Contestatie decizie modificare contract individual de munca
(Hotarare nr. 14022/3/2010 din data de 11.04.2011 pronuntata de Tribunalul Bucuresti)DOSAR NR. 14022/3/2010
ROMANIA
TRIBUNALUL BUCURESTI SECTIA A VIII A
CONFLICTE DE MUNCA SI ASIGURARI SOCIALE
SENTINTA CIVILA NR. 3502
SEDINTA PUBLICA DE LA 11.04.2011
TRIBUNALUL CONSTITUIT DIN:
PRESEDINTE: MIHAELA DRAGU
ASISTENT JUDICIAR: ELENA TALOI
ASISTENT JUDICIAR: MIHAELA ENE
GREFIER: MIHAELA LASCU
Pe rol solutionarea cauzei civile avand ca obiect contestatie decizie de modificare a contractului individual de munca, formulata de reclamanta M.Z., in contradictoriu cu paratii AVAS-SGG.
La apelul nominal facut in sedinta publica, la a doua strigare a cauzei, lipsesc partile.
Procedura de citare este legal indeplinita.
S-a facut referatul cauzei de catre grefierul de sedinta, care invedereaza instantei ca procedura de citare este legal indeplinita iar la data de 31.03.2011 parata SGG a depus la dosar note scrise iar la data de 4.04.2011 parata AVAS a depus al dosar inscrisuri.
In temeiul disp. art. 137 alin. 2 C.pr.civ. Tribunalul uneste cu fondul cauzei exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratului GV-SGG, considerand ca pentru solutionarea exceptiei este necesar sa fie administrate probe in stransa legatura cu dezlegarea in fond a pricinii.
Deliberand, in temeiul disp. art. 167 C.pr.civ. si art. 287 C. muncii Tribunalul incuviinteaza in cauza proba cu inscrisuri, apreciind-o pertinenta concludenta si utila solutionarii cauzei.
Nemaifiind cereri de formulat si probe noi de administrat, Tribunalul retine cauza spre solutionare.
TRIBUNALUL
Deliberand asupra actiunii civile de fata, constata urmatoarele;
Prin cererea inregistrata pe rolul Tribunalului Bucuresti – Sectia a VIII a Conflicte de munca si asigurari sociale, sub nr.14022/3/2010, reclamanta Z.M. a chemat in judecata pe paratii AVAS si SGG solicitand ca prin hotararea ce se va pronunta sa se dispuna anularea/desfiintarea Ordinului nr.240/12.02.2010 emis de Presedintele AVAS, obligarea AVAS sa ii plateasca drepturile salariale cuvenite incepand cu februarie 2010 pana la data ramanerii irevocabile a hotararii judecatoresti, reprezentand diferenta dintre salariul incasat conform ordinului contestat si salariul cuvenit la nivelul 31.12.2009, obligarea SGG la repartizarea sumelor necesare platii drepturilor salariale ce i se cuvin, conform art.9 alin.1 si 2 din Legea nr.330/2009.
In motivarea actiunii, reclamanta arata ca are calitatea de salariat al paratei AVAS in temeiul contractului individual de munca incheiat cu aceasta institutie, contract care reprezinta legea partilor, potrivit dispozitiilor art. 969 Cod civil si ale art. 10 si art. 37 din Codul muncii.
In temeiul dispozitiilor speciale ale Legii nr. 329/2009 privind reorganizarea unor autoritati si institutii publice, institutia in care isi desfasoara activitatea a fost reorganizata, prin transformarea Autoritatii dintr-o institutie publica finantata din surse proprii intr-o institutie publica ale caror cheltuieli sunt finantate integral de la bugetul de stat, prin bugetul SGG.
In aplicarea dispozitiilor cuprinse in art. 3 si art. 5 alin. 1 din Legea nr. 329/2009, Guvernul a adoptat HG nr. 1436/18.11.2009 prin care a fost modificata si completata Hotararea Guvernului nr. 837/2004 privind organizarea si functionarea AVAS.
De asemenea, HG nr. 1436/2009 in art. II stabileste faptul ca in termen de 30 de zile de la data intrarii in vigoare a hotararii de guvern, conducerea AVAS si reprezentantii salariatilor vor renegocia contractul colectiv de munca incheiat la nivelul institutiei, in conformitate cu noile prevederi legale aplicabile.
Salarizarea personalului din institutiile publice finantate integral de la bugetul de stat este reglementata in prezent de dispozitiile Legii-cadrul nr. 330/5.11.2009 privind salarizarea unitara a personalului platit din fondurile publice care instituie un sistem unic de salarizare pentru personalul din sectorul bugetar.
Potrivit art. 1 alin. 2 din Legea nr. 330/2009, incepand cu data intrarii in vigoare a acestei norme-cadru, drepturile salariale ale personalului bugetar sunt si raman in mod exclusiv cele prevazute in corpul legii.
Norma-cadru prevede o aplicare etapizata a dispozitiilor privind armonizarea sistemului de salarizare, in raport de importanta, raspunderea, complexitatea activitatii si nivelul studiilor necesare pentru desfasurarea activitatii, cap. IV din lege reglementand modul de stabilire a salariilor in primul an de aplicare a legii, respectiv in cursul anului 2010.
Potrivit art. 30 alin. 5 din legea-cadru, pe parcursul primului an de implementare, personalul aflat in functie la 31 decembrie 2009 isi va pastra salariul avut, fara a fi afectat de masurile de reducere a cheltuielilor de personal din luna decembrie 2009, astfel incat noul salariu de baza va fi cel corespunzator functiei din luna decembrie.
Ulterior, prin OUG nr. 1/2010, Guvernul a instituit unele masuri privind modul de incadrare a personalului din institutiile publice dupa expirarea contractelor colective de munca.
Prin ordinul pe care il ataca, parata AVAS a invocat dispozitiile OUG nr. 1/2010 si a dispus modificarea unilaterala a clauzelor cuprinse in contractul individual de munca in ceea ce priveste unul din elementele esentiale ale raporturilor de munca, respectiv cuantumul salariului ce i se cuvine pentru munca prestata.
Reclamanta mentioneaza ca Ordinul pe care il ataca a fost emis cu aplicarea eronata a dispozitiilor OUG nr. 1/2010 si cu incalcarea prevederilor CCM al AVAS, inregistrat la DMPS Bucuresti sub nr. 673/11.02.2009
In sustinerea acestui punct de vedere reclamanta invoca prelungirea CCM al AVAS, incheiat pentru anul 2009-2010, pana la data de 14.02.2011.
Astfel, CCM incheiat la nivelul AVAS valabil pentru anul 2009 - 2010 a fost inregistrat la DMPS Bucuresti sub nr. 673/11.02.2009, fiind valabil incepand cu 14.02.2009 pentru o perioada de un an, potrivit dispozitiilor sale cuprinse la art. 78.
Dispozitiile art. 2 alin. 5 din CCM prevad faptul daca niciuna din parti nu denunta contractul cu cel putin 30 de zile inainte de expirarea perioadei pentru care a fost incheiat, valabilitatea acestuia se prelungeste pana la incheierea unui nou contract, dar nu mai mult de 12 luni.
Odata ce angajatorul a lasat sa treaca termenul de minim 30 de zile fara sa denunte contractul, a fost format in mod valabil acordul de vointa al partilor privind prelungirea contractului colectiv pentru o perioada de inca un an sau pana cand partile convin incheierea unui nou contract.
Orice denuntare a contractului colectiv de munca dupa expirarea termenului prevazut de art. 4 alin. 5 din CCM nu poate produce efecte juridice deoarece tinde la nesocotirea acordului de vointa liber exprimat al partilor si la modificarea unilaterala a CCM, modificare care este lovita de nulitate absoluta.
Precizeaza instantei de judecata faptul ca posibilitatea de prelungire tacita a CCM este prevazuta in mod expres de catre legislatia aplicabila, respectiv de art. 23 coroborat cu art. 3 alin. 2 din Legea nr. 130/1996 privind contractul colectiv de munca.
De asemenea, potrivit art. 4 alin. 7 din CCM AVAS pentru anii 2009-2010, pana la negocierea unui contract colectiv de munca, raman aplicabile prevederile contractului curent.
Pe langa incidenta in cauza a dispozitiilor din Legea nr. 130/1996 precum si a dispozitiilor contractului colectiv unic la nivel national, prelungirea CCM ca urmare a nedenuntarii sale in termen este in acord si cu prevederile Legii-cadru nr. 330/2009, care stabileste cu titlul de principiu general-valabil faptul ca salariatii din sectorul bugetar isi vor pastra in anul 2010 drepturile salariale la care aveau dreptul la 31 decembrie 2009, fara a fi afectati de masurile de reducere a cheltuielilor de personal din luna decembrie 2009.
Se sustine ca nici angajatorul AVAS si nici reprezentantii salariatilor nu au denuntat Contractul Colectiv de Munca cu mai mult de 30 de zile inainte de expirarea perioadei pentru care acesta a fost incheiat, adica mai inainte de data de 15 ianuarie 2010, motiv pentru care CCM al AVAS inregistrat sub nr. 673/11.02.2009 si valabil initial pana la data de 14.02.2010 a fost prelungit automat pentru inca un an, respectiv pana la data de 14.02.2011 sau pana cand partile negociaza, de comun acord, un nou contract colectiv de munca.
Prin adresa nr. 1179/28.01.2010, angajatorul AVAS a notificat reprezentantilor salariatilor faptul ca incepand cu data de 15.02.2010 inceteaza aplicarea CCM al AVAS 2009-2010, invocand in motivele notificarii dispozitiile Legii nr. 329/2009, art. 6 din HG nr. 837/2004, dispozitiile Legii-cadru nr. 330/2009 si prevederile art. 1 alin. 1 din OUG nr. 1/2010.
Reclamanta mentioneaza ca angajatorul a intrerupt in mod intempestiv negocierile privind incheierea unui act aditional la contractul colectiv de munca al AVAS.
Se sustine ca potrivit dispozitiilor art. II din HG 1436/2009, angajatorul AVAS avea obligatia sa intreprinda demersuri pentru negocierea cu reprezentantii salariatilor a unui nou contract colectiv de munca in termen de 30 de zile de la data intrarii in vigoare a HG nr. 1436/2009 (8 decembrie 2009).
Acest termen s-a implinit la data de 8 ianuarie 2010, fara ca partile sa fi negociat inlocuirea CCM valabil in perioada 2009-2010 cu un alt contract colectiv, care sa reglementeze raporturile de dreptul muncii.
Sustine ca inainte de expirarea termenului de 30 de zile prevazut de dispozitiile art. II din HG nr. 1436/2009, partile aflate in dialog au procedat la inceperea negocierilor, reprezentantii salariatilor intalnindu-se cu reprezentantii AVAS in data de 04.01.2010 orele 15,00 si convenind o serie de clauze ale noului contract colectiv de munca.
De asemenea, partile au convenit sa se intalneasca din nou in data de 6.01.2010, orele 14,00 in vederea semnarii actului aditional nr. 3 la CCM. In data stabilita, presedintele AVAS a comunicat verbal reprezentantilor salariatilor faptul ca nu se va semna un act aditional la CCM conform celor negociate de parti, aratand faptul ca urmeaza sa fie adoptat un act normativ care sa reglementeze modalitatea de plata si cuantumul salariilor aferente lunii decembrie 2009 pentru toate institutiile care au ca ordonator principal de credite SGG.
Reclamanta sustine ca Ordinul atacat in prezenta actiune incalca dispozitiile OUG nr. 1/2010, mentionand ca la data emiterii acestuia nu i se aplicau dispozitiile art. 1 alin. 3 si 4 din OUG nr. 1/2010 ci cele ale art. 1 alin. 1 din acelasi act normativ, motivat de faptul ca in prezent CCM al AVAS se afla in vigoare si isi produce efectele pana la data de 14.02.2011 sau pana ce partile vor negocia, de comun acord, un nou contract colectiv de munca.
Sustine ca, in mod gresit, parata AVAS a considerat faptul ca prevederile CCM si-au incetat valabilitatea la data de 14.02.2010, atata vreme cat aceasta nu a denuntat in termen contractul colectiv iar incheierea unui act aditional la acesta nu a fost posibila din culpa sa exclusiva.
Se arata ca parata AVAS, in cuprinsul corespondentei purtate cu reprezentantii salariatilor a creditat ideea conform careia prin intrarea in vigoare a unor dispozitii noi si speciale, respectiv ale OUG nr. 1/2010, prevederile CCM si-au incetat aplicabilitatea.
Solicita instantei sa observe faptul ca prevederile unui CCM, legal incheiat cu respectarea legii si a contractului colectiv unic la nivel national, nu pot inceta prin intrarea in vigoare a unei dispozitii legale noi, deoarece legea civila poate dispune numai pentru viitor, respectiv guverneaza numai actele juridice incheiate dupa intrarea sa in vigoare.
Actul normativ invocat de catre parata AVAS, prevede faptul ca salariatii din sistemul bugetar urmeaza sa isi primeasca drepturile salariale conform prevederilor contractelor colective de munca pana la expirarea duratei negociate de parti, or la data intrarii in vigoare a legii noi, exista deja acordul de vointa tacit al AVAS si al salariatilor pentru prelungirea duratei CCM pana la 14.02.2011.
Apreciaza ca, in mod gresit parata AVAS a considerat incetat CCM la data emiterii ordinului pe care il contesta si, pe cale de consecinta, este nelegala diminuarea salariului sau prin emiterea ordinului atacat ce face aplicarea dispozitiilor art. 1 alin. 3 si 4 din OUG nr. 1/2010.
Aceasta aplicare eronata a legii a condus la diminuarea salariului sau sub nivelul stabilit de dispozitiile art. 30 alin. 5 din Legea-cadru nr. 330/2009 si ale art. 5 alin. 1 din OUG nr. 1/2010.
Precizeaza faptul ca aplicarea de catre parata AVAS a dispozitiilor art. 1 alin. 3 si 4 din OUG nr. 1/2010 la emiterea ordinului pe care il contesta s-a facut cu incalcarea dispozitiilor imperative ale art. 1 alin. 1, art. 12 alin. 3 coroborate cu art. 30 alin. 5, art. 29 din Legea-cadru nr. 330/2009.
Mentioneaza ca si in ipoteza in care ar accepta ca prevederile CCM nu au fost prelungite, solicita sa se observe faptul ca atunci cand parata SGG stabilea, in calitatea sa de ordonator principal de credite, functia corespunzatoare pe care urma sa fiu reincadrat, trebuia sa ii fixeze salariul la nivelul prevazut de art. 30 alin. 5 din Legea-cadru nr. 330/2009 si de art. 5 alin. 1 din OUG nr. 1/2010, in asa fel incat drepturile salariale ce i se cuvin in cursul anului 2010 sa nu fie mai mici decat cele stabilite la nivelul lunii decembrie 2009.
Reclamanta precizeaza ca Ordinul contestat a fost emis cu incalcarea legii si reprezinta o modificare unilaterala a raporturilor de munca, deoarece prin ordinul pe care il ataca, parata AVAS a dispus modificarea unilaterala a contractului individual de munca, modificandu-i salariul sub pragul celui care i se cuvenea la 31 decembrie 2010, prin aceasta fiind incalcate dispozitiile imperative ale art. 41 alin. 1 coroborat cu alin. 3 lit. e) din Codul muncii.
Modificarea unilaterala de catre angajator a elementelor esentiale ale raportului de munca este posibila numai cu titlul de exceptie si numai daca sunt intrunite elementele prevazute de art. 42 alin. 1 din Codul muncii. Doctrina a aratat faptul ca dispozitiile art. 42 se pot completa si cu alte situatii prevazute de lege in care modificarea raporturilor de munca este posibila pentru ca rezulta din lege sau din contractul colectiv de munca, astfel cum este prevazut de art. 17 alin. 4 din Cod.
Sustine ca in prezenta cauza nu ne aflam in ipoteza in care modificarea clauzelor din contractul de munca pe care l-a incheiat cu parata AVAS a intervenit in temeiul legii sau a contractului colectiv de munca, deoarece legislatia in vigoare aplicabila personalului incadrat in sistemul bugetar prevede faptul ca pe durata anului 2010 salariul urmeaza sa se pastreze la nivelul cuvenit in luna decembrie 2009 (art. 30 alin. 5 din Legea nr. 330/2009, art. 5 alin. 1 din OUG nr. 1/2010).
Se arata ca prin ordinul a carui anulare o solicita, parata AVAS si-a manifestat vointa in sensul modificarii unilaterale a contractului individual de munca si a obligat-o la semnarea unui act aditional la contractul de munca.
Or, tocmai prin faptul ca parata AVAS ii solicita acordul de vointa pentru modificarea intervenita in raporturile de munca, acord ce ar trebui sa se materializeze in incheierea unui act aditional la contractul de munca, rezulta faptul ca nu sunt indeplinite conditiile art. 17 alin. 5 din Cod si ca, de fapt, prin ordinul atacat se tinde la modificarea nelegala a unor elemente esentiale ale raporturilor de munca, respectiv functia/ocupatia si salariul de baza.
Reclamanta mai arata ca modificarea raporturilor de munca nu a respectat procedura de informare prevazuta de art. 17 din Codul muncii, fapt ce a condus la incalcarea dispozitiilor OUG nr. 1/2010
Parata AVAS a dispus modificarea atat a functiei pe care o detinea cat si a salariului ce i se cuvenea fara a o informa cu privire la continutul modificarii, temeiurile de drept si de fapt si modul de calcul concret al drepturilor salariale.
Se mentioneaza ca fara a achiesa la punctul de vedere al paratelor potrivit carora CCM al AVAS a expirat la 14.02.2010, solicita instantei sa observe ca paratele nu au respectat procedura prevazuta de art. 1 alin. 3 si 4 din OUG nr. 1/2010, fapt ce reprezinta un alt motiv de nulitate a ordinului contestat.
In cazul concret al AVAS, ordonatorul principal de credite, parata SGG, ar fi trebuit sa stabileasca statul de functii al AVAS si sa initieze adoptarea unei hotarari de guvern care sa consfinteasca aceasta structura organizatorica, avand in vedere faptul ca art. 4 alin. 1 din HG 837/2004 privind organizarea si functionarea AVAS - modificat de art. I pct. 1 din HG 1436/2009 - prevede faptul ca structura organizatorica a AVAS se aproba prin hotarare a Guvernului.
Inainte de emiterea ordinului atacat, paratele nu i-au adus la cunostinta, potrivit obligatiei ce le revenea in temeiul art. 17 alin. 2, noua functie si modul de stabilire a acesteia, respectiv care este functia din cadrul SGG cu care a fost asimilata functia sa, atributiile specifice functiei similare si respectiv a noii functii de incadrare.
Statul de functii al AVAS a fost elaborat de catre parata AVAS si nu de catre parata SGG, desi aceasta din urma avea calitatea de ordonator principal de credite si era deci obligata sa stabileasca nemijlocit noua functie de incadrare. Acest stat de functii nu i-a fost adus la cunostinta inainte sau dupa emiterea ordinului, necunoscand modul in care paratele au procedat la determinarea functiei pe care a fost reincadrata.
In ceea ce priveste stabilirea drepturilor salariale prin ordinul contestat, acestea au fost determinate in mod unilateral de catre parata AVAS, fara a i se aduce la cunostinta care este nivelul prevazut in luna decembrie 2009 pentru functia similara din cadrul SGG. Paratele nu si-au indeplinit obligatia legala de a-i comunica, inainte de emiterea ordinului contestat, modul de calcul al salariului, respectiv valoarea de referinta care a fost folosita la stabilirea drepturilor salariale sau coeficientul de multiplicare folosit.
Se mai arata ca Ordinul a carui anulare o solicita nu contine avizul obligatoriu al departamentului juridic.
Precizeaza ca nelegalitatea ordinului pe care il contesta genereaza obligatia angajatorului AVAS de a-i achita drepturile salariale de care a fost lipsita.
Reclamanta mai mentioneaza ca fata de dispozitiile speciale ale Legii-cadru nr. 330/2009, solicita obligarea SGG la repartizarea sumelor necesare platii drepturilor salariale ce i se cuvin.
Potrivit dispozitiilor art. 9 alin. 1 din Legea-cadru nr. 330/2009, ordonatorii principali de credite sunt obligati sa repartizeze sumele destinate cheltuielilor salariale pentru personalul bugetar din aparatul propriu. Astfel, gestiunea sistemului de salarizare a personalului bugetar se asigura de fiecare ordonator principal de credite.
In cazul litigiului de fata, calitatea de ordonator principal de credite ii revine paratei SGG, care este obligata sa intreprinda toate demersurile pentru a prevedea si cuprinde, in bugetul propriu, sursele de plata a drepturilor salariale ce i se cuvin.
Obligatia ordonatorului principal de credite de a repartiza sursele bugetare pentru plata drepturilor salariale este prevazuta chiar de legislatia speciala privitoare la salarizarea personalului bugetar, fiind o obligatie esentiala a ordonatorului principal de credite fara de care acordarea drepturilor salariale de catre instanta de judecata nu isi poate gasi finalitatea practica.
Pentru aceste considerente, solicita ca odata cu desfiintarea ordinului contestat si obligarea paratei AVAS la plata drepturilor salariale ce i se cuvin, instanta sa oblige si ordonatorul principal de credite, parata SGG, la repartizarea sumelor destinate platii drepturilor ce i se cuvin.
In drept, au fost invocate prevederile art. 9, 12 alin. 3, 29 alin. 1, 30 alin. 5 din Legea nr. 330/2009, art. 1 alin. 1 din OUG nr. 1/2010, art. 41 alin. 1 din Codul muncii.
Solicita obligarea paratelor, in solidar, la plata cheltuielilor de judecata.
Pe parcursul procesului, reclamanta si-a precizat actiunea, in sensul ca solicita, pe langa cererile formulate prin actiunea introductiva si anularea/desfiintarea art. 3 din Ordinul nr. 1331/11.06.2010 emis de Presedintele AVAS.
In motivarea acestei cereri, reclamanta arata ca, prin acest ordin, salariul de baza lunar brut ce i se cuvine a fost stabilit la 4569 lei, angajatorul motivand decizia sa prin intrarea in vigoare a unei noi structuri organizatorice a Autoritatii care nu i-ar fi permis acordarea salariului corespunzator functiei de la 31 decembrie 2009.
Considera ca acest ordin, in ceea ce priveste stabilirea salariului de baza lunar brut este nelegal, impunandu-se anularea/desfiintarea sa pentru aceleasi motive pe care le-a precizat in cererea introductiva. Arata ca diminuarea salariului incalca dispozitiile imperative ale art. 30 alin.5 din Legea cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice, prin aceea ca stabileste un salariu mai mic decat cel pe care il primea conform contractului de munca la nivelul lunii decembrie 2009 iar masura unilaterala dispusa prin ordinul contestat incalca dispozitiile CCM valabil incheiat la nivelul AVAS.
La data de 14.02.2011, reclamanta si-a modificat cererea de chemare in judecata in sensul ca solicita sa se dispuna anularea /desfiintarea si a Ordinului nr.206/12.12.02.2010 si a ordinului nr.1331/11.06.2010 emise de Presedintele AVAS si obligarea la plata AVAS a drepturilor salariale cuvenite incepand cu data de 15.02.2010 si pana la data de 02.08.2010, data incetarii activitatii, reprezentand diferenta dintre salariul incasat conform ordinului contestat si salariul cuvenit la nivelul de 31 decembrie 2009.
Parata Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului a formulat intampinare, prin care solicita respingerea cererii de chemare in judecata ca neintemeiata.
Se arata ca in conformitate cu dispozitiile Legii nr.329/2009 si HG nr.1436/2009, AVAS si-a schimbat regimul de finantare, devenind institutie publica finantata integral de la bugetul de stat, prin bugetul SGG.
Schimbarea regimului de finantare a angajatorului a implicat in mod necesar si schimbarea regimului de salarizare a personalului: din momentul in care AVAS nu mai dispune de "resurse financiare proprii provenite din venituri extrabugetare" ci de credite bugetare repartizate de la bugetul de stat, si personalul institutiei devine personal bugetar, cu toate drepturile si obligatiile prevazute de lege pentru aceasta categorie de personal.
Invedereaza ca prin HG nr.1436/2009 (adoptata in executarea Legii nr.329/2009) intervin modificari esentiale ale statutului AVAS, constand in: finantarea cheltuielilor de personal si a celor aferente functionarii AVAS se asigura integral de la bugetul de stat, prin bugetul Secretariatului General al Guvernului (anexa 1 pozitia 3 din Legea nr.329 si art. 11 din HG nr.837 asa cum a fost modificata prin HG nr.1436/2009); presedintele nu mai are calitatea de ordonator principal de credite pentru cheltuielile de personal, aceasta calitate revenind organului care a preluat finantarea AVAS - Secretariatul General al Guvernului; salarizarea personalului AVAS nu se mai face conform CCM, in regim extrabugetar, ci potrivit reglementarilor legale in vigoare aplicabile personalului din institutiile si autoritatile publice finantate integral de la bugetul de stat (art.6 alin.2 din HG nr.837 asa cum a fost modificata prin HG nr.1436/2009); fata de modificarile intervenite in statutul AVAS, CCM in vigoare trebuia renegociat, in scopul adaptarii acestuia noilor reglementari legale aplicabile.
Parata arata ca intrucat salariatii nu au acceptat modificarea CCM 2009-2010, in sensul stabilirii drepturilor salariale la nivelul celor existente in sectorul bugetar, acesta a ramas aplicabil pana la implinirea termenului pentru care a fost incheiat, aplicandu-se principiul ultra-activitatii legii vechi.
Parata face trimitere la dispozitiile din Legea - cadru nr.330/2009 privind salarizarea unitara a personalului platit din fondurile publice si la efectele legii cu privire la sistemul de salarizare aplicabil AVAS: drepturile salariale ale personalului AVAS nu pot excede celor stabilite de Legea nr.330/2009; gestiunea sistemului de salarizare aplicabil personalului AVAS se asigura de ordonatorul principal de credite (SGG), iar nu de catre ordonatorul tertiar de credite (AVAS); drepturile salariale ale personalului AVAS nu mai pot fi negociate, fiind stabilite prin lege; cheltuielile cu salariile trebuie sa se incadreze in resursele financiare alocate anual prin legea bugetului de stat (Legea nr. 11/2010) si repartizate de ordonatorul principal de credite conform Legii nr. 500/2002.
Se arata ca in scopul aplicarii corelate a Legii nr.329/2009 si Legii nr.330/2009 dar si al respectarii acordului de imprumut cu FMI din perspectiva monitorizarii/verificarii de catre misiunea de evaluare, a fost adoptata Ordonanta de urgenta nr.1/2010, prin care s-au dispus urmatoarele masuri cu privire la salarizarea personalului institutiilor care si-au schimbat regimul de finantare: salarizarea personalului se face conform Contractului colectiv de munca existent, pana la implinirea termenului pentru care au fost incheiate, in limita cheltuielilor de personal aprobate (art. 1 alin. 1); in scopul incadrarii in cheltuielile de personal aprobate pana la implinirea termenului contractelor colective de munca conducatorii institutiilor puteau proceda fie la renegocierea drepturilor salariale, fie la restructurarea/reorganizarea activitatii prin reducerea numarului de posturi (art.1 alin.2); dupa implinirea termenului pentru care au fost incheiate CCM, personalul este reincadrat pe noile functii stabilite de ordonatorul principal de credite prin asimilare cu functiile din institutia care il preia in structura, subordine sau in finantare, dupa caz ...."(art.1 alin.3); drepturile salariale pentru personalul reincadrat se stabilesc la nivelul prevazut in luna decembrie 2009 pentru functii similare din institutia sau autoritatea care ii preia in structura sau finantare (art.1 alin.4); cuantumul individual al drepturilor salariale, inclusiv al sporurilor prevazute la alin.(4), se stabileste de conducatorul institutiei sau autoritatii publice, astfel incat sa se asigure incadrarea in cheltuielile de personal aprobate, cu avizul ordonatorului principal de credite.
Parata face trimitere si la dispozitiile art.10 din O.U.G. nr. 1/2010, la dispozitiile art.14 lit. a), b) si u) din OUG nr.1/2010 si solicita sa se constate ca evenimentele legislative mentionate au impus emiterea ordinului contestat, prin care salariul contestatoarei a fost stabilit la nivelul maxim al functiei similare din SGG.
Precizeaza ca intre data emiterii ordinului contestat si data prezentei intampinari au mai intervenit urmatoarele evenimente legislative cu incidenta directa asupra raporturilor de munca dintre AVAS si salariatii sai: HG nr.368/2010, Legea nr.284/2010, Legea nr.285/2010.
Parata arata ca nu poate fi primita sustinerea contestatoarei potrivit cu care Ordinul a fost emis cu aplicarea eronata a dispozitiilor OUG nr.1/2010 si cu incalcarea CCM 2009-2010, aratand ca prin cererea ce face obiectul dosarului nr.16491/3/2010, AVAS a solicitat Tribunalului Bucuresti - Sectia a VIII-a Conflicte de munca si asigurari sociale: in principal, sa constate incetat Contractul Colectiv de Munca incheiat la data de 11.02.2009 pentru o perioada de 1 (un) an de zile si inregistrat la Agentia Pentru Prestatii Sociale a Municipiului Bucuresti sub nr.673/11.02.2009, contract a carui valabilitate a inceput la 14.02.2009; in subsidiar, sa constate incetarea (caducitatea, inaplicabilitatea) si inlocuirea de drept, cu prevederile legale in vigoare, a clauzelor din CCM, referitoare la drepturile de natura salariala, la angajarea si promovarea in munca a personalului si la concedii.
In solutionarea cauzei, Tribunalul Bucuresti a pronuntat sentinta civila 1951/28.02.2011, prin care a respins exceptia inadmisibilitatii actiunii, a admis actiunea AVAS, sens in care a constatat incetat CCM inregistrat sub nr. 673/11.02.2009.
Parata considera ca daca salariatii AVAS ar fi fost exceptati de la aplicarea OUG nr.1/2010, acest lucru ar fi fost prevazut in mod expres in textul actului normativ, iar dispozitiile art.28-32 din OUG nr.51/1998 privind salarizarea speciala a personalului AVAS nu ar fi fost abrogate la data intrarii in vigoare a OUG nr.1/2010.
Parata sustine ca ordinul contestat a fost emis in executarea si cu respectarea OUG nr.1/2010.
Pana la expirarea termenului de 1 an pentru care a fost incheiat CCM (respectiv pana la data de 14.02.2010), personalul AVAS a beneficiat de salariile prevazute in CCM, cu incadrarea in cheltuielile de personal aprobate pentru trimestrul 1 al anului 2010, conform art.1 alin.(1) din OUG nr.1/2010; astfel, pentru primul trimestru al anului 2010 cheltuielile de personal repartizate reprezinta mai mult de jumatate din suma totala cu acest titlu repartizata pe anul in curs; dupa expirarea termenului de 1 an mentionat mai sus, incepand cu data de 15.02.2010, personalul AVAS este salarizat conform noului Stat de functii cuprinzand salariile aferente, aprobat de SGG, in calitate de ordonator principal de credite, in conformitate cu dispozitiile art.1 alin.(3) - (5) din OUG nr.1/2010. Invedereaza instantei ca termenul pentru care a fost incheiat CCM 2009 - 2010 este de 1 an, si nu de „2 ani" sau „1 an si nu mai mult de 12 luni", asa cum sustin salariatii AVAS, atunci cand invoca prelungirea tacita a CCM.
Arata ca daca ar fi fost mentinute drepturile salariale prevazute in CCM, fara a aplica OUG nr. 1/2010, sumele alocate AVAS de ordonatorul principal de credite cu titlu de cheltuieli de personal pentru tot anul 2010 ar fi fost epuizate intr-o singura luna.
Mentioneaza ca daca s-ar accepta teoria prelungirii tacite a CCM AVAS incepand cu data de 14.02.2010, s-ar ajunge la situatia in care s-ar incalca urmatoarele norme legale: art. 157 alin.(2) din Codul muncii, conform caruia salariile personalului din autoritatile si institutiile publice finantate integral sau in majoritate de la bugetul de stat nu pot face obiectul negocierii, fiind stabilite prin lege; art.12 din Legea nr.130/1996 conform caruia prin contractele colective de munca incheiate pentru salariatii institutiilor bugetare nu se pot negocia clauze referitoare la drepturile ale caror acordare si cuantum sunt stabilite prin dispozitii legale; art.14 din Legea nr.500/2002 conform carora nicio cheltuiala din fonduri publice nu poate fi angajata daca nu este aprobata potrivit legii si nu are prevederi bugetare; prevederile si principiile Legii nr.330/2009, in sensul ca personalul AVAS, spre deosebire de personalul celorlalte institutii finantate de la bugetul de stat, ar urma sa beneficieze in continuare de drepturi salariale care exced celor stabilite prin aceasta lege; art.1 din OUG nr.1/2010 care s-ar aplica tuturor institutiilor care s-au reorganizat prin schimbarea sistemului de finantare, cu exceptia AVAS, desi prin art.14 din acest act normativ au fost in primul rand abrogate dispozitiile speciale privind salarizarea personalului AVAS (art.28-32 din OUGnr.51/1998 rep.).
Teoria prelungirii tacite a CCM nu poate fi acceptata cata vreme un astfel de contract nu este bazat pe un buget aprobat, ci pe un iluzoriu buget propriu de venituri si cheltuieli" care a incetat sa existe dupa ce AVAS si-a schimbat statutul juridic, devenind institutie finantata de la bugetul de stat, prin bugetul SGG.
Precizeaza ca in anul 2009, AVAS dispunea de un buget propriu de venituri si cheltuieli, aprobat prin HG nr.530/2009 din care suporta cheltuielile de personal. Incepand cu data intrarii in vigoare a Legii nr.329/2009 si a HG nr.1436/2009, AVAS nu mai dispune de un astfel de buget, cheltuielile de personal fiind finantate de la bugetul de stat, prin bugetul SGG.
Solicita sa se constate ca, in speta, nu poate fi vorba de o prelungire "conventionala" a acestui contract intrucat: lipseste consimtamantul angajatorului de a prelungi durata CCM cu inca 1 an; angajatorul, in calitate de ordonator tertiar de credite, nu are capacitatea grevarii bugetului de stat pe anul 2010, aprobat prin Legea nr.11/2010 cu sumele prevazute in CCM 2009-2010; reglementarile legale in vigoare interzic institutiilor finantate din fonduri publice sa negocieze drepturi salariale, acestea fiind prevazute de lege; CCM 2009-2010 nu prevedea prelungirea contractului ca sanctiune aplicata partii care nu-l denunta cu 30 de zile inainte de implinirea termenului, ci tot ca pe un rezultat al acordului de vointe.
Precizeaza ca masura restructurarii prin reducerea numarului de posturi prevazuta la art.1 alin.(2) din OUG nr.1/2010 si indicata de contestatoare ca o posibila solutie pentru incadrarea in bugetul repartizat nu este aplicabila AVAS deoarece: conducatorul AVAS nu poate dispune reducerea numarului de posturi, acest lucru realizandu-se in cazul AVAS numai prin hotarare a Guvernului (art.1 din OUG nr.23/2004); reducerea numarului de posturi anterior expirarii CCM nu ar fi condus la reducerea cheltuielilor cu personalul ci la cresterea spectaculoasa a acestor cheltuieli, intrucat CCM 2009 - 2010 prevedea plata a 10 salarii compensatorii in cazul concedierilor pentru motive care nu tin de persoana salariatului, salariul mediu la nivelul institutiei fiind de 8.500 lei conform CCM 2009-2010.
Mentioneaza ca nu poate fi primita sustinerea potrivit cu care drepturile salariale prevazute in CIM anterior emiterii Ordinului contestat raman valabile chiar si in ipoteza incetarii CCM 2009-2010 si indiferent de evenimentele legislative intervenite si nu poate fi primita nici sustinerea potrivit careia Ordinul a fost emis cu incalcarea legii intrucat ar incalca prevederile art.41 alin.(1), art. 3 si art.17 din Codul Muncii, art.1 alin.(3) si (4) din OUG nr.1/2010 si nu contine avizul obligatoriu al departamentului juridic.
Se arata ca Ordinul nu reprezinta decizia arbitrara a angajatorului ori a ordonatorului principal de credite de modificare unilaterala a drepturilor salariale ale contestatoarei, ci un act de executare a unor dispozitii legale imperative, precizand ca a intervenit modificarea ope legis a contractului individual de munca, aflandu-ne in situatia exceptiei prevazute de art. 17 alin(4) din Codul Muncii.
Schimbarea sistemului de salarizare aplicabil AVAS nu a fost decisa de angajator ci de legiuitor, prin dispozitii legale imperative, in contextul actualei crize economice si al obligatiei respectarii acordului de imprumut cu FMI.
Invedereaza ca daca AVAS ar fi fost finantata in continuare din venituri extrabugetare, iar aceste venituri ar fi fost indestulatoare, daca personalul AVAS ar fi fost exceptat de la aplicarea Legii nr.330/2009 si de la OUG nr. 1/2009, presedintele AVAS nu ar fi avut niciun motiv - si nici temeiul legal - sa emita Ordinul prin care comunica salariatului cuantumul drepturilor salariale individuale, conform aprobarii ordonatorului principal de credite
In aceste conditii, solicita sa se constate ca, in speta, ne aflam in situatia modificarii de drept a contractului individual de munca, conform art.17 alin(4), teza a doua din Codul Muncii.
In ce priveste interpretarea data de catre reclamanta dispozitiilor art.1 alin.(3) si (4) din OUG nr.1/2010, parata arata: la solicitarea ordonatorului principal de credite, AVAS a intocmit proiectul noului stat de functii cuprinzand salariile aferente, prin asimilare cu functiile existente in SGG, la nivelul lunii decembrie 2009; in luna decembrie 2009 functiile existente in SGG (si din intreg sectorul bugetar) si salariile aferente acestora erau reglementate prin OG nr. 10/2008; SGG a analizat noul stat de functii si salariile aferente acestora, a constatat ca acesta este intocmit conform prevederilor legale aplicabile si l-a aprobat sub nr.2631/DNA/12.02.2010; reincadrarea in functie are semnificatia echivalarii cu functia similara din SGG in scopul stabilirii drepturilor salariale individuale prevazute de lege si nu presupune o modificare a felului muncii, atributiile postului ramanand neschimbate; noul stat de functii adoptat in executarea OUG nr.1/2010 nu se confunda cu structura organizatorica a institutiei; OUG nr.1/2010 nu prevede o formula sacramentala prin care SGG sa reincadreze in functie cele cateva mii de salariati ai institutiilor/entitatilor aflate in subordine/coordonare/finantare; presedintele AVAS a adus la cunostinta salariatilor in mod repetat faptul ca schimbarea statutului juridic al institutiei implica si schimbarea statutului personalului, in sensul ca salariile acestuia fiind platite de la bugetul statului, sunt stabilite de lege.
Apreciaza ca niciun salariat al AVAS nu se poate prevala de necunoasterea sau neintelegerea legislatiei aplicabile personalului din sectorul bugetar, cu atat mai mult cu cat atat angajatorul, cat si SGG si Ministerul Muncii au informat personalul cu privire la schimbarea sistemului de finantare a institutiei si a sistemului de salarizare aplicabil incepand cu data de 15.02.2010 .
Parata mai sustine ca Ordinul presedintelui nu constituie un act normativ in sensul Legii nr.24/2000 rep. si al HG nr.561/2009 si niciun act administrativ in sensul Legii nr.554/2004, ci un act prin care isi exercita atributiile prevazute de OUG nr.23/2004.
Pe de alta parte, reclamanta nu are calitatea de functionar public (care se dobandeste numai in conditiile prevazute de Legea nr.188/1999) ci de personal contractual, aflat in raporturi de munca si nu de serviciu cu AVAS. In ceea ce priveste avizul departamentului juridic, precizeaza ca acesta este consultativ (Legea 514/2003) si nu obligatoriu. Cu toate acestea, considera ca Directia Resurse Umane nu a solicitat avizul Directiei Generale Juridice intrucat conducatorii ambelor compartimente functionale au intrat intr-un evident conflict intre atributiile profesionale si interesul personal al mentinerii salariilor acordate conform vechii reglementari.
Astfel, la adresa nr.983/21.01.2010 prin care ordonatorul principal de credite solicita sa i se comunice perioada de valabilitate a CCM AVAS si orice alte aspecte relevante, conducatorii celor doua directii au intocmit adresa nr.1160/22.01.2010, aratand ca „CCM AVAS este valabil incepand cu data de 14.02.2009 pentru o perioada de 1 an". Ulterior, conducatorii respectivi si-au schimbat opinia, sustinand ca CCM 2009 -2010 a fost prelungit tacit cu inca 1 an, incepand cu data de 14.01.2010 (anterior datei de 21.01.2010) si au formulat contestatii prin care au pretins revenirea la vechile salarii (de 12.582 lei, respectiv de 22.194 lei).
In ceea ce priveste cererea privind obligarea AVAS sa ii plateasca salariul de care considera ca a fost lipsita, invedereaza ca o astfel de masura ar implica in mod necesar adoptarea de catre Parlamentul Romaniei a doua legi: lege derogatorie de la Legea nr.329/2009, Legea nr.330/2009, OUG nr. 1/2010, Legea nr.500/2002 si Codul muncii, prin care sa se dispuna ca personalul AVAS, spre deosebire de ceilalti salariati din sectorul bugetar, beneficiaza de conditii speciale de salarizare; lege rectificativa a bugetului de stat pe anul 2010 in baza careia sa fie majorate cheltuielile cu personalul in bugetul SGG, in scopul platii salariului.
In privind cererii prin care contestatoarea solicita obligarea SGG sa repartizeze AVAS sumele necesare platii salariului, apreciaza ca o astfel de masura ar contraveni dispozitiilor Legii nr.500/2002 privind finantele publice si ar implica in mod necesar adoptarea unei legi rectificative a Legii bugetului de stat.
Sustine ca Ordinul contestat a fost emis in executarea art.1 alineatele (3) - (5) din OUG nr.1/2010.
Arata ca, premergator emiterii ordinului contestat, a fost aprobat de SGG noul Stat de functii valabil la data de 15.02.2010 prin care functiile din cadrul AVAS au fost echivalate cu functiile similare din SGG, stabilindu-se totodata si drepturile salariale aferente acestora la nivelul prevazut in luna decembrie 2009 pentru salariatii SGG. In luna decembrie 2009, salariile personalului din SGG - precum si salariile pentru toti salariatii din sectorul bugetar - erau prevazute de OG nr. 10/2008.
In aceste conditii, drepturile salariale ale reclamantei au fost stabilite la nivelul maxim prevazut pentru functia similara din SGG in luna decembrie 2009, astfel cum era reglementat in anexa 1b pct. II de la OG nr.10/2008.
Precizeaza ca ordinul contestat nu reprezinta o decizie arbitrara de modificare a salariului, ci un act de executare a unor dispozitii legale imperative, determinat de schimbarea regimului de finantare a AVAS (institutie finantata integral din fonduri publice), precum si de schimbarea sistemului de salarizare a personalului acestei institutii.
Pretinsa „prelungire tacita" a CCM 2009-2010 nu poate constitui un motiv de neaplicare a dispozitiilor legale imperative aplicabile personalului din institutiile publice finantate de la bugetul de stat si o cauza de anulare a Ordinului.
In drept, au fost invocate dispozitiile art. 115 s.u. Cod de Procedura Civila.
SGG a formulat intampinare, prin care invoca exceptia de fond, peremptorie a lipsei calitatii procesuale pasive a paratului SGG.
Se arata ca reclamanta nu a indicat temeiul in drept al cererii formulate impotriva paratului SGG, dupa cum nu a aratat nici motivele de fapt care sa indice in ce mod i-au fost incalcate drepturi subiective de catre paratul SGG.
Din sustinerile acesteia nu rezulta existenta unui raport juridic obligational cu paratul SGG si care sa poata fi transpus prin prezenta cerere intr-un raport de drept procesual.
Mentioneaza faptul ca, in prezenta cauza, calitatea procesuala pasiva revine AVAS (subiect de drept distinct de SGG), aceasta institutie de specialitate a administratiei publice centrale avand personalitate juridica.
Avand in vedere faptul ca Ordinul nr.204/12.02.2010 a fost emis de Presedintele AVAS, tot acestei institutii, in dubla calitate de angajatoare a reclamantei si emitenta a actului, ii revine si obligatia corelativa de a sustine legalitatea sa, in prezentul litigiu.
Parata AVAS a formulat intampinare, prin care solicita respingerea cererii astfel cum a fost precizata ca neintemeiata.
Alaturi de precizarile pe care le-a expus in intampinarea initiala, se sustine ca anterior emiterii Ordinului nr. 1331/11.06.2010, reclamanta a indeplinit functia de expert financiar. Prin Ordinul nr. 1331/11.06.2010, la cererea reclamantei, aceasta a fost numita in functia de consilier juridic, avand in vedere si indeplinirea de catre reclamanta a conditiilor de incadrare cu privire la studii. Ulterior, la data de 03.06.2010, intre AVAS si reclamanta a fost incheiat Actul aditional la CIM, prin care s-a modificat functia si salariul reclamantei, iar reclamanta a fost de acord cu incadrarea sa pe noua functie si locul de munca, insa nu a fost de acord cu salariul.
Parata precizeaza ca drepturile salariale ale reclamantei au fost stabilite la nivelul maxim prevazut pentru functia similara din SGG in luna decembrie 2009,astfel cum era reglementat in anexa 1b pct. II de la OG nr. 10/2008.
Au fost depuse la dosar, in copie, inscrisuri.
Analizand actele si lucrarile dosarului, Tribunalul retine urmatoarele:
In ceea ce priveste exceptia lipsei calitatii procesuale pasive invocata prin intampinare de catre paratul SGG, Tribunalul retine urmatoarele:
Prin cererea de chemare in judecata s-a solicitat obligarea paratului SGG la repartizarea sumelor necesare platii drepturilor salariale ce i se cuvin, conform art. 9 alin.1 si 2 din Legea nr. 330/2009.
Conform prevederilor art. IX din OUG nr. 4/2011, la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta, pozitia 3 din anexa nr. 1 la Legea nr. 329/2009 privind reorganizarea unor autoritati si institutii publice, rationalizarea cheltuielilor publice, sustinerea mediului de afaceri si respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeana si Fondul Monetar International, cu modificarile si completarile ulterioare, se abroga.
Prin art. II pct. 4 din Ordonanta de urgenta nr. 4/2011 privind stabilirea unor masuri pentru reorganizarea Autoritatii pentru Valorificarea Activelor Statului si pentru executarea obligatiilor de plata ale institutiilor publice stabilite prin titluri executorii s-a dispus modificarea prevederilor articolului 8, alineatul (3) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 23/2004 privind stabilirea unor masuri de reorganizare a Autoritatii pentru Valorificarea Activelor Bancare prin comasarea prin absorbtie cu Autoritatea pentru Privatizare si Administrarea Participatiilor Statului, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 359 din 23 aprilie 2004, aprobata cu completari prin Legea nr. 360/2004, cu modificarile ulterioare, dupa cum urmeaza:"Presedintele este ordonator principal de credite atat pentru cheltuielile care se asigura de la bugetul de stat, cat si pentru bugetul de venituri si cheltuieli aferent activitatii de privatizare si de valorificare a activelor statului."
Prin urmare, modificarea adusa art. 8 alin.3 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 23/2004 stabileste cine are calitatea de ordonator principal de credite, norma legala in vigoare la data pronuntarii sentintei, inclusiv in cazul cheltuielilor care se asigura de la bugetul de stat.
Tribunalul considera ca aceste dispozitii legale prezinta relevanta, chiar daca ele sunt ulterioare introducerii cererii de chemare in judecata, avand in vedere ca, in cererea prin care se solicita obligarea paratului SGG sa repartizeze sumele necesare platii drepturilor salariale conform art. 9 alin.1 si 2 din Legea nr.330/2009, este obligatoriu ca paratul sa aiba inclusiv la data solutionarii cererii calitatea de ordonator principal de credite, fapt care, in speta, nu mai subzista.
Prin urmare, se va dispune admiterea exceptiei lipsei calitatii procesuale pasive a paratul GR – SGG si, pe cale de consecinta, se va respinge actiunea impotriva acestuia pentru lipsa calitatii procesuale pasive.
Analizand fondul cererii de chemare in judecata formulata impotriva AVAS, Tribunalul retine urmatoarele:
Intre reclamanta in calitate de salariata si parata in calitate de angajatoare s-au derulat raporturi de munca, dupa cum rezulta din dosar si actele aditionale incheiate ulterior, depuse, in copie, la dosar.
Prin Ordinul nr. 240/12.02.2010 emis de Presedintele AVAS, depus, in copie, la fila nr. 36 din dosar, s-a dispus, incepand cu data de 15.02.2010, reincadrarea reclamantei in functia de expert jurist la Directia Juridica Legi Speciale din cadrul Directiei Generale Juridice, stabilindu-se ca salariul de baza lunar brut corespunzator reincadrarii pe functia de expert jurist si gradatiei 2 este de 3.461 lei, sporurile incluse in salariul de baza calculate in procente sunt: spor confidentialitate 15% si spor pentru vechime in munca de 10%.
Pe acest ordin reclamanta a mentionat ca nu este de acord cu diminuarea drepturilor salariale si nici cu semnarea unui act aditional.
Reclamanta a contestat acest ordin pentru ca a considerat ca a fost emis cu aplicarea eronata a dispozitiilor OUG nr. 1/2010 si cu incalcarea prevederilor CCM al AVAS, inregistrat la DMPS Bucuresti sub nr. 673/11.02.2009.
In ceea ce priveste critica referitoare la incalcarea dispozitiilor OUG nr. 1/2010, Tribunalul retine ca nu este intemeiata pentru urmatoarele motive:
Potrivit dispozitiilor art. 1 alin.1 din OUG nr. 1/2010, in vigoare la data emiterii ordinului, salarizarea personalului autoritatilor si institutiilor publice care si-au schimbat regimul de finantare, in conformitate cu dispozitiile Legii nr. 329/2009 privind reorganizarea unor autoritati si institutii publice, rationalizarea cheltuielilor publice, sustinerea mediului de afaceri si respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeana si Fondul Monetar International, din institutii finantate integral din venituri proprii in institutii finantate integral sau partial de la bugetul de stat se realizeaza potrivit prevederilor contractelor colective de munca legal incheiate, pana la implinirea termenului pentru care au fost incheiate, in limita cheltuielilor de personal aprobate.
Tribunalul retine ca aceste dispozitii legale sunt incidente pentru faptul ca, potrivit dispozitiilor art. 3 lit. e si f din Legea nr. 329/2009 privind reorganizarea unor autoritati si institutii publice, rationalizarea cheltuielilor publice, sustinerea mediului de afaceri si respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeana si Fondul Monetar International, publicata in Monitorul Oficial nr. 761/09.11.2009, reorganizarea se realizeaza prin una dintre urmatoarele modalitati: e)reducerea de posturi din cadrul autoritatilor sau institutiilor publice; f)schimbarea regimului de finantare a unor autoritati sau institutii publice, prin virarea veniturilor incasate la bugetul de stat si finantarea cheltuielilor de la bugetul de stat.
Dispozitiile art. 4 alin.1 din acelasi act normativ dispun ca autoritatile si institutiile publice infiintate prin lege, ordonanta de urgenta a Guvernului sau ordonanta a Guvernului, supuse reorganizarii potrivit prezentei legi, precum si modalitatea de reorganizare sunt prevazute in anexa nr. 1.
In lista institutiilor si autoritatilor publice infiintate prin lege, ordonanta de urgenta a Guvernului si ordonanta a Guvernului, supuse reorganizarii – respectiv in Anexa nr. 1, pct. 3, parata AVAS este mentionata ca fiind una dintre institutiile supuse reorganizarii, urmare careia s-a decis ca AVAS este finantata integral de la bugetul de stat, prin bugetul Secretariatului General al Guvernului si ca se reduce un numar de 88 de posturi.
Asadar, institutia parata angajatoare este una dintre cele careia i s-a schimbat regimul de finantare.
In cadrul institutiei parate a fost incheiat Contractul colectiv de munca 2009-2010 inregistrat sub nr. 673/11.02.2009 depus, in copie, la filele nr. 131-144 din dosar, ceea ce inseamna ca in aplicarea OUG nr. 1/2010, drepturile salariale stabilite conform CCM raman in plata pana la expirarea CCM.
Conform dispozitiilor art.78 din Contractul colectiv de munca 2009-2010 inregistrat sub nr. 673/11.02.2009, contractul este valabil incepand cu 14.02.2009 pentru o perioada de un an.
Aceasta inseamna ca dispozitiile Contractului colectiv de munca 2009-2010 inregistrat sub nr. 673/11.02.2009 si-a produs efectele in perioada 14.02.2009-14.02.2010, dupa care devin aplicabile prevederile OUG nr.1/2010.
Desi reclamanta considera ca prevederile CCM au fost prelungite tacit deoarece acesta nu a fost denuntat, Tribunalul nu poate sa nu tina cont de faptul ca in privinta datei pana la care CCM si-a produs efectele a fost pronuntata sentinta civila nr. 1951/28.02.2011 pronuntata de Tribunalul Bucuresti –Sectia a VIII a Conflicte de munca si asigurari sociale, in dosarul nr. 16491/3/2010, prin care s-a constatat incetat Contractul colectiv de munca inregistrat la MMFPS – Directia de Munca si Protectie Sociala Bucuresti, sub nr. 673/11.02.2009.
Din copia certificatului de grefa de la fila nr. 242 din dosar, rezulta ca litigiul solutionat prin sentinta civila nr. 1951/28.02.2011 pronuntata de Tribunalul Bucuresti –Sectia a VIII a Conflicte de munca si asigurari sociale, in dosarul nr. 16491/3/2010, s-a desfasurat intre reclamanta AVAS, paratii fiind reprezentantii salariatilor ce figureaza in CCM la nivel de unitate si a avut ca obiect constatarea incetarii contractului colectiv de munca incheiat la data de 11.02.2009 pentru o perioada de 1 an de zile, contract a carui valabilitate a inceput la data de 14.02.2009 si in subsidiar constatarea incetarii si inlocuirea de drept cu prevederile legale in vigoare a unor clauze din contractul colectiv de munca etc.
In conditiile in care, printr-o hotarare judecatoreasca, care este opozabila partilor semnatare a CCM al AVAS, s-a constatat incetat CCM mentionat, iar aceasta hotarare fiind definitiva, in sensul dispozitiilor art. 289 din Codul muncii, este si producatoare de efecte juridice, sustinerile reclamantei referitoare la faptul ca CCM al AVAS incheiat pentru anul 2009-2010 a fost prelungit pana la 14.02.2011 nu pot fi primite, fiind neintemeiate.
In ceea ce priveste sustinerea reclamantei, in sensul ca la data emiterii ordinului nu i se aplicau dispozitiile art. 1 alin.3 si 4 din OUG nr. 1/2010 ci cele al art. 1 alin.1 din acelasi act normativ, Tribunalul retine ca nu este intemeiata, deoarece, asa cum anterior s-a mentionat, incepand cu data de 15.02.2010 CCM al AVAS nu mai era in vigoare, dupa cum rezulta din considerentele anterior expuse.
Astfel, conform art. 1 alin.1 din OUG nr. 1/2010, salarizarea personalului autoritatilor si institutiilor publice care si-au schimbat regimul de finantare, in conformitate cu dispozitiile Legii nr. 329/2009 privind reorganizarea unor autoritati si institutii publice, rationalizarea cheltuielilor publice, sustinerea mediului de afaceri si respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeana si Fondul Monetar International, din institutii finantate integral din venituri proprii in institutii finantate integral sau partial de la bugetul de stat se realizeaza potrivit prevederilor contractelor colective de munca legal incheiate, pana la implinirea termenului pentru care au fost incheiate, in limita cheltuielilor de personal aprobate.
Cum, in speta, prin sentinta civila nr. 1951/28.02.2011 pronuntata de Tribunalul Bucuresti –Sectia a VIII a Conflicte de munca si asigurari sociale, in dosarul nr. 16491/3/2010, prin care s-a constatat incetat Contractul colectiv de munca inregistrat la MMFPS – Directia de Munca si Protectie Sociala Bucuresti, sub nr. 673/11.02.2009, rezulta ca prevederile art. 1 alin. 1 din OUG nr. 1/2010 nu ii erau aplicabile.
In consecinta, la data emiterii Ordinului contestat erau incidente dispozitiile art. 1 alin.3 si 4 din OUG nr. 1/2010.
Conform art. 1 alin. 3 din OUG nr. 1/2010 dupa implinirea termenului pentru care au fost incheiate contractele colective de munca, personalul mentionat la alin. (1) va fi reincadrat pe noile functii, stabilite de ordonatorul principal de credite, corespunzator atributiilor, responsabilitatilor si competentelor specifice postului, prin asimilare cu functiile din institutia care il preia in structura, subordine ori in finantare, dupa caz.
Dispozitiile alin.4 sunt in sensul ca drepturile salariale ale personalului reincadrat potrivit alin. (3) sunt stabilite la nivelul prevazut in luna decembrie 2009 pentru functiile similare celor pe care a fost reincadrat din institutia sau autoritatea care il preia in structura, subordine sau in finantare, dupa caz. Acestui personal i se acorda si sporurile prevazute in notele la anexa nr. I/1 la Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice, care se includ in salariul de baza, precum si indemnizatia de conducere, dupa caz.
Conform alin. 5 cuantumul individual al drepturilor salariale, inclusiv al sporurilor prevazute la alin. (4), se stabileste de conducatorul institutiei sau autoritatii publice, astfel incat sa se asigure incadrarea in cheltuielile de personal aprobate, cu avizul ordonatorului principal de credite.
Dispozitiile alin.6 sunt in sensul ca salarizarea personalului autoritatilor si institutiilor publice care si-au schimbat regimul de finantare, in conformitate cu dispozitiile Legii nr. 329/2009, din institutii finantate integral din venituri proprii in institutii finantate integral sau partial de la bugetul de stat si care a fost reincadrat in cursul anului 2009 se mentine astfel cum a fost stabilita la data reincadrarii.
In consecinta, in conditiile in care Ordinul nr. 236/12.02.2010 emis de Presedintele AVAS stabileste drepturile salariale incepand cu data de 15.02.2010, adica ulterior incetarii CCM la nivel de unitate, inseamna ca a fost emis in mod legal, motiv pentru care critica referitoare la aplicarea eronata a OUG nr. 1/2010 nu este intemeiata.
In ceea ce priveste critica referitoare la faptul ca ordinul a fost emis cu incalcarea legii deoarece reprezinta o modificare unilaterala a raporturilor de munca, Tribunalul retine urmatoarele:
Asa cum s-a mai precizat in prezentele considerente, prin Legea nr. 330/2009 institutiei parate i s-a schimbat regimul de finantare si a devenit institutie finantata integral de la buget.
Acest aspect prezinta relevanta in privinta regimului juridic al salariului.
Prin art. I pct. 5 din Hotararea nr. 1436/2009 din 18/11/2009 pentru modificarea si completarea Hotararii Guvernului nr. 837/2004 privind organizarea si functionarea AVAS, s-a dispus ca Hotararea Guvernului nr. 837/2004 privind organizarea si functionarea AVAS, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 503 in 4 iunie 2004, cu modificarile si completarile ulterioare, se modifica si se completeaza dupa cum urmeaza: "Art. 11. - (1) Finantarea cheltuielilor de personal si a celor aferente functionarii AVAS se asigura integral de la bugetul de stat, prin bugetul SGG. (2) Veniturile rezultate din activitatea de privatizare si valorificare a activelor statului urmeaza regimul stabilit potrivit legislatiei specifice in domeniu, cu exceptia veniturilor cuvenite bugetului de stat care se vireaza integral la acesta.(3) Bugetul de venituri si cheltuieli aferent activitatii de privatizare si de valorificare a activelor statului se aproba prin hotarare a Guvernului."
In conditiile in care finantarea cheltuielilor de personal se asigura integral de la bugetul de stat, iar conform art. 6 alineatul (2) din HG nr. 837/2004 modificat prin HG nr. 1436/2009 salarizarea personalului AVAS se face potrivit reglementarilor legale in vigoare aplicabile personalului din institutiile si autoritatile publice finantate integral de la bugetul de stat, argumentul utilizat de reclamant, intemeiat pe dispozitiile art. 41 din Codul Muncii, in sensul ca prin diminuarea salariului a avut loc o modificare unilaterala a contractului individual de munca nu poate fi primit pentru urmatoarele motive:
Potrivit dispozitiilor art. 41 alin.1 din Legea nr. 53/2003 – Codul Muncii, contractul individual de munca poate fi modificat numai prin acordul partilor.
Conform dispozitiilor art. 43 alin.3 din acelasi act normativ, modificarea contractului individual de munca se refera la oricare dintre urmatoarele elemente: a) durata contractului; b) locul muncii; c) felul muncii; d) conditiile de munca; e) salariul; f) timpul de munca si timpul de odihna.
In speta, prin reincadrarea reclamantei este evident ca a fost modificat unul dintre elementele contractelor individuale de munca, insa nu se poate retine incalcarea textului de lege evocat in sustinerea cererii, in conditiile in care modul de salarizare a personalului bugetar este stabilit prin lege.
Astfel, conform art. 157 alin.1 din Legea nr. 53/2003 – Codul Muncii, salariile se stabilesc prin negocieri individuale sau/si colective intre angajator si salariati sau reprezentanti ai acestora.
Prin derogare de la principiul anterior mentionat, conform alin.2 din Legea nr. 53/2003, sistemul de salarizare a personalului din autoritatile si institutiile publice finantate integral sau in majoritate de la bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetele locale si bugetele fondurilor speciale se stabileste prin lege, cu consultarea organizatiilor sindicale reprezentative.
In acest sens sunt si dispozitiile art. 1 alin.1 din Legea nr.330/2009 privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice, in vigoare la data de la care se solicita plata diferentelor salariale, conform carora prezenta lege are ca obiect de reglementare stabilirea unui sistem unitar de salarizare pentru personalul din sectorul bugetar platit din bugetul general consolidat al statului.
Conform alin.2 al art. 1 din Legea nr. 330/2009 privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice incepand cu data intrarii in vigoare, in tot sau in parte, a prezentei legi, drepturile salariale ale personalului prevazut la alin. (1) sunt si raman in mod exclusiv cele prevazute in prezenta lege.
Principiul enuntat in Legea nr. 330/2009 este de mentionat in prezentele considerente pentru ca el vine sa consolideze situatia de exceptie prevazuta de dispozitiile art. 157 alin.2 din Legea nr. 53/2003 – Codul Muncii..
Prin urmare, modul de salarizare al personalului bugetar este stabilit prin lege si reflecta posibilitatile financiare ale statului de a sustine plata salariilor.
Mai mult decat atat, conform dispozitiilor art. 14 lit. n din OUG nr. 1/2010 la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta se abroga: orice alte dispozitii din actele normative speciale care reglementeaza posibilitatea negocierii drepturilor salariale pentru institutiile si autoritatile publice care si-au schimbat regimul de finantare din institutii finantate integral din venituri proprii in institutii finantate integral sau partial de la bugetul de stat, potrivit Legii nr. 329/2009.
Pentru toate motivele de fapt si de drept anterior expuse, critica referitoare la incalcarea dispozitiilor art. 41 din Legea nr. 53/2003 – Codul Muncii nu poate fi considerata intemeiata, motiv pentru care, sub acest aspect, actiunea va fi respinsa ca neintemeiata.
In ceea ce priveste critica referitoare la faptul ca modificarea raporturilor de munca nu a respectat procedura de informare prevazuta de art. 17 din Codul muncii, Tribunalul considera ca nu este intemeiata, in conditiile in care schimbarea regimului de finantare al paratei si modalitatea de salarizare sunt prevazute de acte normative, publicate in Monitorul Oficial, ceea ce inseamna ca reclamanta nu poate invoca faptul ca nu ar fi avut cunostinta de modificarile care urmau sa fie aplicate.
In ceea ce priveste critica conform careia Ordinul a carui anulare o solicita nu contine avizul obligatoriu al departamentului juridic conform art.54 alin.4 din Regulamentul adoptat prin HG nr. 561/2009, Tribunalul retine urmatoarele:
Prin Hotararea nr. 561/2009 din 10/05/2009 a fost aprobat Regulamentul privind procedurile, la nivelul Guvernului, pentru elaborarea, avizarea si prezentarea proiectelor de documente de politici publice, a proiectelor de acte normative, precum si a altor documente, in vederea adoptarii/aprobarii.
Conform dispozitiilor art. 54 alin.4 din Regulament din 10/05/2009 privind procedurile, la nivelul Guvernului, pentru elaborarea, avizarea si prezentarea proiectelor de documente de politici publice, a proiectelor de acte normative, precum si a altor documente, in vederea adoptarii/aprobarii, Ordinele, instructiunile si alte asemenea acte vor fi elaborate respectandu-se normele de tehnica legislativa prevazute de Legea nr. 24/2000, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, cu consultarea compartimentelor de specialitate din cadrul autoritatii publice respective, si vor fi avizate in mod obligatoriu de compartimentul juridic propriu.
In speta, acest act normativ nu este incident, deoarece Ordinul contestat nu face parte din categoria celor mentionate in Regulament(nefiind document de politici publice si proiect de acte normative), ci este emis in exercitarea atributiilor prevazute de OUG nr. 23/2004 si vizeaza raporturile de munca dintre parti.
In ceea ce priveste contestatia formulata impotriva Ordinului nr. 1216/03.06.2010 emis de Presedintele AVAS, Tribunalul retine urmatoarele:
Prin Ordinul nr. 1331/11.06.2010 emis de Presedintele AVAS, s-a dispus, incepand cu data de 11.06.2010, numirea reclamantei in functia de consilier juridic la Directia Politici Comunitare si Dialog Social – Serviciul pentru aplicarea Legii nr. 10/2001 prin transformarea postului ocupat.
In art. 2 din Ordin se arata ca salariului de baza lunar brut corespunzator reincadrarii pe functia de consilier juridic si gradatiei 2 este 3461 lei. Sporurile incluse in salariul de baza, calculate in procente sunt: spor confidentialitate 15%; spor pentru vechime in munca 10%.
Urmare emiterii acestui ordin intre parti a fost incheiat actul aditional la CIM nr. 365/11.06.2010, depus, in copie, la dosar, prin care s-a mentionat ca functia si salariul reclamantei se modifica conform O.P. nr. 1331/11.06.2010, act pe care reclamanta l-a semnat cu mentiunea ca este de acord cu functia si locul de munca cu exceptia salariului.
Desi reclamanta arata ca diminuarea salariului incalca dispozitiile imperative ale art. 30 alin.5 din Legea nr.330/2009, prin aceea ca stabileste un salariu mai mic dec
ESFACEREA DISCIPLINARA A CONTRACTULUI INDIVIDUAL DE MUNCA - Sentinta civila nr. 258/LM/2010 din data de 10.12.2010
DESFACEREA CONTRACTULUI INDIVIDUAL DE MUNCA - Sentinta civila nr. 535/LM/2010 din data de 10.12.2010
Contract colectiv de munca. Nelegalitatea unor clauze stipulate cu respectarea dispozitiilor legii 130/1996 privind contractul colectiv de munca - Sentinta civila nr. 906/lm/2008 din data de 17.02.2009
Sindicat.Conditiile legale pentru reprezentativitate. - Decizie nr. 976/R/ din data de 28.11.2005
Raspunderea patrimoniala. Prejudiciu creat societatii de catre angajat. Cerere reconventionala. Restituirea garantiei retinuta de angajator. - Sentinta civila nr. 227 din data de 28.02.2012
Contestatie impotriva deciziei de impunere pentru restituirea unor sume incasate necuvenit de catre angajatul cu contract individual de munca. - Sentinta civila nr. 566 din data de 02.05.2012
Raspunderea patrimoniala a angajatilor pentru pagubele produse datorita nerespectarii atributiilor de serviciu. - Sentinta civila nr. 1216 din data de 11.10.2011
Raspunderea disciplinara. Reducerea salariului cu 10 % pe o perioada de 3 luni. - Sentinta civila nr. 203 din data de 01.03.2010
Despagubiri solicitate in baza unui act aditional la contractul individual de munca - Sentinta civila nr. 95 din data de 25.01.2011
Obligatii asumate prin act aditional la contractul de munca - Sentinta civila nr. 17 din data de 11.01.2011
Drepturi banesti ce decurg din Contractul colectiv de munca - Sentinta civila nr. 419 din data de 15.04.2008
Despagubiri solicitate in baza unui act aditional la contractul individual de munca - Sentinta civila nr. 979 din data de 19.10.2010
Obligarea angajatului la plata unor despagubiri angajatorului pentru prejudiciul cauzat din vina salariatului - Sentinta civila nr. 94 din data de 01.02.2010
Contestatie impotriva deciziei de sanctionare disciplinara - Sentinta civila nr. 392 din data de 30.04.2009
Plangere contraventionala - Sentinta civila nr. 1386 din data de 16.12.2010
Violenta psihica. Viciu de consimtamant la incheierea actului aditional la CIM - Decizie nr. 83/AP din data de 03.03.2014
Modificarea unilaterala a contractului individual de munca - Decizie nr. 240/M din data de 03.03.2014
Litigii de munca – incetarea suspendarii contractului individual de munca, dispuse in temeiul art. 52 alin. 1 lit. b Codul muncii, va genera consecinte diferite in functie de solutia pronuntata prin hotararea judecatoreasca penala definitiva - Decizie nr. 1743/R din data de 02.10.2013
Fisele de evaluare sunt acte administrative ce se bucura de prezumtia legalitatii si veridicitatii in situatia in care au fost emise de o autoritate publica si nu au fost contestate de persoanele indreptatire in termen legal. - Decizie nr. 2076/R din data de 17.04.2013
ROMANIA
TRIBUNALUL BUCURESTI SECTIA A VIII A
CONFLICTE DE MUNCA SI ASIGURARI SOCIALE
SENTINTA CIVILA NR. 3502
SEDINTA PUBLICA DE LA 11.04.2011
TRIBUNALUL CONSTITUIT DIN:
PRESEDINTE: MIHAELA DRAGU
ASISTENT JUDICIAR: ELENA TALOI
ASISTENT JUDICIAR: MIHAELA ENE
GREFIER: MIHAELA LASCU
Pe rol solutionarea cauzei civile avand ca obiect contestatie decizie de modificare a contractului individual de munca, formulata de reclamanta M.Z., in contradictoriu cu paratii AVAS-SGG.
La apelul nominal facut in sedinta publica, la a doua strigare a cauzei, lipsesc partile.
Procedura de citare este legal indeplinita.
S-a facut referatul cauzei de catre grefierul de sedinta, care invedereaza instantei ca procedura de citare este legal indeplinita iar la data de 31.03.2011 parata SGG a depus la dosar note scrise iar la data de 4.04.2011 parata AVAS a depus al dosar inscrisuri.
In temeiul disp. art. 137 alin. 2 C.pr.civ. Tribunalul uneste cu fondul cauzei exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratului GV-SGG, considerand ca pentru solutionarea exceptiei este necesar sa fie administrate probe in stransa legatura cu dezlegarea in fond a pricinii.
Deliberand, in temeiul disp. art. 167 C.pr.civ. si art. 287 C. muncii Tribunalul incuviinteaza in cauza proba cu inscrisuri, apreciind-o pertinenta concludenta si utila solutionarii cauzei.
Nemaifiind cereri de formulat si probe noi de administrat, Tribunalul retine cauza spre solutionare.
TRIBUNALUL
Deliberand asupra actiunii civile de fata, constata urmatoarele;
Prin cererea inregistrata pe rolul Tribunalului Bucuresti – Sectia a VIII a Conflicte de munca si asigurari sociale, sub nr.14022/3/2010, reclamanta Z.M. a chemat in judecata pe paratii AVAS si SGG solicitand ca prin hotararea ce se va pronunta sa se dispuna anularea/desfiintarea Ordinului nr.240/12.02.2010 emis de Presedintele AVAS, obligarea AVAS sa ii plateasca drepturile salariale cuvenite incepand cu februarie 2010 pana la data ramanerii irevocabile a hotararii judecatoresti, reprezentand diferenta dintre salariul incasat conform ordinului contestat si salariul cuvenit la nivelul 31.12.2009, obligarea SGG la repartizarea sumelor necesare platii drepturilor salariale ce i se cuvin, conform art.9 alin.1 si 2 din Legea nr.330/2009.
In motivarea actiunii, reclamanta arata ca are calitatea de salariat al paratei AVAS in temeiul contractului individual de munca incheiat cu aceasta institutie, contract care reprezinta legea partilor, potrivit dispozitiilor art. 969 Cod civil si ale art. 10 si art. 37 din Codul muncii.
In temeiul dispozitiilor speciale ale Legii nr. 329/2009 privind reorganizarea unor autoritati si institutii publice, institutia in care isi desfasoara activitatea a fost reorganizata, prin transformarea Autoritatii dintr-o institutie publica finantata din surse proprii intr-o institutie publica ale caror cheltuieli sunt finantate integral de la bugetul de stat, prin bugetul SGG.
In aplicarea dispozitiilor cuprinse in art. 3 si art. 5 alin. 1 din Legea nr. 329/2009, Guvernul a adoptat HG nr. 1436/18.11.2009 prin care a fost modificata si completata Hotararea Guvernului nr. 837/2004 privind organizarea si functionarea AVAS.
De asemenea, HG nr. 1436/2009 in art. II stabileste faptul ca in termen de 30 de zile de la data intrarii in vigoare a hotararii de guvern, conducerea AVAS si reprezentantii salariatilor vor renegocia contractul colectiv de munca incheiat la nivelul institutiei, in conformitate cu noile prevederi legale aplicabile.
Salarizarea personalului din institutiile publice finantate integral de la bugetul de stat este reglementata in prezent de dispozitiile Legii-cadrul nr. 330/5.11.2009 privind salarizarea unitara a personalului platit din fondurile publice care instituie un sistem unic de salarizare pentru personalul din sectorul bugetar.
Potrivit art. 1 alin. 2 din Legea nr. 330/2009, incepand cu data intrarii in vigoare a acestei norme-cadru, drepturile salariale ale personalului bugetar sunt si raman in mod exclusiv cele prevazute in corpul legii.
Norma-cadru prevede o aplicare etapizata a dispozitiilor privind armonizarea sistemului de salarizare, in raport de importanta, raspunderea, complexitatea activitatii si nivelul studiilor necesare pentru desfasurarea activitatii, cap. IV din lege reglementand modul de stabilire a salariilor in primul an de aplicare a legii, respectiv in cursul anului 2010.
Potrivit art. 30 alin. 5 din legea-cadru, pe parcursul primului an de implementare, personalul aflat in functie la 31 decembrie 2009 isi va pastra salariul avut, fara a fi afectat de masurile de reducere a cheltuielilor de personal din luna decembrie 2009, astfel incat noul salariu de baza va fi cel corespunzator functiei din luna decembrie.
Ulterior, prin OUG nr. 1/2010, Guvernul a instituit unele masuri privind modul de incadrare a personalului din institutiile publice dupa expirarea contractelor colective de munca.
Prin ordinul pe care il ataca, parata AVAS a invocat dispozitiile OUG nr. 1/2010 si a dispus modificarea unilaterala a clauzelor cuprinse in contractul individual de munca in ceea ce priveste unul din elementele esentiale ale raporturilor de munca, respectiv cuantumul salariului ce i se cuvine pentru munca prestata.
Reclamanta mentioneaza ca Ordinul pe care il ataca a fost emis cu aplicarea eronata a dispozitiilor OUG nr. 1/2010 si cu incalcarea prevederilor CCM al AVAS, inregistrat la DMPS Bucuresti sub nr. 673/11.02.2009
In sustinerea acestui punct de vedere reclamanta invoca prelungirea CCM al AVAS, incheiat pentru anul 2009-2010, pana la data de 14.02.2011.
Astfel, CCM incheiat la nivelul AVAS valabil pentru anul 2009 - 2010 a fost inregistrat la DMPS Bucuresti sub nr. 673/11.02.2009, fiind valabil incepand cu 14.02.2009 pentru o perioada de un an, potrivit dispozitiilor sale cuprinse la art. 78.
Dispozitiile art. 2 alin. 5 din CCM prevad faptul daca niciuna din parti nu denunta contractul cu cel putin 30 de zile inainte de expirarea perioadei pentru care a fost incheiat, valabilitatea acestuia se prelungeste pana la incheierea unui nou contract, dar nu mai mult de 12 luni.
Odata ce angajatorul a lasat sa treaca termenul de minim 30 de zile fara sa denunte contractul, a fost format in mod valabil acordul de vointa al partilor privind prelungirea contractului colectiv pentru o perioada de inca un an sau pana cand partile convin incheierea unui nou contract.
Orice denuntare a contractului colectiv de munca dupa expirarea termenului prevazut de art. 4 alin. 5 din CCM nu poate produce efecte juridice deoarece tinde la nesocotirea acordului de vointa liber exprimat al partilor si la modificarea unilaterala a CCM, modificare care este lovita de nulitate absoluta.
Precizeaza instantei de judecata faptul ca posibilitatea de prelungire tacita a CCM este prevazuta in mod expres de catre legislatia aplicabila, respectiv de art. 23 coroborat cu art. 3 alin. 2 din Legea nr. 130/1996 privind contractul colectiv de munca.
De asemenea, potrivit art. 4 alin. 7 din CCM AVAS pentru anii 2009-2010, pana la negocierea unui contract colectiv de munca, raman aplicabile prevederile contractului curent.
Pe langa incidenta in cauza a dispozitiilor din Legea nr. 130/1996 precum si a dispozitiilor contractului colectiv unic la nivel national, prelungirea CCM ca urmare a nedenuntarii sale in termen este in acord si cu prevederile Legii-cadru nr. 330/2009, care stabileste cu titlul de principiu general-valabil faptul ca salariatii din sectorul bugetar isi vor pastra in anul 2010 drepturile salariale la care aveau dreptul la 31 decembrie 2009, fara a fi afectati de masurile de reducere a cheltuielilor de personal din luna decembrie 2009.
Se sustine ca nici angajatorul AVAS si nici reprezentantii salariatilor nu au denuntat Contractul Colectiv de Munca cu mai mult de 30 de zile inainte de expirarea perioadei pentru care acesta a fost incheiat, adica mai inainte de data de 15 ianuarie 2010, motiv pentru care CCM al AVAS inregistrat sub nr. 673/11.02.2009 si valabil initial pana la data de 14.02.2010 a fost prelungit automat pentru inca un an, respectiv pana la data de 14.02.2011 sau pana cand partile negociaza, de comun acord, un nou contract colectiv de munca.
Prin adresa nr. 1179/28.01.2010, angajatorul AVAS a notificat reprezentantilor salariatilor faptul ca incepand cu data de 15.02.2010 inceteaza aplicarea CCM al AVAS 2009-2010, invocand in motivele notificarii dispozitiile Legii nr. 329/2009, art. 6 din HG nr. 837/2004, dispozitiile Legii-cadru nr. 330/2009 si prevederile art. 1 alin. 1 din OUG nr. 1/2010.
Reclamanta mentioneaza ca angajatorul a intrerupt in mod intempestiv negocierile privind incheierea unui act aditional la contractul colectiv de munca al AVAS.
Se sustine ca potrivit dispozitiilor art. II din HG 1436/2009, angajatorul AVAS avea obligatia sa intreprinda demersuri pentru negocierea cu reprezentantii salariatilor a unui nou contract colectiv de munca in termen de 30 de zile de la data intrarii in vigoare a HG nr. 1436/2009 (8 decembrie 2009).
Acest termen s-a implinit la data de 8 ianuarie 2010, fara ca partile sa fi negociat inlocuirea CCM valabil in perioada 2009-2010 cu un alt contract colectiv, care sa reglementeze raporturile de dreptul muncii.
Sustine ca inainte de expirarea termenului de 30 de zile prevazut de dispozitiile art. II din HG nr. 1436/2009, partile aflate in dialog au procedat la inceperea negocierilor, reprezentantii salariatilor intalnindu-se cu reprezentantii AVAS in data de 04.01.2010 orele 15,00 si convenind o serie de clauze ale noului contract colectiv de munca.
De asemenea, partile au convenit sa se intalneasca din nou in data de 6.01.2010, orele 14,00 in vederea semnarii actului aditional nr. 3 la CCM. In data stabilita, presedintele AVAS a comunicat verbal reprezentantilor salariatilor faptul ca nu se va semna un act aditional la CCM conform celor negociate de parti, aratand faptul ca urmeaza sa fie adoptat un act normativ care sa reglementeze modalitatea de plata si cuantumul salariilor aferente lunii decembrie 2009 pentru toate institutiile care au ca ordonator principal de credite SGG.
Reclamanta sustine ca Ordinul atacat in prezenta actiune incalca dispozitiile OUG nr. 1/2010, mentionand ca la data emiterii acestuia nu i se aplicau dispozitiile art. 1 alin. 3 si 4 din OUG nr. 1/2010 ci cele ale art. 1 alin. 1 din acelasi act normativ, motivat de faptul ca in prezent CCM al AVAS se afla in vigoare si isi produce efectele pana la data de 14.02.2011 sau pana ce partile vor negocia, de comun acord, un nou contract colectiv de munca.
Sustine ca, in mod gresit, parata AVAS a considerat faptul ca prevederile CCM si-au incetat valabilitatea la data de 14.02.2010, atata vreme cat aceasta nu a denuntat in termen contractul colectiv iar incheierea unui act aditional la acesta nu a fost posibila din culpa sa exclusiva.
Se arata ca parata AVAS, in cuprinsul corespondentei purtate cu reprezentantii salariatilor a creditat ideea conform careia prin intrarea in vigoare a unor dispozitii noi si speciale, respectiv ale OUG nr. 1/2010, prevederile CCM si-au incetat aplicabilitatea.
Solicita instantei sa observe faptul ca prevederile unui CCM, legal incheiat cu respectarea legii si a contractului colectiv unic la nivel national, nu pot inceta prin intrarea in vigoare a unei dispozitii legale noi, deoarece legea civila poate dispune numai pentru viitor, respectiv guverneaza numai actele juridice incheiate dupa intrarea sa in vigoare.
Actul normativ invocat de catre parata AVAS, prevede faptul ca salariatii din sistemul bugetar urmeaza sa isi primeasca drepturile salariale conform prevederilor contractelor colective de munca pana la expirarea duratei negociate de parti, or la data intrarii in vigoare a legii noi, exista deja acordul de vointa tacit al AVAS si al salariatilor pentru prelungirea duratei CCM pana la 14.02.2011.
Apreciaza ca, in mod gresit parata AVAS a considerat incetat CCM la data emiterii ordinului pe care il contesta si, pe cale de consecinta, este nelegala diminuarea salariului sau prin emiterea ordinului atacat ce face aplicarea dispozitiilor art. 1 alin. 3 si 4 din OUG nr. 1/2010.
Aceasta aplicare eronata a legii a condus la diminuarea salariului sau sub nivelul stabilit de dispozitiile art. 30 alin. 5 din Legea-cadru nr. 330/2009 si ale art. 5 alin. 1 din OUG nr. 1/2010.
Precizeaza faptul ca aplicarea de catre parata AVAS a dispozitiilor art. 1 alin. 3 si 4 din OUG nr. 1/2010 la emiterea ordinului pe care il contesta s-a facut cu incalcarea dispozitiilor imperative ale art. 1 alin. 1, art. 12 alin. 3 coroborate cu art. 30 alin. 5, art. 29 din Legea-cadru nr. 330/2009.
Mentioneaza ca si in ipoteza in care ar accepta ca prevederile CCM nu au fost prelungite, solicita sa se observe faptul ca atunci cand parata SGG stabilea, in calitatea sa de ordonator principal de credite, functia corespunzatoare pe care urma sa fiu reincadrat, trebuia sa ii fixeze salariul la nivelul prevazut de art. 30 alin. 5 din Legea-cadru nr. 330/2009 si de art. 5 alin. 1 din OUG nr. 1/2010, in asa fel incat drepturile salariale ce i se cuvin in cursul anului 2010 sa nu fie mai mici decat cele stabilite la nivelul lunii decembrie 2009.
Reclamanta precizeaza ca Ordinul contestat a fost emis cu incalcarea legii si reprezinta o modificare unilaterala a raporturilor de munca, deoarece prin ordinul pe care il ataca, parata AVAS a dispus modificarea unilaterala a contractului individual de munca, modificandu-i salariul sub pragul celui care i se cuvenea la 31 decembrie 2010, prin aceasta fiind incalcate dispozitiile imperative ale art. 41 alin. 1 coroborat cu alin. 3 lit. e) din Codul muncii.
Modificarea unilaterala de catre angajator a elementelor esentiale ale raportului de munca este posibila numai cu titlul de exceptie si numai daca sunt intrunite elementele prevazute de art. 42 alin. 1 din Codul muncii. Doctrina a aratat faptul ca dispozitiile art. 42 se pot completa si cu alte situatii prevazute de lege in care modificarea raporturilor de munca este posibila pentru ca rezulta din lege sau din contractul colectiv de munca, astfel cum este prevazut de art. 17 alin. 4 din Cod.
Sustine ca in prezenta cauza nu ne aflam in ipoteza in care modificarea clauzelor din contractul de munca pe care l-a incheiat cu parata AVAS a intervenit in temeiul legii sau a contractului colectiv de munca, deoarece legislatia in vigoare aplicabila personalului incadrat in sistemul bugetar prevede faptul ca pe durata anului 2010 salariul urmeaza sa se pastreze la nivelul cuvenit in luna decembrie 2009 (art. 30 alin. 5 din Legea nr. 330/2009, art. 5 alin. 1 din OUG nr. 1/2010).
Se arata ca prin ordinul a carui anulare o solicita, parata AVAS si-a manifestat vointa in sensul modificarii unilaterale a contractului individual de munca si a obligat-o la semnarea unui act aditional la contractul de munca.
Or, tocmai prin faptul ca parata AVAS ii solicita acordul de vointa pentru modificarea intervenita in raporturile de munca, acord ce ar trebui sa se materializeze in incheierea unui act aditional la contractul de munca, rezulta faptul ca nu sunt indeplinite conditiile art. 17 alin. 5 din Cod si ca, de fapt, prin ordinul atacat se tinde la modificarea nelegala a unor elemente esentiale ale raporturilor de munca, respectiv functia/ocupatia si salariul de baza.
Reclamanta mai arata ca modificarea raporturilor de munca nu a respectat procedura de informare prevazuta de art. 17 din Codul muncii, fapt ce a condus la incalcarea dispozitiilor OUG nr. 1/2010
Parata AVAS a dispus modificarea atat a functiei pe care o detinea cat si a salariului ce i se cuvenea fara a o informa cu privire la continutul modificarii, temeiurile de drept si de fapt si modul de calcul concret al drepturilor salariale.
Se mentioneaza ca fara a achiesa la punctul de vedere al paratelor potrivit carora CCM al AVAS a expirat la 14.02.2010, solicita instantei sa observe ca paratele nu au respectat procedura prevazuta de art. 1 alin. 3 si 4 din OUG nr. 1/2010, fapt ce reprezinta un alt motiv de nulitate a ordinului contestat.
In cazul concret al AVAS, ordonatorul principal de credite, parata SGG, ar fi trebuit sa stabileasca statul de functii al AVAS si sa initieze adoptarea unei hotarari de guvern care sa consfinteasca aceasta structura organizatorica, avand in vedere faptul ca art. 4 alin. 1 din HG 837/2004 privind organizarea si functionarea AVAS - modificat de art. I pct. 1 din HG 1436/2009 - prevede faptul ca structura organizatorica a AVAS se aproba prin hotarare a Guvernului.
Inainte de emiterea ordinului atacat, paratele nu i-au adus la cunostinta, potrivit obligatiei ce le revenea in temeiul art. 17 alin. 2, noua functie si modul de stabilire a acesteia, respectiv care este functia din cadrul SGG cu care a fost asimilata functia sa, atributiile specifice functiei similare si respectiv a noii functii de incadrare.
Statul de functii al AVAS a fost elaborat de catre parata AVAS si nu de catre parata SGG, desi aceasta din urma avea calitatea de ordonator principal de credite si era deci obligata sa stabileasca nemijlocit noua functie de incadrare. Acest stat de functii nu i-a fost adus la cunostinta inainte sau dupa emiterea ordinului, necunoscand modul in care paratele au procedat la determinarea functiei pe care a fost reincadrata.
In ceea ce priveste stabilirea drepturilor salariale prin ordinul contestat, acestea au fost determinate in mod unilateral de catre parata AVAS, fara a i se aduce la cunostinta care este nivelul prevazut in luna decembrie 2009 pentru functia similara din cadrul SGG. Paratele nu si-au indeplinit obligatia legala de a-i comunica, inainte de emiterea ordinului contestat, modul de calcul al salariului, respectiv valoarea de referinta care a fost folosita la stabilirea drepturilor salariale sau coeficientul de multiplicare folosit.
Se mai arata ca Ordinul a carui anulare o solicita nu contine avizul obligatoriu al departamentului juridic.
Precizeaza ca nelegalitatea ordinului pe care il contesta genereaza obligatia angajatorului AVAS de a-i achita drepturile salariale de care a fost lipsita.
Reclamanta mai mentioneaza ca fata de dispozitiile speciale ale Legii-cadru nr. 330/2009, solicita obligarea SGG la repartizarea sumelor necesare platii drepturilor salariale ce i se cuvin.
Potrivit dispozitiilor art. 9 alin. 1 din Legea-cadru nr. 330/2009, ordonatorii principali de credite sunt obligati sa repartizeze sumele destinate cheltuielilor salariale pentru personalul bugetar din aparatul propriu. Astfel, gestiunea sistemului de salarizare a personalului bugetar se asigura de fiecare ordonator principal de credite.
In cazul litigiului de fata, calitatea de ordonator principal de credite ii revine paratei SGG, care este obligata sa intreprinda toate demersurile pentru a prevedea si cuprinde, in bugetul propriu, sursele de plata a drepturilor salariale ce i se cuvin.
Obligatia ordonatorului principal de credite de a repartiza sursele bugetare pentru plata drepturilor salariale este prevazuta chiar de legislatia speciala privitoare la salarizarea personalului bugetar, fiind o obligatie esentiala a ordonatorului principal de credite fara de care acordarea drepturilor salariale de catre instanta de judecata nu isi poate gasi finalitatea practica.
Pentru aceste considerente, solicita ca odata cu desfiintarea ordinului contestat si obligarea paratei AVAS la plata drepturilor salariale ce i se cuvin, instanta sa oblige si ordonatorul principal de credite, parata SGG, la repartizarea sumelor destinate platii drepturilor ce i se cuvin.
In drept, au fost invocate prevederile art. 9, 12 alin. 3, 29 alin. 1, 30 alin. 5 din Legea nr. 330/2009, art. 1 alin. 1 din OUG nr. 1/2010, art. 41 alin. 1 din Codul muncii.
Solicita obligarea paratelor, in solidar, la plata cheltuielilor de judecata.
Pe parcursul procesului, reclamanta si-a precizat actiunea, in sensul ca solicita, pe langa cererile formulate prin actiunea introductiva si anularea/desfiintarea art. 3 din Ordinul nr. 1331/11.06.2010 emis de Presedintele AVAS.
In motivarea acestei cereri, reclamanta arata ca, prin acest ordin, salariul de baza lunar brut ce i se cuvine a fost stabilit la 4569 lei, angajatorul motivand decizia sa prin intrarea in vigoare a unei noi structuri organizatorice a Autoritatii care nu i-ar fi permis acordarea salariului corespunzator functiei de la 31 decembrie 2009.
Considera ca acest ordin, in ceea ce priveste stabilirea salariului de baza lunar brut este nelegal, impunandu-se anularea/desfiintarea sa pentru aceleasi motive pe care le-a precizat in cererea introductiva. Arata ca diminuarea salariului incalca dispozitiile imperative ale art. 30 alin.5 din Legea cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice, prin aceea ca stabileste un salariu mai mic decat cel pe care il primea conform contractului de munca la nivelul lunii decembrie 2009 iar masura unilaterala dispusa prin ordinul contestat incalca dispozitiile CCM valabil incheiat la nivelul AVAS.
La data de 14.02.2011, reclamanta si-a modificat cererea de chemare in judecata in sensul ca solicita sa se dispuna anularea /desfiintarea si a Ordinului nr.206/12.12.02.2010 si a ordinului nr.1331/11.06.2010 emise de Presedintele AVAS si obligarea la plata AVAS a drepturilor salariale cuvenite incepand cu data de 15.02.2010 si pana la data de 02.08.2010, data incetarii activitatii, reprezentand diferenta dintre salariul incasat conform ordinului contestat si salariul cuvenit la nivelul de 31 decembrie 2009.
Parata Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului a formulat intampinare, prin care solicita respingerea cererii de chemare in judecata ca neintemeiata.
Se arata ca in conformitate cu dispozitiile Legii nr.329/2009 si HG nr.1436/2009, AVAS si-a schimbat regimul de finantare, devenind institutie publica finantata integral de la bugetul de stat, prin bugetul SGG.
Schimbarea regimului de finantare a angajatorului a implicat in mod necesar si schimbarea regimului de salarizare a personalului: din momentul in care AVAS nu mai dispune de "resurse financiare proprii provenite din venituri extrabugetare" ci de credite bugetare repartizate de la bugetul de stat, si personalul institutiei devine personal bugetar, cu toate drepturile si obligatiile prevazute de lege pentru aceasta categorie de personal.
Invedereaza ca prin HG nr.1436/2009 (adoptata in executarea Legii nr.329/2009) intervin modificari esentiale ale statutului AVAS, constand in: finantarea cheltuielilor de personal si a celor aferente functionarii AVAS se asigura integral de la bugetul de stat, prin bugetul Secretariatului General al Guvernului (anexa 1 pozitia 3 din Legea nr.329 si art. 11 din HG nr.837 asa cum a fost modificata prin HG nr.1436/2009); presedintele nu mai are calitatea de ordonator principal de credite pentru cheltuielile de personal, aceasta calitate revenind organului care a preluat finantarea AVAS - Secretariatul General al Guvernului; salarizarea personalului AVAS nu se mai face conform CCM, in regim extrabugetar, ci potrivit reglementarilor legale in vigoare aplicabile personalului din institutiile si autoritatile publice finantate integral de la bugetul de stat (art.6 alin.2 din HG nr.837 asa cum a fost modificata prin HG nr.1436/2009); fata de modificarile intervenite in statutul AVAS, CCM in vigoare trebuia renegociat, in scopul adaptarii acestuia noilor reglementari legale aplicabile.
Parata arata ca intrucat salariatii nu au acceptat modificarea CCM 2009-2010, in sensul stabilirii drepturilor salariale la nivelul celor existente in sectorul bugetar, acesta a ramas aplicabil pana la implinirea termenului pentru care a fost incheiat, aplicandu-se principiul ultra-activitatii legii vechi.
Parata face trimitere la dispozitiile din Legea - cadru nr.330/2009 privind salarizarea unitara a personalului platit din fondurile publice si la efectele legii cu privire la sistemul de salarizare aplicabil AVAS: drepturile salariale ale personalului AVAS nu pot excede celor stabilite de Legea nr.330/2009; gestiunea sistemului de salarizare aplicabil personalului AVAS se asigura de ordonatorul principal de credite (SGG), iar nu de catre ordonatorul tertiar de credite (AVAS); drepturile salariale ale personalului AVAS nu mai pot fi negociate, fiind stabilite prin lege; cheltuielile cu salariile trebuie sa se incadreze in resursele financiare alocate anual prin legea bugetului de stat (Legea nr. 11/2010) si repartizate de ordonatorul principal de credite conform Legii nr. 500/2002.
Se arata ca in scopul aplicarii corelate a Legii nr.329/2009 si Legii nr.330/2009 dar si al respectarii acordului de imprumut cu FMI din perspectiva monitorizarii/verificarii de catre misiunea de evaluare, a fost adoptata Ordonanta de urgenta nr.1/2010, prin care s-au dispus urmatoarele masuri cu privire la salarizarea personalului institutiilor care si-au schimbat regimul de finantare: salarizarea personalului se face conform Contractului colectiv de munca existent, pana la implinirea termenului pentru care au fost incheiate, in limita cheltuielilor de personal aprobate (art. 1 alin. 1); in scopul incadrarii in cheltuielile de personal aprobate pana la implinirea termenului contractelor colective de munca conducatorii institutiilor puteau proceda fie la renegocierea drepturilor salariale, fie la restructurarea/reorganizarea activitatii prin reducerea numarului de posturi (art.1 alin.2); dupa implinirea termenului pentru care au fost incheiate CCM, personalul este reincadrat pe noile functii stabilite de ordonatorul principal de credite prin asimilare cu functiile din institutia care il preia in structura, subordine sau in finantare, dupa caz ...."(art.1 alin.3); drepturile salariale pentru personalul reincadrat se stabilesc la nivelul prevazut in luna decembrie 2009 pentru functii similare din institutia sau autoritatea care ii preia in structura sau finantare (art.1 alin.4); cuantumul individual al drepturilor salariale, inclusiv al sporurilor prevazute la alin.(4), se stabileste de conducatorul institutiei sau autoritatii publice, astfel incat sa se asigure incadrarea in cheltuielile de personal aprobate, cu avizul ordonatorului principal de credite.
Parata face trimitere si la dispozitiile art.10 din O.U.G. nr. 1/2010, la dispozitiile art.14 lit. a), b) si u) din OUG nr.1/2010 si solicita sa se constate ca evenimentele legislative mentionate au impus emiterea ordinului contestat, prin care salariul contestatoarei a fost stabilit la nivelul maxim al functiei similare din SGG.
Precizeaza ca intre data emiterii ordinului contestat si data prezentei intampinari au mai intervenit urmatoarele evenimente legislative cu incidenta directa asupra raporturilor de munca dintre AVAS si salariatii sai: HG nr.368/2010, Legea nr.284/2010, Legea nr.285/2010.
Parata arata ca nu poate fi primita sustinerea contestatoarei potrivit cu care Ordinul a fost emis cu aplicarea eronata a dispozitiilor OUG nr.1/2010 si cu incalcarea CCM 2009-2010, aratand ca prin cererea ce face obiectul dosarului nr.16491/3/2010, AVAS a solicitat Tribunalului Bucuresti - Sectia a VIII-a Conflicte de munca si asigurari sociale: in principal, sa constate incetat Contractul Colectiv de Munca incheiat la data de 11.02.2009 pentru o perioada de 1 (un) an de zile si inregistrat la Agentia Pentru Prestatii Sociale a Municipiului Bucuresti sub nr.673/11.02.2009, contract a carui valabilitate a inceput la 14.02.2009; in subsidiar, sa constate incetarea (caducitatea, inaplicabilitatea) si inlocuirea de drept, cu prevederile legale in vigoare, a clauzelor din CCM, referitoare la drepturile de natura salariala, la angajarea si promovarea in munca a personalului si la concedii.
In solutionarea cauzei, Tribunalul Bucuresti a pronuntat sentinta civila 1951/28.02.2011, prin care a respins exceptia inadmisibilitatii actiunii, a admis actiunea AVAS, sens in care a constatat incetat CCM inregistrat sub nr. 673/11.02.2009.
Parata considera ca daca salariatii AVAS ar fi fost exceptati de la aplicarea OUG nr.1/2010, acest lucru ar fi fost prevazut in mod expres in textul actului normativ, iar dispozitiile art.28-32 din OUG nr.51/1998 privind salarizarea speciala a personalului AVAS nu ar fi fost abrogate la data intrarii in vigoare a OUG nr.1/2010.
Parata sustine ca ordinul contestat a fost emis in executarea si cu respectarea OUG nr.1/2010.
Pana la expirarea termenului de 1 an pentru care a fost incheiat CCM (respectiv pana la data de 14.02.2010), personalul AVAS a beneficiat de salariile prevazute in CCM, cu incadrarea in cheltuielile de personal aprobate pentru trimestrul 1 al anului 2010, conform art.1 alin.(1) din OUG nr.1/2010; astfel, pentru primul trimestru al anului 2010 cheltuielile de personal repartizate reprezinta mai mult de jumatate din suma totala cu acest titlu repartizata pe anul in curs; dupa expirarea termenului de 1 an mentionat mai sus, incepand cu data de 15.02.2010, personalul AVAS este salarizat conform noului Stat de functii cuprinzand salariile aferente, aprobat de SGG, in calitate de ordonator principal de credite, in conformitate cu dispozitiile art.1 alin.(3) - (5) din OUG nr.1/2010. Invedereaza instantei ca termenul pentru care a fost incheiat CCM 2009 - 2010 este de 1 an, si nu de „2 ani" sau „1 an si nu mai mult de 12 luni", asa cum sustin salariatii AVAS, atunci cand invoca prelungirea tacita a CCM.
Arata ca daca ar fi fost mentinute drepturile salariale prevazute in CCM, fara a aplica OUG nr. 1/2010, sumele alocate AVAS de ordonatorul principal de credite cu titlu de cheltuieli de personal pentru tot anul 2010 ar fi fost epuizate intr-o singura luna.
Mentioneaza ca daca s-ar accepta teoria prelungirii tacite a CCM AVAS incepand cu data de 14.02.2010, s-ar ajunge la situatia in care s-ar incalca urmatoarele norme legale: art. 157 alin.(2) din Codul muncii, conform caruia salariile personalului din autoritatile si institutiile publice finantate integral sau in majoritate de la bugetul de stat nu pot face obiectul negocierii, fiind stabilite prin lege; art.12 din Legea nr.130/1996 conform caruia prin contractele colective de munca incheiate pentru salariatii institutiilor bugetare nu se pot negocia clauze referitoare la drepturile ale caror acordare si cuantum sunt stabilite prin dispozitii legale; art.14 din Legea nr.500/2002 conform carora nicio cheltuiala din fonduri publice nu poate fi angajata daca nu este aprobata potrivit legii si nu are prevederi bugetare; prevederile si principiile Legii nr.330/2009, in sensul ca personalul AVAS, spre deosebire de personalul celorlalte institutii finantate de la bugetul de stat, ar urma sa beneficieze in continuare de drepturi salariale care exced celor stabilite prin aceasta lege; art.1 din OUG nr.1/2010 care s-ar aplica tuturor institutiilor care s-au reorganizat prin schimbarea sistemului de finantare, cu exceptia AVAS, desi prin art.14 din acest act normativ au fost in primul rand abrogate dispozitiile speciale privind salarizarea personalului AVAS (art.28-32 din OUGnr.51/1998 rep.).
Teoria prelungirii tacite a CCM nu poate fi acceptata cata vreme un astfel de contract nu este bazat pe un buget aprobat, ci pe un iluzoriu buget propriu de venituri si cheltuieli" care a incetat sa existe dupa ce AVAS si-a schimbat statutul juridic, devenind institutie finantata de la bugetul de stat, prin bugetul SGG.
Precizeaza ca in anul 2009, AVAS dispunea de un buget propriu de venituri si cheltuieli, aprobat prin HG nr.530/2009 din care suporta cheltuielile de personal. Incepand cu data intrarii in vigoare a Legii nr.329/2009 si a HG nr.1436/2009, AVAS nu mai dispune de un astfel de buget, cheltuielile de personal fiind finantate de la bugetul de stat, prin bugetul SGG.
Solicita sa se constate ca, in speta, nu poate fi vorba de o prelungire "conventionala" a acestui contract intrucat: lipseste consimtamantul angajatorului de a prelungi durata CCM cu inca 1 an; angajatorul, in calitate de ordonator tertiar de credite, nu are capacitatea grevarii bugetului de stat pe anul 2010, aprobat prin Legea nr.11/2010 cu sumele prevazute in CCM 2009-2010; reglementarile legale in vigoare interzic institutiilor finantate din fonduri publice sa negocieze drepturi salariale, acestea fiind prevazute de lege; CCM 2009-2010 nu prevedea prelungirea contractului ca sanctiune aplicata partii care nu-l denunta cu 30 de zile inainte de implinirea termenului, ci tot ca pe un rezultat al acordului de vointe.
Precizeaza ca masura restructurarii prin reducerea numarului de posturi prevazuta la art.1 alin.(2) din OUG nr.1/2010 si indicata de contestatoare ca o posibila solutie pentru incadrarea in bugetul repartizat nu este aplicabila AVAS deoarece: conducatorul AVAS nu poate dispune reducerea numarului de posturi, acest lucru realizandu-se in cazul AVAS numai prin hotarare a Guvernului (art.1 din OUG nr.23/2004); reducerea numarului de posturi anterior expirarii CCM nu ar fi condus la reducerea cheltuielilor cu personalul ci la cresterea spectaculoasa a acestor cheltuieli, intrucat CCM 2009 - 2010 prevedea plata a 10 salarii compensatorii in cazul concedierilor pentru motive care nu tin de persoana salariatului, salariul mediu la nivelul institutiei fiind de 8.500 lei conform CCM 2009-2010.
Mentioneaza ca nu poate fi primita sustinerea potrivit cu care drepturile salariale prevazute in CIM anterior emiterii Ordinului contestat raman valabile chiar si in ipoteza incetarii CCM 2009-2010 si indiferent de evenimentele legislative intervenite si nu poate fi primita nici sustinerea potrivit careia Ordinul a fost emis cu incalcarea legii intrucat ar incalca prevederile art.41 alin.(1), art. 3 si art.17 din Codul Muncii, art.1 alin.(3) si (4) din OUG nr.1/2010 si nu contine avizul obligatoriu al departamentului juridic.
Se arata ca Ordinul nu reprezinta decizia arbitrara a angajatorului ori a ordonatorului principal de credite de modificare unilaterala a drepturilor salariale ale contestatoarei, ci un act de executare a unor dispozitii legale imperative, precizand ca a intervenit modificarea ope legis a contractului individual de munca, aflandu-ne in situatia exceptiei prevazute de art. 17 alin(4) din Codul Muncii.
Schimbarea sistemului de salarizare aplicabil AVAS nu a fost decisa de angajator ci de legiuitor, prin dispozitii legale imperative, in contextul actualei crize economice si al obligatiei respectarii acordului de imprumut cu FMI.
Invedereaza ca daca AVAS ar fi fost finantata in continuare din venituri extrabugetare, iar aceste venituri ar fi fost indestulatoare, daca personalul AVAS ar fi fost exceptat de la aplicarea Legii nr.330/2009 si de la OUG nr. 1/2009, presedintele AVAS nu ar fi avut niciun motiv - si nici temeiul legal - sa emita Ordinul prin care comunica salariatului cuantumul drepturilor salariale individuale, conform aprobarii ordonatorului principal de credite
In aceste conditii, solicita sa se constate ca, in speta, ne aflam in situatia modificarii de drept a contractului individual de munca, conform art.17 alin(4), teza a doua din Codul Muncii.
In ce priveste interpretarea data de catre reclamanta dispozitiilor art.1 alin.(3) si (4) din OUG nr.1/2010, parata arata: la solicitarea ordonatorului principal de credite, AVAS a intocmit proiectul noului stat de functii cuprinzand salariile aferente, prin asimilare cu functiile existente in SGG, la nivelul lunii decembrie 2009; in luna decembrie 2009 functiile existente in SGG (si din intreg sectorul bugetar) si salariile aferente acestora erau reglementate prin OG nr. 10/2008; SGG a analizat noul stat de functii si salariile aferente acestora, a constatat ca acesta este intocmit conform prevederilor legale aplicabile si l-a aprobat sub nr.2631/DNA/12.02.2010; reincadrarea in functie are semnificatia echivalarii cu functia similara din SGG in scopul stabilirii drepturilor salariale individuale prevazute de lege si nu presupune o modificare a felului muncii, atributiile postului ramanand neschimbate; noul stat de functii adoptat in executarea OUG nr.1/2010 nu se confunda cu structura organizatorica a institutiei; OUG nr.1/2010 nu prevede o formula sacramentala prin care SGG sa reincadreze in functie cele cateva mii de salariati ai institutiilor/entitatilor aflate in subordine/coordonare/finantare; presedintele AVAS a adus la cunostinta salariatilor in mod repetat faptul ca schimbarea statutului juridic al institutiei implica si schimbarea statutului personalului, in sensul ca salariile acestuia fiind platite de la bugetul statului, sunt stabilite de lege.
Apreciaza ca niciun salariat al AVAS nu se poate prevala de necunoasterea sau neintelegerea legislatiei aplicabile personalului din sectorul bugetar, cu atat mai mult cu cat atat angajatorul, cat si SGG si Ministerul Muncii au informat personalul cu privire la schimbarea sistemului de finantare a institutiei si a sistemului de salarizare aplicabil incepand cu data de 15.02.2010 .
Parata mai sustine ca Ordinul presedintelui nu constituie un act normativ in sensul Legii nr.24/2000 rep. si al HG nr.561/2009 si niciun act administrativ in sensul Legii nr.554/2004, ci un act prin care isi exercita atributiile prevazute de OUG nr.23/2004.
Pe de alta parte, reclamanta nu are calitatea de functionar public (care se dobandeste numai in conditiile prevazute de Legea nr.188/1999) ci de personal contractual, aflat in raporturi de munca si nu de serviciu cu AVAS. In ceea ce priveste avizul departamentului juridic, precizeaza ca acesta este consultativ (Legea 514/2003) si nu obligatoriu. Cu toate acestea, considera ca Directia Resurse Umane nu a solicitat avizul Directiei Generale Juridice intrucat conducatorii ambelor compartimente functionale au intrat intr-un evident conflict intre atributiile profesionale si interesul personal al mentinerii salariilor acordate conform vechii reglementari.
Astfel, la adresa nr.983/21.01.2010 prin care ordonatorul principal de credite solicita sa i se comunice perioada de valabilitate a CCM AVAS si orice alte aspecte relevante, conducatorii celor doua directii au intocmit adresa nr.1160/22.01.2010, aratand ca „CCM AVAS este valabil incepand cu data de 14.02.2009 pentru o perioada de 1 an". Ulterior, conducatorii respectivi si-au schimbat opinia, sustinand ca CCM 2009 -2010 a fost prelungit tacit cu inca 1 an, incepand cu data de 14.01.2010 (anterior datei de 21.01.2010) si au formulat contestatii prin care au pretins revenirea la vechile salarii (de 12.582 lei, respectiv de 22.194 lei).
In ceea ce priveste cererea privind obligarea AVAS sa ii plateasca salariul de care considera ca a fost lipsita, invedereaza ca o astfel de masura ar implica in mod necesar adoptarea de catre Parlamentul Romaniei a doua legi: lege derogatorie de la Legea nr.329/2009, Legea nr.330/2009, OUG nr. 1/2010, Legea nr.500/2002 si Codul muncii, prin care sa se dispuna ca personalul AVAS, spre deosebire de ceilalti salariati din sectorul bugetar, beneficiaza de conditii speciale de salarizare; lege rectificativa a bugetului de stat pe anul 2010 in baza careia sa fie majorate cheltuielile cu personalul in bugetul SGG, in scopul platii salariului.
In privind cererii prin care contestatoarea solicita obligarea SGG sa repartizeze AVAS sumele necesare platii salariului, apreciaza ca o astfel de masura ar contraveni dispozitiilor Legii nr.500/2002 privind finantele publice si ar implica in mod necesar adoptarea unei legi rectificative a Legii bugetului de stat.
Sustine ca Ordinul contestat a fost emis in executarea art.1 alineatele (3) - (5) din OUG nr.1/2010.
Arata ca, premergator emiterii ordinului contestat, a fost aprobat de SGG noul Stat de functii valabil la data de 15.02.2010 prin care functiile din cadrul AVAS au fost echivalate cu functiile similare din SGG, stabilindu-se totodata si drepturile salariale aferente acestora la nivelul prevazut in luna decembrie 2009 pentru salariatii SGG. In luna decembrie 2009, salariile personalului din SGG - precum si salariile pentru toti salariatii din sectorul bugetar - erau prevazute de OG nr. 10/2008.
In aceste conditii, drepturile salariale ale reclamantei au fost stabilite la nivelul maxim prevazut pentru functia similara din SGG in luna decembrie 2009, astfel cum era reglementat in anexa 1b pct. II de la OG nr.10/2008.
Precizeaza ca ordinul contestat nu reprezinta o decizie arbitrara de modificare a salariului, ci un act de executare a unor dispozitii legale imperative, determinat de schimbarea regimului de finantare a AVAS (institutie finantata integral din fonduri publice), precum si de schimbarea sistemului de salarizare a personalului acestei institutii.
Pretinsa „prelungire tacita" a CCM 2009-2010 nu poate constitui un motiv de neaplicare a dispozitiilor legale imperative aplicabile personalului din institutiile publice finantate de la bugetul de stat si o cauza de anulare a Ordinului.
In drept, au fost invocate dispozitiile art. 115 s.u. Cod de Procedura Civila.
SGG a formulat intampinare, prin care invoca exceptia de fond, peremptorie a lipsei calitatii procesuale pasive a paratului SGG.
Se arata ca reclamanta nu a indicat temeiul in drept al cererii formulate impotriva paratului SGG, dupa cum nu a aratat nici motivele de fapt care sa indice in ce mod i-au fost incalcate drepturi subiective de catre paratul SGG.
Din sustinerile acesteia nu rezulta existenta unui raport juridic obligational cu paratul SGG si care sa poata fi transpus prin prezenta cerere intr-un raport de drept procesual.
Mentioneaza faptul ca, in prezenta cauza, calitatea procesuala pasiva revine AVAS (subiect de drept distinct de SGG), aceasta institutie de specialitate a administratiei publice centrale avand personalitate juridica.
Avand in vedere faptul ca Ordinul nr.204/12.02.2010 a fost emis de Presedintele AVAS, tot acestei institutii, in dubla calitate de angajatoare a reclamantei si emitenta a actului, ii revine si obligatia corelativa de a sustine legalitatea sa, in prezentul litigiu.
Parata AVAS a formulat intampinare, prin care solicita respingerea cererii astfel cum a fost precizata ca neintemeiata.
Alaturi de precizarile pe care le-a expus in intampinarea initiala, se sustine ca anterior emiterii Ordinului nr. 1331/11.06.2010, reclamanta a indeplinit functia de expert financiar. Prin Ordinul nr. 1331/11.06.2010, la cererea reclamantei, aceasta a fost numita in functia de consilier juridic, avand in vedere si indeplinirea de catre reclamanta a conditiilor de incadrare cu privire la studii. Ulterior, la data de 03.06.2010, intre AVAS si reclamanta a fost incheiat Actul aditional la CIM, prin care s-a modificat functia si salariul reclamantei, iar reclamanta a fost de acord cu incadrarea sa pe noua functie si locul de munca, insa nu a fost de acord cu salariul.
Parata precizeaza ca drepturile salariale ale reclamantei au fost stabilite la nivelul maxim prevazut pentru functia similara din SGG in luna decembrie 2009,astfel cum era reglementat in anexa 1b pct. II de la OG nr. 10/2008.
Au fost depuse la dosar, in copie, inscrisuri.
Analizand actele si lucrarile dosarului, Tribunalul retine urmatoarele:
In ceea ce priveste exceptia lipsei calitatii procesuale pasive invocata prin intampinare de catre paratul SGG, Tribunalul retine urmatoarele:
Prin cererea de chemare in judecata s-a solicitat obligarea paratului SGG la repartizarea sumelor necesare platii drepturilor salariale ce i se cuvin, conform art. 9 alin.1 si 2 din Legea nr. 330/2009.
Conform prevederilor art. IX din OUG nr. 4/2011, la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta, pozitia 3 din anexa nr. 1 la Legea nr. 329/2009 privind reorganizarea unor autoritati si institutii publice, rationalizarea cheltuielilor publice, sustinerea mediului de afaceri si respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeana si Fondul Monetar International, cu modificarile si completarile ulterioare, se abroga.
Prin art. II pct. 4 din Ordonanta de urgenta nr. 4/2011 privind stabilirea unor masuri pentru reorganizarea Autoritatii pentru Valorificarea Activelor Statului si pentru executarea obligatiilor de plata ale institutiilor publice stabilite prin titluri executorii s-a dispus modificarea prevederilor articolului 8, alineatul (3) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 23/2004 privind stabilirea unor masuri de reorganizare a Autoritatii pentru Valorificarea Activelor Bancare prin comasarea prin absorbtie cu Autoritatea pentru Privatizare si Administrarea Participatiilor Statului, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 359 din 23 aprilie 2004, aprobata cu completari prin Legea nr. 360/2004, cu modificarile ulterioare, dupa cum urmeaza:"Presedintele este ordonator principal de credite atat pentru cheltuielile care se asigura de la bugetul de stat, cat si pentru bugetul de venituri si cheltuieli aferent activitatii de privatizare si de valorificare a activelor statului."
Prin urmare, modificarea adusa art. 8 alin.3 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 23/2004 stabileste cine are calitatea de ordonator principal de credite, norma legala in vigoare la data pronuntarii sentintei, inclusiv in cazul cheltuielilor care se asigura de la bugetul de stat.
Tribunalul considera ca aceste dispozitii legale prezinta relevanta, chiar daca ele sunt ulterioare introducerii cererii de chemare in judecata, avand in vedere ca, in cererea prin care se solicita obligarea paratului SGG sa repartizeze sumele necesare platii drepturilor salariale conform art. 9 alin.1 si 2 din Legea nr.330/2009, este obligatoriu ca paratul sa aiba inclusiv la data solutionarii cererii calitatea de ordonator principal de credite, fapt care, in speta, nu mai subzista.
Prin urmare, se va dispune admiterea exceptiei lipsei calitatii procesuale pasive a paratul GR – SGG si, pe cale de consecinta, se va respinge actiunea impotriva acestuia pentru lipsa calitatii procesuale pasive.
Analizand fondul cererii de chemare in judecata formulata impotriva AVAS, Tribunalul retine urmatoarele:
Intre reclamanta in calitate de salariata si parata in calitate de angajatoare s-au derulat raporturi de munca, dupa cum rezulta din dosar si actele aditionale incheiate ulterior, depuse, in copie, la dosar.
Prin Ordinul nr. 240/12.02.2010 emis de Presedintele AVAS, depus, in copie, la fila nr. 36 din dosar, s-a dispus, incepand cu data de 15.02.2010, reincadrarea reclamantei in functia de expert jurist la Directia Juridica Legi Speciale din cadrul Directiei Generale Juridice, stabilindu-se ca salariul de baza lunar brut corespunzator reincadrarii pe functia de expert jurist si gradatiei 2 este de 3.461 lei, sporurile incluse in salariul de baza calculate in procente sunt: spor confidentialitate 15% si spor pentru vechime in munca de 10%.
Pe acest ordin reclamanta a mentionat ca nu este de acord cu diminuarea drepturilor salariale si nici cu semnarea unui act aditional.
Reclamanta a contestat acest ordin pentru ca a considerat ca a fost emis cu aplicarea eronata a dispozitiilor OUG nr. 1/2010 si cu incalcarea prevederilor CCM al AVAS, inregistrat la DMPS Bucuresti sub nr. 673/11.02.2009.
In ceea ce priveste critica referitoare la incalcarea dispozitiilor OUG nr. 1/2010, Tribunalul retine ca nu este intemeiata pentru urmatoarele motive:
Potrivit dispozitiilor art. 1 alin.1 din OUG nr. 1/2010, in vigoare la data emiterii ordinului, salarizarea personalului autoritatilor si institutiilor publice care si-au schimbat regimul de finantare, in conformitate cu dispozitiile Legii nr. 329/2009 privind reorganizarea unor autoritati si institutii publice, rationalizarea cheltuielilor publice, sustinerea mediului de afaceri si respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeana si Fondul Monetar International, din institutii finantate integral din venituri proprii in institutii finantate integral sau partial de la bugetul de stat se realizeaza potrivit prevederilor contractelor colective de munca legal incheiate, pana la implinirea termenului pentru care au fost incheiate, in limita cheltuielilor de personal aprobate.
Tribunalul retine ca aceste dispozitii legale sunt incidente pentru faptul ca, potrivit dispozitiilor art. 3 lit. e si f din Legea nr. 329/2009 privind reorganizarea unor autoritati si institutii publice, rationalizarea cheltuielilor publice, sustinerea mediului de afaceri si respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeana si Fondul Monetar International, publicata in Monitorul Oficial nr. 761/09.11.2009, reorganizarea se realizeaza prin una dintre urmatoarele modalitati: e)reducerea de posturi din cadrul autoritatilor sau institutiilor publice; f)schimbarea regimului de finantare a unor autoritati sau institutii publice, prin virarea veniturilor incasate la bugetul de stat si finantarea cheltuielilor de la bugetul de stat.
Dispozitiile art. 4 alin.1 din acelasi act normativ dispun ca autoritatile si institutiile publice infiintate prin lege, ordonanta de urgenta a Guvernului sau ordonanta a Guvernului, supuse reorganizarii potrivit prezentei legi, precum si modalitatea de reorganizare sunt prevazute in anexa nr. 1.
In lista institutiilor si autoritatilor publice infiintate prin lege, ordonanta de urgenta a Guvernului si ordonanta a Guvernului, supuse reorganizarii – respectiv in Anexa nr. 1, pct. 3, parata AVAS este mentionata ca fiind una dintre institutiile supuse reorganizarii, urmare careia s-a decis ca AVAS este finantata integral de la bugetul de stat, prin bugetul Secretariatului General al Guvernului si ca se reduce un numar de 88 de posturi.
Asadar, institutia parata angajatoare este una dintre cele careia i s-a schimbat regimul de finantare.
In cadrul institutiei parate a fost incheiat Contractul colectiv de munca 2009-2010 inregistrat sub nr. 673/11.02.2009 depus, in copie, la filele nr. 131-144 din dosar, ceea ce inseamna ca in aplicarea OUG nr. 1/2010, drepturile salariale stabilite conform CCM raman in plata pana la expirarea CCM.
Conform dispozitiilor art.78 din Contractul colectiv de munca 2009-2010 inregistrat sub nr. 673/11.02.2009, contractul este valabil incepand cu 14.02.2009 pentru o perioada de un an.
Aceasta inseamna ca dispozitiile Contractului colectiv de munca 2009-2010 inregistrat sub nr. 673/11.02.2009 si-a produs efectele in perioada 14.02.2009-14.02.2010, dupa care devin aplicabile prevederile OUG nr.1/2010.
Desi reclamanta considera ca prevederile CCM au fost prelungite tacit deoarece acesta nu a fost denuntat, Tribunalul nu poate sa nu tina cont de faptul ca in privinta datei pana la care CCM si-a produs efectele a fost pronuntata sentinta civila nr. 1951/28.02.2011 pronuntata de Tribunalul Bucuresti –Sectia a VIII a Conflicte de munca si asigurari sociale, in dosarul nr. 16491/3/2010, prin care s-a constatat incetat Contractul colectiv de munca inregistrat la MMFPS – Directia de Munca si Protectie Sociala Bucuresti, sub nr. 673/11.02.2009.
Din copia certificatului de grefa de la fila nr. 242 din dosar, rezulta ca litigiul solutionat prin sentinta civila nr. 1951/28.02.2011 pronuntata de Tribunalul Bucuresti –Sectia a VIII a Conflicte de munca si asigurari sociale, in dosarul nr. 16491/3/2010, s-a desfasurat intre reclamanta AVAS, paratii fiind reprezentantii salariatilor ce figureaza in CCM la nivel de unitate si a avut ca obiect constatarea incetarii contractului colectiv de munca incheiat la data de 11.02.2009 pentru o perioada de 1 an de zile, contract a carui valabilitate a inceput la data de 14.02.2009 si in subsidiar constatarea incetarii si inlocuirea de drept cu prevederile legale in vigoare a unor clauze din contractul colectiv de munca etc.
In conditiile in care, printr-o hotarare judecatoreasca, care este opozabila partilor semnatare a CCM al AVAS, s-a constatat incetat CCM mentionat, iar aceasta hotarare fiind definitiva, in sensul dispozitiilor art. 289 din Codul muncii, este si producatoare de efecte juridice, sustinerile reclamantei referitoare la faptul ca CCM al AVAS incheiat pentru anul 2009-2010 a fost prelungit pana la 14.02.2011 nu pot fi primite, fiind neintemeiate.
In ceea ce priveste sustinerea reclamantei, in sensul ca la data emiterii ordinului nu i se aplicau dispozitiile art. 1 alin.3 si 4 din OUG nr. 1/2010 ci cele al art. 1 alin.1 din acelasi act normativ, Tribunalul retine ca nu este intemeiata, deoarece, asa cum anterior s-a mentionat, incepand cu data de 15.02.2010 CCM al AVAS nu mai era in vigoare, dupa cum rezulta din considerentele anterior expuse.
Astfel, conform art. 1 alin.1 din OUG nr. 1/2010, salarizarea personalului autoritatilor si institutiilor publice care si-au schimbat regimul de finantare, in conformitate cu dispozitiile Legii nr. 329/2009 privind reorganizarea unor autoritati si institutii publice, rationalizarea cheltuielilor publice, sustinerea mediului de afaceri si respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeana si Fondul Monetar International, din institutii finantate integral din venituri proprii in institutii finantate integral sau partial de la bugetul de stat se realizeaza potrivit prevederilor contractelor colective de munca legal incheiate, pana la implinirea termenului pentru care au fost incheiate, in limita cheltuielilor de personal aprobate.
Cum, in speta, prin sentinta civila nr. 1951/28.02.2011 pronuntata de Tribunalul Bucuresti –Sectia a VIII a Conflicte de munca si asigurari sociale, in dosarul nr. 16491/3/2010, prin care s-a constatat incetat Contractul colectiv de munca inregistrat la MMFPS – Directia de Munca si Protectie Sociala Bucuresti, sub nr. 673/11.02.2009, rezulta ca prevederile art. 1 alin. 1 din OUG nr. 1/2010 nu ii erau aplicabile.
In consecinta, la data emiterii Ordinului contestat erau incidente dispozitiile art. 1 alin.3 si 4 din OUG nr. 1/2010.
Conform art. 1 alin. 3 din OUG nr. 1/2010 dupa implinirea termenului pentru care au fost incheiate contractele colective de munca, personalul mentionat la alin. (1) va fi reincadrat pe noile functii, stabilite de ordonatorul principal de credite, corespunzator atributiilor, responsabilitatilor si competentelor specifice postului, prin asimilare cu functiile din institutia care il preia in structura, subordine ori in finantare, dupa caz.
Dispozitiile alin.4 sunt in sensul ca drepturile salariale ale personalului reincadrat potrivit alin. (3) sunt stabilite la nivelul prevazut in luna decembrie 2009 pentru functiile similare celor pe care a fost reincadrat din institutia sau autoritatea care il preia in structura, subordine sau in finantare, dupa caz. Acestui personal i se acorda si sporurile prevazute in notele la anexa nr. I/1 la Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice, care se includ in salariul de baza, precum si indemnizatia de conducere, dupa caz.
Conform alin. 5 cuantumul individual al drepturilor salariale, inclusiv al sporurilor prevazute la alin. (4), se stabileste de conducatorul institutiei sau autoritatii publice, astfel incat sa se asigure incadrarea in cheltuielile de personal aprobate, cu avizul ordonatorului principal de credite.
Dispozitiile alin.6 sunt in sensul ca salarizarea personalului autoritatilor si institutiilor publice care si-au schimbat regimul de finantare, in conformitate cu dispozitiile Legii nr. 329/2009, din institutii finantate integral din venituri proprii in institutii finantate integral sau partial de la bugetul de stat si care a fost reincadrat in cursul anului 2009 se mentine astfel cum a fost stabilita la data reincadrarii.
In consecinta, in conditiile in care Ordinul nr. 236/12.02.2010 emis de Presedintele AVAS stabileste drepturile salariale incepand cu data de 15.02.2010, adica ulterior incetarii CCM la nivel de unitate, inseamna ca a fost emis in mod legal, motiv pentru care critica referitoare la aplicarea eronata a OUG nr. 1/2010 nu este intemeiata.
In ceea ce priveste critica referitoare la faptul ca ordinul a fost emis cu incalcarea legii deoarece reprezinta o modificare unilaterala a raporturilor de munca, Tribunalul retine urmatoarele:
Asa cum s-a mai precizat in prezentele considerente, prin Legea nr. 330/2009 institutiei parate i s-a schimbat regimul de finantare si a devenit institutie finantata integral de la buget.
Acest aspect prezinta relevanta in privinta regimului juridic al salariului.
Prin art. I pct. 5 din Hotararea nr. 1436/2009 din 18/11/2009 pentru modificarea si completarea Hotararii Guvernului nr. 837/2004 privind organizarea si functionarea AVAS, s-a dispus ca Hotararea Guvernului nr. 837/2004 privind organizarea si functionarea AVAS, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 503 in 4 iunie 2004, cu modificarile si completarile ulterioare, se modifica si se completeaza dupa cum urmeaza: "Art. 11. - (1) Finantarea cheltuielilor de personal si a celor aferente functionarii AVAS se asigura integral de la bugetul de stat, prin bugetul SGG. (2) Veniturile rezultate din activitatea de privatizare si valorificare a activelor statului urmeaza regimul stabilit potrivit legislatiei specifice in domeniu, cu exceptia veniturilor cuvenite bugetului de stat care se vireaza integral la acesta.(3) Bugetul de venituri si cheltuieli aferent activitatii de privatizare si de valorificare a activelor statului se aproba prin hotarare a Guvernului."
In conditiile in care finantarea cheltuielilor de personal se asigura integral de la bugetul de stat, iar conform art. 6 alineatul (2) din HG nr. 837/2004 modificat prin HG nr. 1436/2009 salarizarea personalului AVAS se face potrivit reglementarilor legale in vigoare aplicabile personalului din institutiile si autoritatile publice finantate integral de la bugetul de stat, argumentul utilizat de reclamant, intemeiat pe dispozitiile art. 41 din Codul Muncii, in sensul ca prin diminuarea salariului a avut loc o modificare unilaterala a contractului individual de munca nu poate fi primit pentru urmatoarele motive:
Potrivit dispozitiilor art. 41 alin.1 din Legea nr. 53/2003 – Codul Muncii, contractul individual de munca poate fi modificat numai prin acordul partilor.
Conform dispozitiilor art. 43 alin.3 din acelasi act normativ, modificarea contractului individual de munca se refera la oricare dintre urmatoarele elemente: a) durata contractului; b) locul muncii; c) felul muncii; d) conditiile de munca; e) salariul; f) timpul de munca si timpul de odihna.
In speta, prin reincadrarea reclamantei este evident ca a fost modificat unul dintre elementele contractelor individuale de munca, insa nu se poate retine incalcarea textului de lege evocat in sustinerea cererii, in conditiile in care modul de salarizare a personalului bugetar este stabilit prin lege.
Astfel, conform art. 157 alin.1 din Legea nr. 53/2003 – Codul Muncii, salariile se stabilesc prin negocieri individuale sau/si colective intre angajator si salariati sau reprezentanti ai acestora.
Prin derogare de la principiul anterior mentionat, conform alin.2 din Legea nr. 53/2003, sistemul de salarizare a personalului din autoritatile si institutiile publice finantate integral sau in majoritate de la bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetele locale si bugetele fondurilor speciale se stabileste prin lege, cu consultarea organizatiilor sindicale reprezentative.
In acest sens sunt si dispozitiile art. 1 alin.1 din Legea nr.330/2009 privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice, in vigoare la data de la care se solicita plata diferentelor salariale, conform carora prezenta lege are ca obiect de reglementare stabilirea unui sistem unitar de salarizare pentru personalul din sectorul bugetar platit din bugetul general consolidat al statului.
Conform alin.2 al art. 1 din Legea nr. 330/2009 privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice incepand cu data intrarii in vigoare, in tot sau in parte, a prezentei legi, drepturile salariale ale personalului prevazut la alin. (1) sunt si raman in mod exclusiv cele prevazute in prezenta lege.
Principiul enuntat in Legea nr. 330/2009 este de mentionat in prezentele considerente pentru ca el vine sa consolideze situatia de exceptie prevazuta de dispozitiile art. 157 alin.2 din Legea nr. 53/2003 – Codul Muncii..
Prin urmare, modul de salarizare al personalului bugetar este stabilit prin lege si reflecta posibilitatile financiare ale statului de a sustine plata salariilor.
Mai mult decat atat, conform dispozitiilor art. 14 lit. n din OUG nr. 1/2010 la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta se abroga: orice alte dispozitii din actele normative speciale care reglementeaza posibilitatea negocierii drepturilor salariale pentru institutiile si autoritatile publice care si-au schimbat regimul de finantare din institutii finantate integral din venituri proprii in institutii finantate integral sau partial de la bugetul de stat, potrivit Legii nr. 329/2009.
Pentru toate motivele de fapt si de drept anterior expuse, critica referitoare la incalcarea dispozitiilor art. 41 din Legea nr. 53/2003 – Codul Muncii nu poate fi considerata intemeiata, motiv pentru care, sub acest aspect, actiunea va fi respinsa ca neintemeiata.
In ceea ce priveste critica referitoare la faptul ca modificarea raporturilor de munca nu a respectat procedura de informare prevazuta de art. 17 din Codul muncii, Tribunalul considera ca nu este intemeiata, in conditiile in care schimbarea regimului de finantare al paratei si modalitatea de salarizare sunt prevazute de acte normative, publicate in Monitorul Oficial, ceea ce inseamna ca reclamanta nu poate invoca faptul ca nu ar fi avut cunostinta de modificarile care urmau sa fie aplicate.
In ceea ce priveste critica conform careia Ordinul a carui anulare o solicita nu contine avizul obligatoriu al departamentului juridic conform art.54 alin.4 din Regulamentul adoptat prin HG nr. 561/2009, Tribunalul retine urmatoarele:
Prin Hotararea nr. 561/2009 din 10/05/2009 a fost aprobat Regulamentul privind procedurile, la nivelul Guvernului, pentru elaborarea, avizarea si prezentarea proiectelor de documente de politici publice, a proiectelor de acte normative, precum si a altor documente, in vederea adoptarii/aprobarii.
Conform dispozitiilor art. 54 alin.4 din Regulament din 10/05/2009 privind procedurile, la nivelul Guvernului, pentru elaborarea, avizarea si prezentarea proiectelor de documente de politici publice, a proiectelor de acte normative, precum si a altor documente, in vederea adoptarii/aprobarii, Ordinele, instructiunile si alte asemenea acte vor fi elaborate respectandu-se normele de tehnica legislativa prevazute de Legea nr. 24/2000, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, cu consultarea compartimentelor de specialitate din cadrul autoritatii publice respective, si vor fi avizate in mod obligatoriu de compartimentul juridic propriu.
In speta, acest act normativ nu este incident, deoarece Ordinul contestat nu face parte din categoria celor mentionate in Regulament(nefiind document de politici publice si proiect de acte normative), ci este emis in exercitarea atributiilor prevazute de OUG nr. 23/2004 si vizeaza raporturile de munca dintre parti.
In ceea ce priveste contestatia formulata impotriva Ordinului nr. 1216/03.06.2010 emis de Presedintele AVAS, Tribunalul retine urmatoarele:
Prin Ordinul nr. 1331/11.06.2010 emis de Presedintele AVAS, s-a dispus, incepand cu data de 11.06.2010, numirea reclamantei in functia de consilier juridic la Directia Politici Comunitare si Dialog Social – Serviciul pentru aplicarea Legii nr. 10/2001 prin transformarea postului ocupat.
In art. 2 din Ordin se arata ca salariului de baza lunar brut corespunzator reincadrarii pe functia de consilier juridic si gradatiei 2 este 3461 lei. Sporurile incluse in salariul de baza, calculate in procente sunt: spor confidentialitate 15%; spor pentru vechime in munca 10%.
Urmare emiterii acestui ordin intre parti a fost incheiat actul aditional la CIM nr. 365/11.06.2010, depus, in copie, la dosar, prin care s-a mentionat ca functia si salariul reclamantei se modifica conform O.P. nr. 1331/11.06.2010, act pe care reclamanta l-a semnat cu mentiunea ca este de acord cu functia si locul de munca cu exceptia salariului.
Desi reclamanta arata ca diminuarea salariului incalca dispozitiile imperative ale art. 30 alin.5 din Legea nr.330/2009, prin aceea ca stabileste un salariu mai mic dec
Sursa: Portal.just.ro
Alte spete Contracte de munca
Litigiu privind functionarii publici - Hotarare nr. 56 din data de 18.01.2018ESFACEREA DISCIPLINARA A CONTRACTULUI INDIVIDUAL DE MUNCA - Sentinta civila nr. 258/LM/2010 din data de 10.12.2010
DESFACEREA CONTRACTULUI INDIVIDUAL DE MUNCA - Sentinta civila nr. 535/LM/2010 din data de 10.12.2010
Contract colectiv de munca. Nelegalitatea unor clauze stipulate cu respectarea dispozitiilor legii 130/1996 privind contractul colectiv de munca - Sentinta civila nr. 906/lm/2008 din data de 17.02.2009
Sindicat.Conditiile legale pentru reprezentativitate. - Decizie nr. 976/R/ din data de 28.11.2005
Raspunderea patrimoniala. Prejudiciu creat societatii de catre angajat. Cerere reconventionala. Restituirea garantiei retinuta de angajator. - Sentinta civila nr. 227 din data de 28.02.2012
Contestatie impotriva deciziei de impunere pentru restituirea unor sume incasate necuvenit de catre angajatul cu contract individual de munca. - Sentinta civila nr. 566 din data de 02.05.2012
Raspunderea patrimoniala a angajatilor pentru pagubele produse datorita nerespectarii atributiilor de serviciu. - Sentinta civila nr. 1216 din data de 11.10.2011
Raspunderea disciplinara. Reducerea salariului cu 10 % pe o perioada de 3 luni. - Sentinta civila nr. 203 din data de 01.03.2010
Despagubiri solicitate in baza unui act aditional la contractul individual de munca - Sentinta civila nr. 95 din data de 25.01.2011
Obligatii asumate prin act aditional la contractul de munca - Sentinta civila nr. 17 din data de 11.01.2011
Drepturi banesti ce decurg din Contractul colectiv de munca - Sentinta civila nr. 419 din data de 15.04.2008
Despagubiri solicitate in baza unui act aditional la contractul individual de munca - Sentinta civila nr. 979 din data de 19.10.2010
Obligarea angajatului la plata unor despagubiri angajatorului pentru prejudiciul cauzat din vina salariatului - Sentinta civila nr. 94 din data de 01.02.2010
Contestatie impotriva deciziei de sanctionare disciplinara - Sentinta civila nr. 392 din data de 30.04.2009
Plangere contraventionala - Sentinta civila nr. 1386 din data de 16.12.2010
Violenta psihica. Viciu de consimtamant la incheierea actului aditional la CIM - Decizie nr. 83/AP din data de 03.03.2014
Modificarea unilaterala a contractului individual de munca - Decizie nr. 240/M din data de 03.03.2014
Litigii de munca – incetarea suspendarii contractului individual de munca, dispuse in temeiul art. 52 alin. 1 lit. b Codul muncii, va genera consecinte diferite in functie de solutia pronuntata prin hotararea judecatoreasca penala definitiva - Decizie nr. 1743/R din data de 02.10.2013
Fisele de evaluare sunt acte administrative ce se bucura de prezumtia legalitatii si veridicitatii in situatia in care au fost emise de o autoritate publica si nu au fost contestate de persoanele indreptatire in termen legal. - Decizie nr. 2076/R din data de 17.04.2013