lit. e) din Legea nr. 85/2006.
In speta, sarcina instantei nu mai implica inlocuirea administratorului judiciar, ca activitate complexa, deoarece parte din aceasta a fost realizata de instanta de control judiciar.
2. Sesizarea instantei privind inlocuirea administratorului judiciar poate fi realizata de catre: judecatorul-sindic, din oficiu sau la cererea comitetului creditorilor.
Asadar, legea confera indrituirea de a sesiza judecatorul sindic cu privire la inlocuirea administratorului judiciar numai comitetului creditorilor, (exceptand cazul sesizarii din oficiu.)
Creditorii, ca entitati juridice distincte si separate, in mod individual, nu au conferita de lege calitatea de a sesiza judecatorul sindic cu privire la inlocuirea administratorului judiciar.
3. Potrivit art. 3 pct. 3 din lege, procedura insolventei reprezinta o procedura colectiva in care  creditorii  participa impreuna  la  urmarirea  si  recuperarea  creantelor  lor, in modalitatile prevazute de lege. Avand in vedere caracterul colectiv, concursual si egalitar al procedurii, legiuitorul a inteles ca anumite actiuni sa se exercite individual de catre creditori, iar altele sa fie exercitate prin organele tar colective, adunarea creditorilor sau comitetul creditorilor. Atunci cand urmeaza a fi adoptate masuri care privesc interesul comun al creditorilor, adoptarea acestora trebuie sa se realizeze in conditiile de cvorum si majoritate prevazute de lege.
Aceasta este ratiunea pentru care legiuitorul, in cazul cererii de inlocuire a administratorului judiciar, a inteles sa confere calitate procesuala activa comitetului creditorilor si nu creditorilor actionand in mod individual. Daca numirea administratorului judiciar s-a realizat tinand cont de votul majoritar al creditorilor reuniti in adunarea creditorilor, tot astfel, reprezentantii creditorilor (comitetul creditorilor), sau, dupa caz, adunarea creditorilor va decide cu privire la o masura care ar putea conduce la inlocuirea administratorului judiciar ca expresie a principiului simetriei actelor juridice.
Asadar, art. 22 alin. (2) din lege prevede in mod clar care sunt entitatile abilitate sa procedeze la initierea demersurilor pentru inlocuirea practicianului: judecatorul-sindic, din oficiu, sau comitetul creditorilor, dupa ce a fost adoptata o decizie in acest sens.
4. Examinand prevederile art. 11 din lege, ce reglementeaza atributiile judecatorului-sindic, observam ca acesta are competenta de a desemna administratorul judiciar intr-un singur caz: anume, cazul prevazut la alin. (1) lit. a): desemnarea prin sentinta de deschidere a procedurii, dintre practicienii in insolventa, a administratorului judiciar provizoriu.
Nu exista niciun alt caz ori situatie in care desemnarea administratorului judiciar se face de catre judecatorul sindic.
Chiar si in cazul aratat, judecatorul sindic desemneaza administratorul judiciar in mod provizoriu.
Este adevarat ca, potrivit art. 11 lit. e) din lege judecatorul poate inlocui administratorul judiciar insa, asa cum am aratat mai sus precum si in considerarea terminologiei legiuitorului, „inlocuirea" nu are acelasi continut juridic cu „desemnarea".
Trebuie sa avem in vedere insa si faptul ca art. 11 lit. e) vorbeste despre „numirea" administratorului judiciar, ceea ce se subscrie procedurii prevazute de art. 19 alin. (1) - (2) relativ la deschiderea procedurii insolventei, in timp ce in speta suntem in cazul „desemnarii" unui administrator judiciar, ceea ce exclude incidenta dispozitiilor legale potrivit carora competenta ar reveni judecatorului sindic.
5. In raport de situatia astfel creata, urmare a pronuntarii Deciziei civile nr. 1413/R/2013 de catre Curtea de Apel Bucuresti – Sectia a Vl-a Civila, era necesar ca judecatorul sindic sa desemneze un nou administrator.
Avand in vedere atributiile adunarii creditorilor, precum si caracterul colectiv si concursual al procedurii insolventei, singurul participant la procedura care poate, potrivit legii, sa nominalizeze in vederea desemnarii ca administrator judiciar a unui practician in insolventa este adunarea creditorilor.
In acest sens, R SARL a convocat adunarea creditorilor pentru data de 17.11.2014.
Legalitatea convocarii, cvorumului si majoritatii decizionale nu au fost contestate cu ocazia tinerii sedintei adunarii creditorilor.
Adunarea creditorilor, cu majoritatea voturilor, a hotarat desemnarea ca administrator judiciar a practicianului in insolventa A. D. I IPURL.
6. Nu exista nicio prevedere legala potrivit careia creditorul care a solicitat inlocuirea administratorului judiciar poate desemna (nominaliza) noul practician in insolventa.
Potrivit legii, este irelevant cine a solicitat judecatorului sindic inlocuirea administratorului judiciar, deoarece o atare calitate procesuala revine, potrivit legii, numai judecatorului sindic ori comitetului creditorilor.
7. Astfel cum rezulta din incheierea recurata din data de 18.11.2014, partea introductiva, la dosarul cauzei a fost depus procesul-verbal al adunarii creditorilor din data de 17.11.2014 prin care, cu majoritate de voturi, s-a decis desemnarea ca administrator  judiciar  a   practicianului   in   insolventa  A.D. I IPURL.
Concomitent, s-a formulat o cerere din partea creditoarei B I S.R.L. de numire ca administrator judiciar a practicianului in insolventa CIl B.F.D.
Prin urmare, judecatorul sindic era investit cu doua cereri de desemnare a administratorului judiciar : una fiind reprezentata de hotararea adunarii creditorilor, alta fiind reprezentata de o nominalizare formulata de una dintre creditoare.
8. Judecatorul sindic nu s-a pronuntat asupra solicitarii privind numirea in calitate de administrator judiciar, conform celor hotarate de adunarea creditorilor.
Mai mult, in cadrul dezbaterilor din sedinta de judecata din data de 18.11.2014, reprezentantul conventional al societatii R S.A.R.L. a solicitat in mod expres confirmarea in calitate de administrator judiciar a practicianului in insolventa A. D. I IPURL astfel cum s-a decis in cadrul Adunarii creditorilor din data de 17.11.2014. Instanta nu efectuat nicio mentiune cu privire la acest aspect nici in considerente si nici in dispozitiv, instanta de recurs neputand sa se pronunte cu privire la cenzurarea dispozitiilor judecatorului sindic in privinta acestui aspect in lipsa unei motivari, in acest sens, prin prezentul recurs solicitam in principal casarea incheierii pronuntate la data de 18.11.2014 si trimiterea cauzei spre rejudecare pentru ca judecatorul sindic sa se pronunte cu privire la cererea R S.A.R.L. dedusa judecatii.
9. Judecatorul sindic a desemnat ca administrator judiciar pe practicianul in inolventa CIl B.F.D.
Acesta si-a motivat hotararea astfel:
„Avand in vedere lista de oferte depuse la dosar dar si solicitarea creditorilor".
10. Hotararea judecatorului sindic este nelegala deoarece:
Creditorii, ca entitati juridice distincte, in mod individual, nu au conferit prin lege calitatea de a decide privind procedura insolventei, in special cu privire la desemnarea administratorului. Atunci cand legiuitorul a vrut sa confere unui creditor posibilitatea de a decide in cadrul procedurii, a reglementat expres (in acest sens a se vedea art. 19 alin. 21 cand legea confera un astfel de atribut creditorului care detine cel putin 50% din valoarea totala a creantelor.)
A nesocotit hotararea adunarii creditorilor, astfel cum aceasta reiese din procesul verbal din data de 17.11.2014.
A ignorat prevederile legale referitoare la atributiile adunarii creditorilor si ale comitetului creditorilor, astfel cum acestea sunt prevazute de lege.
11. Practicianul desemnat in procedura insolventei in calitatea de administrator judiciar indeplineste un mandat special, incredintat de judecatorul sindic. Administratorul judiciar este un organ care aplica procedura, fiind o prelungire a instantei de judecata, in ce priveste intocmirea de acte si indeplinirea de atributii in procedura si, respectiv, supravegherea respectarii legii de catre ceilalti participanti la procedura. Desemnarea administratorului judiciar este o masura in sfera interesului public si care depaseste interesul privat, strict personal al debitorului ori al unuia din creditori.
Administratorul judiciar are obligatia de a fi impartial si echidistant fata de debitor dar si fata de creditori, in sensul ca trebuie sa aplice un tratament corect, obiectiv si transparent atat cu privire la interesele debitoarei cat si cu privire la interesele conflictuale si concursuale ale creditorilor ce formeaza masa credala.
Hotararea judecatorul sindic de desemnare in calitatea de administrator judiciar a unui practician in insolventa indicat de una din creditoare, dincolo de faptul ca nu are un temei legal, este si o masura menita sa afecteze impartialitatea procedurii. Dimpotriva, practicianul in insolventa luat prin hotararea adunarii creditorilor poate satisface exigentele de impartialitate si neechidistanta, fiind singura masura legala ce se impune a fi luata in cauza.
Intimatele B I S.R.L. si B I Ltd au formulat intampinare, prin care au solicitat respingerea recursului, in principal, ca efect al admiterii exceptiei lipsei calitatii procesuale active a R SARL, precum si a exceptiei lipsei de interes a R SARL in cadrul acestui proces, iar in subsidiar, ca neintemeiat, cu obligarea recurentei R SARL la plata cheltuielilor de judecata ocazionate de prezentul proces.
In motivarea intampinarii, intimata a aratat urmatoarele :
In ce priveste lipsa calitatii procesuale active a R SARL
Potrivit dispozitiilor art. 3 pct. 7 si 8 din Legea nr. 85/2006, creditorii si creditorii indreptatiti sa participe in procedura insolventei sunt persoanele care detin o creanta impotriva debitorului si care au solicitat inscrierea sau fost inscrisi in tabelul de creante.
Asadar, calitatea procesuala activa de a ataca o hotarare a judecatorului-sindic, hotarare pronuntata in cadrul procedurii insolventei, apartine exclusiv participantilor la procedura insolventei, respectiv creditorilor inscrisi in tabelul de creante.
Or,  R SARL NU este creditor al  debitoarei  insolvente  R  P M SRL, astfel cum rezulta din Sentinta civila nr. 339 din 13.01.2015 pronuntata de Tribunalul Bucuresti in dosarul nr. 43735/3/2012* [ANEXA 1] si NU este inscrisa in tabelul definitiv al creantelor [ANEXA 2].
Avand in vedere ca R SARL nu este creditor in procedura, aceasta societate  nu  are  calitatea de persoana indreptatita sa participe  la procedura insolventei si deci nu are  calitate procesuala activa pentru a formula recurs impotriva solutiilor judecatorului-sindic.
Referitor la lipsa de interes a R SARL in formularea recursului
R SARL a atacat hotararea judecatorului-sindic din 18.11.2014, deoarece prin aceasta a fost numit in functia de administrator judiciar al debitoarei R P M SARL, practicianul in insolventa CIl B.F.D., numire cu care R nu a fost de acord.
Cu toate acestea, avand in vedere ca, asa cum am aratat la punctul I, R SARL nu mai are in prezent calitatea de persoana indreptatita sa participe la procedura insolventei, numirea practicianului in insolventa CIl B.F.D. in functia de administrator judiciar nici nu dauneaza si nici nu profita recurentei din prezenta cauza.
De altfel, intrucat R nu are dreptul de a participa la distribuirea sumelor rezultate din valorificarea patrimoniului debitoarei insolvente, aceasta nu justifica de plano interes pentru a formula orice cereri in cadrul procedurii insolventei.
Interesul trebuie sa fie nascut si actual, acesta trebuind sa se verifice pe tot parcursul unui litigiu. Or, pierderea in orice moment al interesului procesual si substantial (cum este cazul in prezenta cauza), atrage intotdeauna respingerii cererii formulate de persoana a carui interes nu mai exista sau nu mai este actual.
Pe cale de consecinta, in cauza nu prezinta relevanta ca R SARL era creditor in procedura insolventei la data pronuntarii hotararii recurate, intrucat ulterior acestui moment si-a pierdut aceasta calitate.
De altfel, R si-a pierdut interesul in procedura la data de 13.01.2015 (data pronuntarii Sentintei civile nr. 339), iar recursul ce face obiectul prezentului dosar a fost inregistrat la data de 26.01.2015, adica ulterior pierderii calitatii de creditor.
Hotararea recurata este legala si temeinica
Din argumentarea recursului R rezulta cu claritate ca nemultumirile acesteia nu tin de o presupusa nelegalitate a numirii, in calitate de administrator judiciar, a CIl B.F.D., ci de faptul ca instanta nu a numit in aceasta functie pe A. D. I IPURL. practician in insolventa preferat de R.
Potrivit art. 22 din Legea nr. 85/2006, numai judecatorul sindic il poate inlocui pe administratorul judiciar pentru "motive temeinice".
Ulterior datei de 23.06.2014, cand Curtea de Apel Bucuresti a admis recursul nostru si a dispus inlocuirea fostului administrator judiciar, R SARL a incercat prin orice mijloace, contrar dispozitiei din art. 22, sa numeasca practicianul preferat, erijandu-si atributii pe care nu le detine.
Astfel, R SARL a procedat la:
(i) 24.06.2014 – numirea unui alt administrator judiciar, ca si creditor cu peste 50% din creante – decizie de numire respinsa irevocabil de Curtea de Apel Bucuresti la data 03.11.2014 prin Decizia nr. 1841, pronuntata in dosarul nr. 22293/3/2014 [ANEXA3 - extras de pe portalul instantelor de judecata privind Decizia nr. 1841/03.11.2014]
(ii) 07.10.2014 – numirea, in calitate de administrator judiciar, a practicianului in insolventa A. D. I – decizie respinsa irevocabil de Tribunalul Bucuresti prin Sentinta nr. 10217, din 02.12.2014, in dosarul nr. 38179/3/2014.
(iii) Convocarea Adunarii Generale a Creditorilor la data de 17.11.2014 si votul in favoarea numirii practicianului in insolventa A. D. I – decizie respinsa irevocabil de Tribunalul Bucuresti, prin Sentinta nr. 10205, din 14.01.2015, in dosarul nr. 39984/3/2014 .
Desi dupa cum reiese din cele de mai sus, toate demersurile R SARL de numire a administratorului judiciar preferat au esuat si au fost respinse prin hotarari irevocabile, aceasta incearca prin intermediul prezentului recurs sa puna din nou in discutie numire lui A. D. I, si sa conteste legitimitatea numirii lui CIl B.D.
Fata de aceste aspecte, argumentele R referitoare la desemnarea practicianului in insolventa A. D. I IPURL, prin intermediul hotararii Adunarii Creditorilor din 17.11.2014, trebuie inlaturate de instanta de recurs ca fiind ramase fara continut, avand in vedere desfiintarea definitiva a acestei hotarari a Adunarii.
Prin hotarare intermediara nr. 3905/08.04.2014, judecatorul-sindic a respins in prima faza ca neintemeiata cererea privind inlocuirea practicianului in insolventa.
Impotriva acestei solutii, recurenta a formulat recurs, cauza fiind solutionata irevocabil de Curtea de Apel Bucuresti, prin Decizia nr. 1413 din 23.06.2014, pronuntata in dosarul nr. 31005/3/2012/33.
Curtea de Apel Bucuresti a admis in integralitate recursul, deci inclusiv capatul de cerere privind inlocuirea G G E SPRL cu CIl B.F.D.: "Admite recursul. Modifica, in tot, sentinta recurata, in sensul ca admite cererea formulata de creditoarea B I SRL si dispune inlocuirea administratorului judiciar G G E SPRL. Irevocabila".
Considerentele Curtii de Apel : cererea  de   inlocuire   a  administratorului  judiciar a fost formulata de recurenta, prin aceeasi cerere, recurenta a nominalizat ca inlocuitor al G G E SPRL pe CIl B.F.D., niciun alt creditor participant la procedura insolventei nu a formulat o propunere alternativa.
Curtea de Apel Bucuresti a modificat Sentinta recurata in sensul admiterii in integralitate a cererii sale, este evident ca instanta de recurs a dispus inlocuirea G G E SPRL cu CIl B.F.D. si a dispus transmiterea dosarului inapoi la judecatorul sindic pentru luarea efectiva a masurii de numire a noului administrator.
Aceasta deoarece, similar cu situatia deschiderii procedurii insolventei, admitand o cale de atac, instanta de recurs nu este competenta sa numeasca efectiv pe administratorul judiciar, ci poate numai sa ordone judecatorului-sindic sa faca numirea, avand in vedere ca, potrivit art. 11 lit. c), d) si e) din Legea nr. 85/2006, acesta din urma este singurul competent sa pronunte hotararea de investire a administratorului judiciar.
Pe cale de consecinta, contrar sustinerilor R, judecatorul-sindic nu avea dreptul   sa   nesocoteasca   hotararea   Curtii   de   Apel   si   sa   numeasca   un   alt administrator   judiciar decat cel stabilit in recurs, in special neputand fi numit administratorul judiciar indicat de R, deoarece asa cum am aratat toate deciziile R si Adunarea Generala a Creditorilor din 17.11.2014 fusesera anulate irevocabil.
De altfel, R scoate din context dispozitiile art. 22 alin. (2) din Legea nr. 85/2006, intr-o incercare de a frauda legea si de a impune in mod nelegal un alt administrator judiciar decat cel cu care fostul administrator a fost inlocuit de Curtea de Apel Bucuresti, respectiv B.F.D.
Este adevarat ca acest text confera comitetului creditorilor de a solicita inlocuirea administratorului judiciar insa, tocmai pentru a preveni abuzuri de drept precum cele savarsite in prezenta cauza de catre R, deciziile comitetului creditorilor si ale adunarii creditorilor pot fi contestate de creditorii interesati, spre a fi supuse cenzurii instantei de judecata.
Or, dupa ce recurentele au urmat procedura prevazuta de art. 22 (fiind unicul creditor la acel moment) si instanta a dispus inlocuirea fostului administrator judiciar cu CIl B.F.D.
Sustinerile R SARL in sensul ca decizia Curti de Apel Bucuresti ar fi putut fi infirmata printr-o decizie a Comitetului creditorilor de numire a altui administrator judiciar (sustinere care, in niciun caz nu isi gaseste acoperire nici in litera si nici in spiritul art. 22 din Legea nr. 85/2006), releva o data in plus intentia acesteia de a frauda legea pentru a tergiversa procedura.
De altfel, demersul facut de R SARL in acest recurs este unul cat se poate de reprobabil, avand in vedere ca urmareste invalidarea numirii administratorului judiciar CIl B.D., care in mai putin de 3 luni de la numire, a realizat vanzarea terenului detinut de debitoarea, astfel cum impunea hotararea Curtii de Apel Bucuresti nr. 403/R/2014 (Raport de activitate mentionand vanzarea terenului), iar acum s-a trecut la falimentul debitoarei (Anexa 8 - extras de pe portalul instantelor de judecata privind hotararea nr. 1347/10.02.2015).
Analizand sentinta atacata, prin prisma motivelor de recurs formulate, a dispozitiilor legale incidente, Curtea retine urmatoarele :
In motivarea exceptiei lipsei calitatii procesuale active a recurentei, intimatele au invocat pierderea de catre aceasta a calitatii de creditor in procedura, dupa momentul formularii cererii de recurs.
Este de necontestat ca s-a pronuntat o sentinta de judecatorul sindic, prin care, urmare a admiterii contestatiei la tabel formulata de intimata in cauza B I SRL, recurenta R SARL a fost exclusa din tabelul creditorilor.
Prin urmare, ceea ce invoca intimatele privesc pierderea calitatii de creditor de catre recurenta, dar acest lucru nu implica, in mod automat, si pierderea calitatii procesuale active in prezentul recurs.
Calitatea de parte in proces este cea care acorda recurentei dreptul de a ataca hotararea judecatoreasca pronuntata in contradictoriu cu aceasta.
Pe cale de consecinta, in aprecierea Curtii, exceptia nu este intemeiata, urmand a fi respinsa.
Acelasi temei a fost invocat de intimate si in sustinerea exceptiei lipsei de interes.
Intr-adevar, pierderea definitiva a calitatii de creditor implica si absenta oricarui interes legitim in contestarea aspectelor ce tin de cursul procedurii de insolventa.
In cauza insa, recurenta a formulat recurs impotriva hotararii prin care judecatorul sindic a dispus excluderea sa din tabelul creditorilor, astfel ca nu se poate retine ca ar fi pierdut, in mod definitiv, calitatea de creditor indreptatit sa participe in procedura.
Prin urmare, interesul sau in procedura, respectiv in prezenta cauza, subzista, astfel ca si aceasta exceptie urmeaza a fi respinsa.
Pe fondul recursului, Curtea constata ca prin motivele de recurs se  critica aspecte retinute in mod irevocabil prin Decizia nr. 1413/R/2013 a Curtii de Apel Bucuresti.
Astfel, prin aceasta decizie, urmare a admiterii recursului formulat de B I SRL, in temeiul art. 22 alin. 2 din legea 85/2006, s-a dispus inlocuirea administratorului judiciar G G E SRL, stabilindu-se in sarcina judecatorului sindic desemnarea practicianului in insolventa.
Asadar, Curtea nu a stabilit ea insesi persoana administratorului judiciar, prezentand in considerentele deciziei aspectele pentru care a procedat astfel.
Prin urmare, tinand seama de dispozitiile art. 11 lit. e din lege, singurul care avea competenta desemnarii administratorului judiciar era judecatorul sindic.
Or, tocmai aceste aspecte sunt contestate de recurenta prin cererea de recurs.
Decizia mentionata mai sus se bucura de putere de lucru judecat in prezenta cauza, aceasta fiind irevocabila in temeiul legii.
Manifestarea procesuala in care intervine puterea de lucru judecat in cauza este aceea de prezumtie, mijloc de proba de natura sa demonstreze ceva in legatura cu raporturile juridice dintre parti (conform art. 1200 pct. 4, art. 1202 alin. 2 C. civ.).
Prezumtia absoluta a puterii de lucru judecat produce un efect pozitiv, respectiv dovedeste modalitatea in care au fost dezlegate anterior anumite aspecte litigioase in raporturile dintre parti, fara posibilitatea de a mai fi contrazis, el impunandu-se intr-un al doilea proces care are legatura cu chestiunea litigioasa dezlegata anterior, din nevoia de ordine si stabilitate juridica.
Prin urmare, in prezenta cauza, Curtea nu poate retine altceva decat s-a stabilit, in mod irevocabil, prin respectiv decizie.
Din observarea celor dispuse de judecatorul sindic, Curtea retine ca acesta a desemnat administratorul judiciar in persoana practicianului in insolventa CII B.F.D.
Pentru aceasta desemnare, judecatorul sindic a mentionat ca a avut in vedere lista de oferte depuse la dosar.
Faptul ca recurenta nu este de acord cu persoana administratorului judiciar nu constituie un motiv de casare sau de modificare a hotararii, in sensul schimbarii acestuia.
Pe de alta parte, alegerea unui practician in insolventa care sa fie agreat de toate partile este greu de realizat in speta de fata, caci atat intimatele, cat si recurenta doresc un anumit administrator judiciar.
In situatia de fata, doar judecatorul sindic era in drept sa faca aceasta numire.
Or, acesta a respectat decizia Curtii de Apel, in sensul ca, in conformitate cu art. 22 alin. 2 si art. 11 lit. e din lege, a efectuat desemnarea efectiva a administratorului judiciar.
Pe de alta parte, incuviintarea solicitarii recurentei de a stabili persoana administratorului judiciar nu poate duce decat la tergiversarea procedurii de insolventa, constatare pe care Curtea deja a facut-o atunci cand a dispus inlocuirea practicianului G G E SPRL:
Pentru toate considerentele expuse, Curtea, in temeiul art. 312 alin. 1 C.proc.civ., a respins recursul ca nefondat.
Referitor la cheltuielile de judecata solicitate de intimate in aceasta faza procesuala, Curtea a retinut incidenta art. 274 alin. 1 C.proc.civ., respectiv ca prin respingerea recursului, recurenta este cea in culpa procesuala, astfel ca a incuviintat cererea intimatelor, si a obligat recurenta sa plateasca fiecareia, cu acest titlu, sumele dovedite cu inscrisurile depuse la dosar, respectiv 4259,29 lei – intimatei B I Ltd, iar 4721,29 lei – intimatei B I SRL.