Actiune in anulare.

Actiune in anulare.
Anularea marcii „Z simplu si rapid”, la cererea titularului marcilor comunitare ?i na?ionale ,,Z?. Indeplinirea condi?iilor art. 6 alin.1 lit.b) din Legea nr. 84/1998: similitudinea vizuala, fonetica ?i conceptuala a marcilor, complementaritatea produselor ?i serviciilor pentru care marcile sunt inregistrate, existen?a riscului de confuzie.
 
Potrivit unei jurisprudente constante, aprecierea similitudinii dintre doua marci nu se poate limita la luarea in considerare numai a unei componente a unei marci complexe ?i la compararea acesteia cu o alta marca. Dimpotriva, compara?ia trebuie sa se faca prin examinarea marcilor in cauza, apreciata fiecare ca intreg, ceea ce nu exclude faptul ca impresia de ansamblu produsa in memoria publicului relevant de o marca complexa poate sa fie dominata, in anumite imprejurari, de una sau de mai multe dintre componentele sale.
Aprecierea gobala a riscului de confuzie trebuie sa se intemeieze, in ceea ce priveste similitudinea vizuala, fontica sau conceptuala dintre semnele in conflict, pe impresia de ansamblu produsa de acestea, tinand cont in special de elementele lor distintive si dominante. Perceptia asupra marcilor pe care o are consumatorul mediu al produselor sau serviciilor in cauza joaca un rol determinant in aprecierea globala a riscului amintit. In aceasta privinta, consumatorul mediu percepe o marca in mod normal ca pe un tot si nu face o examinare a diferitelor detalii ale acesteia
Din cauza preluarii identice a elementului verbal Z si preluarii similare a elementului figurativ constand in reprezentarea grafica a capului de zebra, si datorita caracterului neglijabil al celorlalte elemente in impresia de ansamblul a marcii analizate - la nivel vizual, aceste doua elemente comune si predominante produc in mintea consumatorului mediu o impresie vizuala globala de o similitudine ridicata, semnul „Z simplu si rapid" reproducand cu o precizie destul de ridicata impresia vizuala transmisa de marcile anterioare ale intimatei-reclamante Zsi reprezentarea grafica a unui cap de zebra, in sensul in care reproduc esenta mesajului vizual transmis publicului tinta.
Riscul de confuzie este cu atat mai ridicat cu cat caracterul distinctiv al marcii anterioare se dovede?te a fi important. Astfel, marcile care au un caracter distinctiv ridicat, fie intrinsec, fie datorita faptului ca sunt cunoscute pe pia?a, se bucura de o protec?ie mai extinsa decat cele al caror caracter distinctiv este mai redus. Caracterul distinctiv al marcii anterioare ?i in special renumele acesteia trebuie luate in considerare, a?adar, pentru a aprecia daca exista un risc de confuzie.

( Decizia civila nr. 110 A/ 17.02.2016 pronuntata de Curtea de Apel Bucuresti, Sectia a IV-a civila)

Materie juridica: Proprietate intelectuala; marci; Legea nr. 84/1998.

Curtea constata ca tribunalul a facut o corecta aplicare si interpretare a dispozitiilor art. 47 alin. 1 lit. b) coroborat cu art. 6 alin. 1 lit. b) din Legea nr. 84/1998.
Potrivit acestor dispozitii legale, o marca este refuzata la inregistrare sau, dupa caz, este susceptibila a fi anulata, daca, din motive de identitate sau de similitudine cu marca anterioara si din motive de identitate sau similitudine a produselor sau serviciilor pe care cele doua marci le desemneaza, se poate crea, in perceptia publicului, un risc de confuzie, inclusiv riscul de asociere cu marca anterioara.
Prin urmare, pentru a fi incident cazul de nulitate a inregistrarii prevazut de art. 6 alin. 1 lit. b) din Legea nr. 84/1998, din probele administrate in dosar trebuie sa reiasa indeplinirea in mod cumulativ a urmatoarelor conditii:
a. existenta unei marci anterioare care beneficiaza de protec?ie;
b. existenta identitatii sau similarita?ii intre marca anterioara protejata si marca cu privire la care se solicita anularea inregistrarii;
c. existenta identita?ii sau similaritatii intre produsele/serviciile protejate de marca anterioara si produsele/serviciile pe care le desemneaza marca cu privire la care se solicita anularea inregistrarii;
d. existenta unui risc de confuzie pentru public, incluzand si riscul de asociere, cu marca anterioara.
Urmeaza ca instanta de apel sa verifice intrunirea in cauza de fata a conditiilor prevazute de lege pentru existenta actiunii in anulare, in raport de situatia de fapt stabilita pe baza probelor administrate in cauza si in raport de criticile formulate de apelanta-parata prin apelul de fata.

A. Conditia ca reclamanta sa fie titulara unei marci anterioare care beneficiaza de protectie;
Tribunalul a retinut in mod corect ca este indeplinita aceasta conditie, indeplinirea ei nefiind, de altfel, contestata prin motivele de apel.
Din examinarea inscrisurilor administrate in cauza, Curtea constata ca intimata-reclamanta Z C este titulara urmatoarelor marci:

1. Marca comunitara verbala ZEBRA 000370486 protejata din data de 5.09.1996 pentru clasele de produse sau servicii 7, 9 si 16 conform Clasificarii de la Nisa (conform extrasului OAMI-ONLINE depus la filele 79-81 din dosarul de fond, vol. I).

2. Marca comunitara figurativa 000370387 protejata din data de 5.09.1996 pentru clasele de produse sau servicii 7, 9 si 16 conform Clasificarii de la Nisa (conform extrasului OAMI-ONLINE depus la filele 88-90 din dosarul de fond, vol. I), avand urmatoarea reprezentare:
Produsele din clasa 9 ale marcilor 000370486 si 000370387 au urmatoarea descriere – imprimante cu transfer termic pentru etichete; software pentru permiterea unui calculator de uz general sa imprime si/sau sa citeasca cod de bare.

3. Marca comunitara verbala ZEBRA 004182961 protejata din data de 8.12.2004 pentru clasa 9 de produse sau servicii conform Clasificarii de la Nisa (conform extrasului OAMI-ONLINE depus la filele 82-84 din dosarul de fond, vol. I).
 
4. Marca comunitara figurativa 004183422 protejata din data de 8.12.2004 pentru clasa 9 de produse sau servicii conform Clasificarii de la Nisa (conform extrasului OAMI-ONLINE depus la filele 85-87 din dosarul de fond, vol. I), avand urmatoarea reprezentare:
Produsele din clasa 9 ale marcilor 004182961 si 004183422 au urmatoarea descriere – marcaje si etichete inteligente cu identificare prin radio-frecventa (RFID) prezentand microcipuri incorporate, circuite integrate, antene si dispozitive de emisie-receptie pentru inregistrarea, receptionarea, stocarea, codificarea, actualizarea si transmiterea de date; imprimante, motoare de imprimare si module de imprimare pentru testarea dispozitivelor de emisie-receptie RFID, citirea si scrierea datelor RFID si crearea marcajelor si etichetelor inteligente codificate prin aplicarea componentelor RFID.

5. Marca internationala verbala ZEBRA 0966520 protejata din data de 30.05.2008 pentru clasele 9, 16, 35, 41 si 42 de produse sau servicii conform Clasificarii de la Nisa (conform extrasului OAMI-ONLINE depus la filele 94-95 din dosarul de fond, vol. I).
 
6. Marca internationala figurativa 0966784 protejata din data de 30.05.2008 pentru clasele 9, 16, 35, 41 si 42 de produse sau servicii conform Clasificarii de la Nisa (conform extrasului OAMI-ONLINE depus la filele 96-97 din dosarul de fond, vol. I), avand urmatoarea reprezentare:
 
Produsele din clasa 9 ale marcilor 0966520 si 0966784 au urmatoarea descriere – software de calculator, hardware de calculator, programe de calculator si manuale pentru utilizari electronice.
Serviciile din clasa 35 ale marcilor 0966520 si 0966784 au urmatoarea descriere – servicii computerizate de gestionare a bazelor de date; servicii de gestionare a informatiilor; servicii de consultanta in afaceri.
Serviciile din clasa 41 ale marcilor 0966520 si 0966784 au urmatoarea descriere – servicii de educatie si instruire.
Serviciile din clasa 42 ale marcilor 0966520 si 0966784 au urmatoarea descriere – design, dezvoltare si fabricare personalizata de hardware de calculator si software de calculator; servicii de software nedescarcabile.

7. Marca comunitara figurativa 004634614 protejata din data de 14.09.2005 pentru clasele 7, 9 si 16 de produse sau servicii conform Clasificarii de la Nisa (conform extrasului OAMI-ONLINE depus la filele 91-93 din dosarul de fond, vol. I), avand urmatoarea reprezentare:

 
Produsele din clasa 7 ale marcii 004634614 au urmatoarea descriere – masini de imprimat; masini de etichetare, masini de imprimat coduri de bare; masini de imprimat mijloace de identificare prin radio-frecventa (RFID); masini de codificat RFID; masini de imprimat si codificat RFID, masini de imprimat carduri; masini de imprimat fotografii; masini de imprimat termice; masini de imprimat color; monturi pentru vehicule, curele de umar, cutii de transport, carcase de protectie, standuri, baterii, carucioare, cutii, amplificatoare, incarcatoare, tocuri, radiouri, standuri, monturi de vehicule, tavi medii de transfer, cutii medii de transfer pliate in evantai, unitati de afisare cu tastatura, derulator extern, carduri de memorie, carucioare.
Produsele din clasa 9 ale marcii 004634614 au urmatoarea descriere – software pentru permiterea unui calculator de uz general sa imprime si/sau sa citeasca coduri de bare; marcaje, etichete si carduri RFID avand microcipuri incorporate, circuite integrate, antene si dispozitive de emisie-receptie pentru inregistrarea, receptionarea, stocarea, codificarea, actualizarea si transmiterea de date; masini de imprimat, motoare de imprimare, module de imprimat pentru testarea dispozitivelor de emisie-receptie RFID, citirea si scrierea datelor RFID si crearea marcajelor si etichetelor inteligente codificate prin aplicarea componentelor RFID, servere de imprimat, radiouri, accesorii pentru masini de imprimat si anume incarcatoare de baterii.
Produsele din clasa 16 ale marcii 004634614 au urmatoarea descriere – materii prime imprimabile si anume etichete, marcaje, carduri, hartie pentru bonuri, bratari si bilete goale sau partial imprimate, benzi tusate pentru masini de imprimat, cartuse de cerneala.
In cadrul situatiei de fapt, Curtea retine ca, prin extrasele de la filele 159-171 din vol. I,  172-253 din vol. II, 345-439 din vol. III, intimata-reclamanta a dovedit faptul ca este titulara unui vast portofoliu de marci ZEBRA, inregistrate in toate statele lumii, toate avand ca element comun elementul verbal ZEBRA.
Din probele administrate in cauza de intimata-reclamata Curtea mai retine ca aceasta foloseste, pentru a-si identifica propriile produse si servicii, marca verbala ZEBRA si cea figurativa reprezentand capul de zebra, impreuna, pe un fundal constand intr-un patrat negru – conform inscrisurilor aflate la filele 259, 274, 275, 276 si 301 din vol. I si 104-130 din vol. II, precum si, marca verbala ZEBRA si marca figurativa reprezentand capul de zebra impreuna intr-un patrat negru, alaturi de marca figurativa constand in dungile negre: – inscrisurile de la filele 34-39, 47-52, 59-64, 73-78, 86-91, 102-107, 117-122, 174-183, 301, 302 din vol. V, filele 1-18 din vol. VI.

B. Conditia privind existenta identitatii sau similarita?ii intre marcile anterioare protejate si marca cu privire la care se solicita anularea inregistrarii
La data de 16.10.2009 apelanta-parata SCZa depus la OSIM cererea de inregistrare a marcii individuale, combinate ZEBRAPAY simplu si rapid nr. 105620 (depozit M 2009 07932), pentru clasele Nisa 9 si 36, avand urmatoarea reproducere:
 
Aceste produse sau servicii corespund urmatoarei descrieri:
- clasa 9 – aparate si instrumente stiintifice, nautice, geodezice, fotografice, cinematografice, optice, de cantarire, de masurare, de semnalizare, de control (verificare), de siguranta (salvare) si didactice; aparate si instrumente pentru conducerea, distribuirea, transformarea, acumularea, reglarea sau comanda curentului electric; aparate pentru inregistrarea, transmiterea, reproducerea sunetului sau imaginilor; suporti de inregistrare magnetici, discuri acustice; distribuitoare automate si mecanisme pentru aparate cu preplata; case inregistratoare, masini de calculare, echipamente pentru tratarea informatiei si calculatoare; extinctoare.
- clasa 36 – asigurari; afaceri financiare; afaceri monetare; afaceri imobiliare.
In cadrul situatiei de fapt, Curtea mai retine ca, la data de 12.01.2010 apelanta-parata SCZa depus spre inregistrare marca nationala „ZEBRAPAY simplu si rapid”, depozit M 2010 00116, cu aceeasi reproducere grafica ca si marca de mai sus (conform extrasului OSIM de la filele 202-204 din dosarul de fond vol. VII), pentru servicii din clasele 35, 41, 42 si 45. OSIM a admis la inregistrare aceasta marca, fiind publicata in BOPI nr. 8/2010 sub nr. 107970. Ca urmare a contestatiei formulate de intimata-reclamanta Z C, prin Hotararea nr. 72/15.03.2011 Comisia de Contestatii din cadrul OSIM a admis in parte contestatia si a respins la inregistrare marca „SCZ simplu si rapid” pentru serviciile din clasele 35, 38, 41 si 42, solicitate la inregistrare. Apelul declarat de apelanta-parata SCZimpotriva acestei hotarari a fost respins prin decizia civila nr. 237A/pronuntata de Tribunalul Bucuresti Sectia a V-a civila in dosarul nr., iar recursul declarat de aceasta a fost respins prin decizia civila nr. 2122/pronuntata de Curtea de apel Bucuresti (filele 200-219 din dosarul de fond, vol. VII), marca  (depozit M 2010 00116) ramanand inregistrata pentru clasa 45 de servicii conform clasificarii de la Nisa.

Potrivit unei jurisprudente constante, aprecierea similitudinii dintre doua marci nu se poate limita la luarea in considerare numai a unei componente a unei marci complexe ?i la compararea acesteia cu o alta marca. Dimpotriva, compara?ia trebuie sa se faca prin examinarea marcilor in cauza, apreciata fiecare ca intreg, ceea ce nu exclude faptul ca impresia de ansamblu produsa in memoria publicului relevant de o marca complexa poate sa fie dominata, in anumite imprejurari, de una sau de mai multe dintre componentele sale (Hotararea Cur?ii din 12 iunie 2007, OAPI/S, C 334/05 P, par. 41). Aprecierea similitudinii se va putea face exclusiv pe baza elementului dominant numai daca toate celelalte componente ale marcii sunt neglijabile (Hotararea Cur?ii OAPI/Shaker, citata anterior, par. 42, ?i Hotararea Cur?ii din 20 septembrie 2007, Nestlé/OAPI, C 193/06 P, par. 42). Aceasta situa?ie s ar putea regasi in special atunci cand aceasta componenta poate domina prin ea insa?i imaginea marcii respective, pe care publicul relevant o pastreaza in memorie, astfel incat toate celelalte componente ale marcii sunt neglijabile in impresia de ansamblu produsa de aceasta (Hotararea Nestlé/OAPI, par. 43).
Potrivit unei jurisprudente de asemenea constante, aprecierea gobala a riscului de confuzie trebuie sa se intemeieze, in ceea ce priveste similitudinea vizuala, fontica sau conceptuala dintre semnele in conflict, pe impresia de ansamblu produsa de acestea, tinand cont in special de elementele lor distintive si dominante. Perceptia asupra marcilor pe care o are consumatorul mediu al produselor sau serviciilor in cauza joaca un rol determinant in aprecierea globala a riscului amintit. In aceasta privinta, consumatorul mediu percepe o marca in mod normal ca pe un tot si nu face o examinare a diferitelor detalii ale acesteia (Hotararea Curtii din 12 iunie 2007, OAPI/Shaker, C-334/05 P, par. 35, si Hotararea Tribunalului din 15.01.2013, T-237/11, Lidl Stiftung&Co. KG/OAPI, Lactimilk SA, par. 92).
Retinand principiul conform caruia o marca este perceputa de consumatorul mediu ca un tot unitar, Curtea urmeaza sa determine impresia de ansamblu pe care o produce fiecare dintre semnele in litigiu si sa efectueze o apreciere globala asupra similitudinii dintre acestea.
In speta, marcile intimatei-reclamante MC 000370486, MC 004182961 si MI 0966520 sunt marci verbale, avand ca unic element cuvantul ZEBRA, scris cu caractere mari.
Celelalte marci ale intimatei-reclamante, MC 000370387, MC 004183422 si MI 0966784 sunt marci figurative, avand ca unic element reprezentarea grafica a unui cap de zebra, iar MC 004634614 este de asemenea figurativa, avand ca unic element reprezentarea grafica a unor dungi albe si negre.
Marca contestata este combinata si consta intr-un patrat negru in interiorul caruia este prezenta central forma stilizata a unui cap de zebra sun care este plasat elementul verbal SCZ scris cu caractere mari, in doua culori, elementul ZEBRA cu alb si elementul PAY cu galben, sub acest ansamblu fiind situat elementul verbal "simplu si rapid" scris cu caractere mici.
Apelanta-parata contesta stabilirea elementelor dominante ale marcii in litigiu, aratand ca elementul central al marcii pe care a inregistrat-o nu este capul de zebra, ci un cod de bare, pentru doua argumente: (1) in marca apelantei-parate, imaginea capului de zebra este stilizata, fiind formata din linii de culoare alba care sunt trasate pe un fond negru, fapt ce aminteste de un cod de bare; si (2) nu se poate distinge daca este vorba de un cap de zebra sau de alt animal, deoarece imaginea capului de zebra folosita de parata este stilizata, bidimensionala, pe cand cea din marcile reclamantei este una tridimensionala, ca de desen animat.
In aceasta privinta, Curtea va aplica jurisprudenta potrivit careia, pentru a aprecia caracterul dominant al uneia sau mai multor componente determinante ale unei marci complexe, trebuie sa se ia in considerare in special calitatile intrinseci ale fiecareia dintre aceste componente, comparandu-le cu calitatile celorlalte componente. In plus si in mod accesoriu, poate fi luata in considerare pozitia relativa a diferitelor componente in configuratia marcii complexe (Hotararea Tribunalului din 23 octombrie 2002, Matratzen Concord/OAPI - Hukla Germany (MATRATZEN), T-6/01, par. 35, Hotararea Tribunalului din 23 noiembrie 2010, Codorniu Napa/OAPI - Bodegas Ontanon (RTESA NAPA VALLEY), T-35/08, par. 35, si Hotararea TRibunalului din 20 mai 2014, Argo Group International Holdings Ltd/OAPI - Arisa Assurances SA (ARISA ASSURANCES SA), T-247/12, par. 35).
Aplicand aceasta jurisprudenta, nu se poate accepta sustinerea apelantei conform careia elementul dominant este codul de bare, deoarece liniile de culoare alba trasate pe fondul negru amintesc de imaginea unui cap de zebra, cu atat mai mult cu cat cuvantul ZEBRA este scris cu caractere mari de aceeasi culoare cu a dungilor (alb pe fondul negru) sub aceasta imagine, iar pe de alta parte, nici macar apelanta nu a indicat forma capului carui alt animal ar fi sugerata de acest ansamblu de dungi.

Cu privire la similitudinea vizuala, apelanta-parata solicita sa se constate ca exista diferente intre marca sa si marcile anterioare ale intimatei-reclamante, astfel: desenul diferit al capului de zebra, patratul in care este inscris acest desen, culorile, cuvantul SCZ.
In primul rand, este de mentionat faptul ca elementul verbal ZEBRA, scris cu caractere mari, respectiv marcile verbale MC 000370486, MC 004182961 si MI 0966520 apartinand intimatei-reclamante, este preluat in mod identic in marca apelantei-parate.
Faptul ca elementul verbal al marcii apelantei este SCZ nu contrazice aceasta constatare, deoarece particula PAY se distinge de cuvantul ZEBRA prin aceea ca este scris cu culoare galbena, fapt care reprezinta o indicatie ca acesta este doar alipit elementului ZEBRA.
In al doilea rand, este de mentionat faptul ca elementul figurativ constand in reprezentarea grafica a capului de zebra, respectiv marcile MC 000370387, MC 004183422 si MI 0966784, este preluat in mod similar in marca apelantei-parate.
Desenul diferit al capului de zebra nu poate fi considerat ca dominand impresia de ansamblu a marcii in litigiu, deoarece reprezinta doar o grafie destinata sa puna in valoare imaginea capului de zebra, astfel ca acest aspect subliniat de catre apelanta in cadrul motivelor de apel va fi perceput de publicul relevant ca un element lipsit de semnificatie, caruia ii va ramane in memorie reprezentarea unui cap de zebra, iar nu modul de desenare al acestuia.
Sloganul "simplu si rapid" a fost identificat in mod corect de prima instanta de fond ca fiind o indicatie care este perceputa ca o descriere a calitatii serviciilor oferite de apelanta-parata, iar din punct de vedere vizual are un caracter secundar, fiind reprodus cu caractere mai mici si situat sub patratul negru in interiorul caruia se afla elementele analizate in cele ce preced.
Nici patratul negru nu constituie un element suficient pentru a diferentia din punct de vedere vizual semnele in conflict, el fiind perceput de consumator ca un element destinat sa puna in evidenta dungile albe din care este reprezentat capul de zebra precum si elementele verbale din interiorul sau.
O marca complexa, compusa atat din elemente verbale cat si din elemente figurative, nu poate fi considerata similara cu o alta marca, identica sau prezentand o similitudine cu una din componentele marcii complexe, decat daca aceasta constituie elementul dominant in impresia de ansamblu produsa de marca complexa. Aceasta situatie se regaseste atunci cand aceasta componenta este susceptibila de a domina singura imaginea acestei marci pe care publicul relevant o pastreaza in memorie, astfel incat toate celelalte componente ale marcii sunt neglijabile in impresia de ansamblu produsa de aceasta (Hotararea Matratzen, citata mai sus, Hotararea TRibunalului din 9 septembrie 2008, Honda Motor Europe Ltd/OAPI - Seat SA, T-363/06, par. 25).
Or, in baza analizei de mai sus, rezulta ca - datorita preluarii identice a elementului verbal ZEBRA si preluarii similare a elementului figurativ constand in reprezentarea grafica a capului de zebra, si datorita caracterului negkijabil al celorlalte elemente in impresia de ansamblul a marcii analizate - la nivel vizual, aceste doua elemene comune si predominante produc in mintea consumatorului mediu o impresie vizuala globala de o similitudine ridicata, semnul „SCZ simplu si rapid" reproducand cu o precizie destul de ridicata impresia vizuala transmisa de marcile anterioare ale intimatei-reclamante ZEBRA si reprezentarea grafica a unui cap de zebra, in sensul in care reproduc esenta mesajului vizual transmis publicului tinta.

Cu privire la similitudinea fonetica, apelanta-parata sustine ca tribunalul nu a luat in considerare particula PAY ca un element de diferentiere a marcii sale fata de marcile anterioare si ca aceasta nu reprezinta doar o indicatie sau explicatie a intermedierilor de plati cu ajutorul terminalelor de plata, si nici logo-ul "simplu si rapid".
Curtea retine, la fel ca in precedent, ca elementul verbal ZEBRA, scris cu caractere mari, respectiv marcile verbale MC 000370486, MC 004182961 si MI 0966520 apartinand intimatei-reclamante, este preluat in mod identic in marca apelantei-parate.
Mai retine ca acest element verbal isi pastreaza caracterul dominant in marca apelantei-parate.
Particula PAY este un termen descriptiv pentru serviciile de intermediere de plati prin intermediul terminalelor de plata puse la dispozitia publicului de catre apelanta-parata, astfel ca este un element neglijabil in impresia de ansamblu a marcii analizate.
De asemenea, logo-ul "simplu si rapid" va fi perceput de publicul relevant ca un simplu calificativ al serviciilor oferite de apelanta-parata.
Prin urmare, marcile in conflict sunt similare datorita prezentei termenului comun ZEBRA si sunt diferite datorita prezentei elementelor PAY si "simplu si rapid".
Insa, aplicand jurisprudenta conform careia consumatorul, in general, retine mai mult partea de inceput a unui semn decat partea finala, Curtea constata existenta unei similitudini importante intre semnele in conflict, sub aspect fonetic.

Cu privire la similitudinea conceptuala, apelanta-parata sustine ca marca sa transmite ideea codului de bare, pe cand marcile anterioare apartinand intimatei-reclamante, conceptual, s-au construit in jurul capului de zebra.
Curtea constata ca intre semnele in conflict nu exista nicio diferenta conceptuala, marca apelantei-parate preluand fidel in continutul sau ideea transmisa de marcile anterioare.
Nu este contradictorie argumentarea tribunalului de la acest punct, critica apelantei fiind nefondata. In mod corect s-a retinut ca semnul pentru care au fost inregistrate marcile intimatei-reclamante, capul de zebra si denumirea acestui animal, nu este unul fantezist, in raport de produsele si serviciile protejate de marca - imprimante pentru etichete, software pentru citirea codurilor de bare, masini de etichetare, masini de imprimat coduri de bare, software care sa permita unui calculator sa imprime si/sau sa citeasca coduri de bare, etc. - deoarece dungile acestui animal fac trimitere la codurile de bare.
Legatura conceptuala dintre semnele in conflict este data de preluarea fidela in continutul semnului incriminat a ideii codului de bare ce este sugerata de marcile intimatei-reclamante, deci chiar a conceptului ZEBRA, concept care se regaseste, chiar mai pronuntat, in marca a carei nulitate se solicita, atat timp cat desenul reprezentand capul de zebra face trimitere directa la ideea codului de bare, asa cum in mod corect a retinut tribunalul.
Specificul cauzei de fata consta in aceea ca in componenta semnului incriminat intra, pe langa preluarea identica a cuvantului ZEBRA ce constituie unicul element verbal al trei dintre marcile intimatei-reclamate si preluarea similara a capului de zebra ce constituie unicul element figurativ al altor trei dintre marcile intimatei-reclamantei - si alte elemente: particula „PAY”, logo-ul "simplu si rapid" si patratul negru, cu privire la care Curtea are de analizat daca formeaza - impreuna cu celelalte elemente ale semnului incriminat - o unitate cu un sens diferit conceptual de sensul elementelor marcilor opuse (Hotararea din 8 mai 2014, C 591/12 P, Bimbo/OAPI-Panrico SA, punctele 24-27).
Or, asa cum a aratat chiar apelanta-parata prin motivele de apel, ideea transmisa de marca sa este aceea a codulului de bare, ideea ce este transmisa si de semnul opus, motiv pentru care Curtea considera ca publicul relevant nu-i va atribui o semnificatie diferita de sensul conceptual al marcilor intimatei-reclamante.
Prin urmare, Curtea constata ca impresia de ansamblu a semnelor in conflict conduce la concluzia identitatii pe plan conceptual.

C. conditia privind existenta identita?ii sau similaritatii intre produsele/serviciile protejate de marcile anterioare si produsele/serviciile pe care le desemneaza marca cu privire la care se solicita anularea inregistrarii;
Potrivit unei jurisprudente constante, pentru a aprecia similitudinea dintre produsele sau serviciile in cauza, trebuie sa se ia in considerare to?i factorii pertinen?i care caracterizeaza raportul dintre aceste produse sau servicii, respectivii factori incluzand, in special, natura, destina?ia, utilizarea acestora, precum ?i caracterul lor concurent sau complementar (Hotararea Canon, par. 23 si Hotararea Tribunalului din 11 iulie 2007, in cauza T 443/05, El Corte Inglés, SA impotriva OAPI si Juan Bolaños Sabri, par. 37). Se poate ?ine seama ?i de al?i factori precum, de exemplu, canalele de distribu?ie pentru produsele respective (Hotararea Tribunalului din 21 aprilie 2005, Ampafrance/OAPI – Johnson & Johnson (monBeBé), T 164/03, par. 53).
Apelanta-parata solicita sa se constate ca in mod gresit prima instanta de fond a constatat ca exista similaritate intre produsele din clasa 9 pentru care este inregistrata marca acesteia si produsele din clasa 9 pentru care sunt inregistrate marcile anterioare ale intimatei-reclamante.
Apartenenta produselor la aceeasi clasa de produse sau servicii a Clasificarii de la Nisa nu este un indiciu exclusiv in sensul stabilirii existentei similaritatii semnelor, astfel incat Curtea va proceda la compararea produselor si serviciilor in cauza prin prisma criteriilor dezvoltate in jurisprudenta.
Tribunalul a retinut ca punctul de reper este consumatorul profesionist, aspect necontestat in cauza de niciuna dintre parti.
Produsele si serviciile pentru care sunt inregistrate marcile intimatei-reclamante sunt enuntate in cele ce preced (la lit. A).
Apelanta-parata a inregistrat marca in litigiu pentru intreaga clasa 9 de produse - Aparate si instrumente stiintifice, nautice, geodezice, fotografice, cinematografice, optice, de cantarire, de masurare, de semnalizare, de control (verificare), de siguranta (salvare) si didactice; aparate si instrumente pentru conducerea, distribuirea, transformarea, acumularea, reglarea sau comanda curentului electric; aparate pentru inregistrarea, transmiterea, reproducerea sunetelor sau imaginilor; suporti de inregistrare magnetici, discuri acustice; distribuitoare automate si mecanisme pentru aparate cu preplata; case inregistratoare, masini de calculat, echipament pentru tratarea informatiei si calculatoare; extinctoare.
Critica apelantei-parate este in sensul ca nu exista similaritate intre produsele vizate de marcile in conflict deoarece consumatorul profesionist, respectiv o companie mica ce achizitioneaza imprimante de etichete de la reclamanta, nu va fi pus in situatia de a achizitiona un astfel de produs de la parata.
Curtea retine ca segmentul de consumatori al produselor vizate de marcile in conflict este acelasi, respectiv consumatorul interesat de produse din clasa 9, in special aparate si instrumente electronice, aparate si masini de printat, accesorii, consumabile, hardware si software de calculator, softaware pentru permiterea unui calculator sa imprime sau sa citeasca coduri de bare, ca aceste produse sunt comercializate prin acelasi tip de unitati, astfel ca marcile ce acopera produsele inregistrate de ambele parti se situeaza pe aceeasi piata.
A doua critica de la acest punct, conform careia apelanta-parata nu vinde produse, ci ofera servicii de intermediere a platilor prin reteaua sa de terminale de plata, este nefondata, deoarece Curtea evalueaza raportul dintre produsele vizate de marcile in litigiu din perspectiva criteriilor enuntate mai sus, iar nu obiectul de activitate al paratei.
In ceea ce priveste serviciile din clasa 36, critica apelantei-parate este in sensul ca a inregistrat marca pentru aceasta clasa deoarece activitatea sa consta in intermedierea de plati prin reteaua sa de terminale de plata, iar consumatorul persoana fizica care efectueaza plati la terminale, achita facturi, achizitioneaza diverse produse, de ex. cartele prepaid, programe antivirus sau bilete de spectacole sau de calatorie, nu va crede ca exista o legatura de afaceri cu societatea reclamantei.
Curtea constata, asa cum a retinut si tribunalul, faptul ca apelanta-parata a vizat la inregistrare clasa 36 de servicii, respectiv: asigurari, afaceri financiare, afaceri monetare, afaceri imobiliare.
Avand in vedere faptul ca incadrarea produselor ?i serviciilor potrivit clasificarii de la Nisa se efectueaza in scopuri exclusiv administrative, rezulta ca nu se poate considera ca un produs respectiv serviciu este diferit, numai pe motivul ca figureaza in clase diferite.
De asemenea, potrivit jurispruden?ei, produsele sau serviciile complementare sunt cele intre care exista o stransa legatura, in sensul ca unul este indispensabil sau important pentru utilizarea celuilalt, astfel incat consumatorii pot crede ca raspunderea producerii acestora revine aceleia?i intreprinderi (Hotararea SISSI ROSSI, Hotararea Tribunalului din 1 martie 2005, Sergio Rossi/OAPI – Sissi Rossi,T 169/03, par. 55 si Hotararea Tribunalului din 11 iulie 2007, in cauza T 443/05, El Corte Inglés, SA impotriva OAPI si Juan Bolaños Sabri, par. 48).
In mod corect a retinut tribunalul existenta unei relatii de complementaritate intre serviciile de afaceri financiare sau monetare inregistrate de catre apelanta-parata si produsele protejate de marcile anterioare ale intimatei-reclamante - precum, de ex., software pentru calculator, software pentru permiterea unui calculator sa citeasca sau sa imprime coduri de bare, programe de calculator si manuale pentru utilizari electronice, dispozitive pentru inregistrarea, receptionarea, stocarea, codificarea, actualizarea sau transmiterea de date, imprimante, circuite integrate, carduri de memorie - deoarece aceste produse se regasesc in dispozitivele (terminalele) de plata ale apelantei-parate.
Avand in vedere ca apelanta-parata nu a investit instanta si cu alte critici cu privire la analiza conditiei referitoare la compararea produselor/serviciilor vizate de marci, Curtea constata produsele inregistrate de apelanta-parata sunt similare cu cele protejate de marcile anterioare ale intimatei-reclamante, iar serviciile vizate de marca apelantei se afla in raport de complementaritate cu produsele si serviciile pentru care sunt inregistrate marcile anterioare.

D. Conditia privind existenta unui risc de confuzie pentru public, incluzand si riscul de asociere cu marcile anterioare.
Potrivit unei jurispruden?e constante, constituie risc de confuzie riscul ca publicul sa creada ca produsele sau serviciile in cauza provin de la aceea?i intreprindere sau de la intreprinderi legate din punct de vedere economic. Potrivit aceleia?i jurispruden?e, riscul de confuzie trebuie apreciat in mod global, in func?ie de percep?ia pe care o are publicul relevant asupra semnelor ?i asupra produselor sau a serviciilor in cauza ?i ?inand seama de to?i factorii relevan?i din cauza, in special de interdependen?a dintre similitudinea semnelor ?i cea a produselor sau a serviciilor desemnate (Hotararea Tribunalului din 9 iulie 2003, Laboratorios RTB/OAPI ? Giorgio Beverly Hills (GIORGIO BEVERLY HILLS), T 162/01, par. 30-33). Astfel, un grad scazut de similitudine intre produsele sau serviciile desemnate poate fi compensat printr un grad ridicat de similitudine intre marci ?i invers (Hotararea Cur?ii din 13 septembrie 2007, Il Ponte Finanziaria/OAPI, C 234/06 P, par. 48, ?i Hotararea Tribunalului din 23 octombrie 2002, Matratzen Concord/OAPI – Hukla Germany (MATRATZEN), T 6/01, par. 25).
In plus, riscul de confuzie este cu atat mai ridicat cu cat caracterul distinctiv al marcii anterioare se dovede?te a fi important. Astfel, marcile care au un caracter distinctiv ridicat, fie intrinsec, fie datorita faptului ca sunt cunoscute pe pia?a, se bucura de o protec?ie mai extinsa decat cele al caror caracter distinctiv este mai redus. Caracterul distinctiv al marcii anterioare ?i in special renumele acesteia trebuie luate in considerare, a?adar, pentru a aprecia daca exista un risc de confuzie (Hotararea Cur?ii din 17 aprilie 2008, Ferrero Deutschland/OAPI, C 108/07 P, par. 32 ?i 33, Hotararea Tribunalului din 28 octombrie 2010, Farmeco/OAPI – Allergan (BOTUMAX), T 131/09, parr. 67, si Hotararea Tribunalului din 9 aprilie 2014, in cauza T 623/11, Pico Food GmbH impotriva OAPI si Bogumi? Sobieraj, par. 28-31).
In mod corect tribunalul a retinut faptul ca marcile anterioare apartinand intimatei-reclamante se bucura de o distinctivitate dobandita ridicata, aceasta reusind sa probeze prin inscrisurile administrate in cauza faptul ca publicul consumator desemneaza produsele protejate de aceste marci cu numele de ZEBRA, precum si faptul ca si-a protejat si promovat marcile pe teritoriul Uniunii Europene. De asemenea, prin probele referitoare la durata si intinderea utilizarii acestor marci in Romania si pe teritoriul Uniunii Europene si cele referitoare la durata si intinderea publicitatii facute in scopul promovarii marcilor sale, intimata-reclamanta a reusit sa probeze un grad ridicat de cunoastere a marcilor ZEBRA pe piata romaneasca, de catre segmentul de public vizat.
Fata de considerentele expuse in cele ce preced, in care instanta a retinut o impresie vizuala globala de o similitudine ridicata, existenta unei similitudini importante intre semnele in conflict sub aspect fonetic si identitate pe plan conceptual, precum si faptul ca produsele vizate de marca contestata sunt similare cu cele protejate de marcile anterioare ale intimatei-reclamante, iar serviciile vizate de marca contestata se afla in raport de complementaritate cu produsele si serviciile pentru care sunt inregistrate marcile anterioare, Curtea constata ca exista riscul de confuzie.
Se aduce atingere functiei de indicare a originii atunci cand folosirea semnului (incriminat) nu permite sau permite numai cu dificultate consumatorului sa afle daca produsele sau serviciile vizate provin de la titularul marcii sau de la un tert.
In temeiul consideratiilor expuse mai sus, Curtea constata ca se aduce atingere functiei esentiale a marcii ZEBRA, si anume aceea de a garata consumatorului provenienta produselor sau serviciilor, deoarece este posibil ca consumatorul sa se insele cu privire la originea produselor sau serviciilor oferite de marca contestata si sa considere ca acestea provin de la intimata-reclamanta Zih Corp sau de la o societate legata economic de aceasta.
Pentru aceste considerente, in conformitate cu dispozitiile art. 480 alin. 1 C.pr.civ., Curtea va respinge apelul declarat de apelanta-parata, ca nefondat.