Dispozitiile art.8 alin.2 din Decretul nr.167/1958; art.998 si art.1000 alin.1 Cod civil, privind angajarea raspunderii civile delictuala

DOSAR NR. ......

ROMANIA
TRIBUNALUL BUCURESTI SECTIA A IV-A CIVILA
SENTINTA CIVILA nr. ………..
SEDINTA PUBLICA DIN DATA DE ……………
TRIBUNALUL CONSTITUIT DIN:
PRESEDINTE: LILIANA ION-CHIRITA
GREFIER: MIHAI-CRISTI VITA

Pe rol solutionarea cauzei civile formulate de reclamanta ......, in contradictoriu cu parata ......, avand ca obiect pretentii – daune morale.
Dezbaterile pe fondul cauzei au avut loc in sedinta publica de la data de ……….., fiind consemnate in incheierea de sedinta de la acea data, parte integranta din prezenta, cand avand nevoie de timp pentru a delibera, instanta a amanat pronuntarea pentru …………, cand in aceeasi compunere a hotarat urmatoarele:

TRIBUNALUL

Deliberand asupra cauzei civile de fata:
Prin cererea inregistrata pe rolul Tribunalului Bucuresti la data de …………, sub nr. ......,  reclamanta ......a chemat in judecata parata ...... , solicitand instantei ca prin hotarate ce se va pronunta sa se dispuna obligarea  acesteia  la   plata  sumei  de   1.000.000  Euro  (un   milion  euro), echivalent in lei - curs BNR la data platii cu titlu de daune morale; obligarea paratei la plata tuturor cheltuielilor de judecata ocazionate de acest litigiu.
In motivarea cererii s-a aratat ca in data de …….., pe DN 13, la KM 34 din judetul Brasov s-a produs un accident de circulatie in urma caruia reclamanta a suferit vatamari grave constand in pierderea membrului superior si alte afectiuni secundare;  diagnosticul fiind : amputatie 1/3 superioara brat drept PSH drept Capsulita retractila, scolioaza dorso-lombara secundara.
S-a format dosarul penal cu nr. unic ......la Parchetul de pe langa ......, efectuandu-se cercetari privind savarsirea infractiunii prevazuta si pedepsita de dispozitiile art. 184 alin. 2 si 4 Cod Penal.
In cauza s-a efectuat o expertiza tehnica auto judiciara de catre ing. ......avand ca obiective: stabilirea dinamicii producerii accidentului rutier din data de ...... si stabilirea locului unde a avut loc impactul; stabilirea vitezei de deplasare a autovehiculului condus de invinuitul ......in momentul premergator accidentului si in momentul accidentului ; posibilitati de evitare a accidentului de catre invinuit ; verificarea posibilitatii ca starea de fapt prezentata de invinuit anterioara producerii impactului cu parapetul metalic sa fi determinat consecintele mentionate.
Ca urmare a concluziilor expuse in raportul de expertiza, prin Ordonanta Procurorului din ......a fost dispusa scoaterea de sub urmarire penala a invinuitului ......si disjungerea privind administratorului drumului public ...... Prin referatul Inspectoratului de Politie a judetului Brasov - Serviciul Rutier nr. 14655/2008 s-a propus neinceperea urmaririi penale, punct de vedere insusit de procurorul de caz-………… din cadrul Parchetului de pe langa ......, care prin Rezolutia din ……….. a dispus neinceperea urmaririi penale fata de ......sub aspectul savarsirii infractiunii de vatamare din culpa in temeiul art. 228 alin.6 C.proc.pen. raportat la art.10 alin.1 lit.b,d C.proc.pen si art.19 ind.1 alin1.C.pen.  Impotriva respectivei rezolutii nu s-a formulat plangere in conformitate cu art. 278 indice 1 C.proc.pen.
S-a mai aratata ca in cursul urmaririi penale, reclamanta s-a constituit parte civila cu o suma neprecizata, urmand ca eventuala cuantificare sa fie efectuata in conditiile art. 15 alin.2 C.proc.pen.
Avand in vedere solutia adoptata de Ministerul Public, reclamanta a fost nevoita sa se adreseze  instantei civile conform art. 19 C.proc.pen.
Suma de un milion euro solicitata este pe deplin justificata avand in vedere ca reclamanta ......a suferit prin amputatie bratul drept, acesta fiind indepartat aproape de umar, facand imposibila protejarea acestuia. Un prim aspect in cuantificarea daunelor morale de catre instanta il constituie durerile fizice (pretium doloris) suferite de reclamanta, atat in momentul producerii accidentului, cat si ulterior , ca urmare a amputatiei membrului si a tratamentelor medicale necesare in vederea recuperarii. In mod evident si de necontestat aceste dureri sunt inimaginabile, fiind de o intensitate si durata majora, reclamanta fiind nevoita a le suporta in totalitate. Referitor la durerile fizice o componenta  majora a acestora il reprezinta si cele incercate de reclamanta ca  urmare a fizioterapiei necesare recuperarii medicale ulterioare pierderii membrului si a inlaturarii celorlalte efecte secundare derivate din aceasta (scolioza, etc.).Totodata, chiar daca amputatia membrului superior a fost efectuata sub anestezie, disparitia efectelor acesteia i-a produs dureri groaznice reclamantei.
Un al doilea aspect demn de luat calcul in stabilirea cuantumului despagubirilor il constituie durerea psihica incercata de reclamanta ca urmare a pierderii bratului. Aceasta se manifesta pregnant creand victimei un complex de inferioritate pe mai multe planuri. Imprejurarea ca o tanara frumoasa, inteligenta (reclamanta este studenta anul III la Facultatea de Drept), cu potential enorm din toate punctele de vedere, nu are un brat , i-a cauzat acesteia o depresie grava ce a contribuit la schimbarea radicala a reclamantei dintr-o persoana vesela, extrovertita, perfect integrata social, intr-o persoana retrasa, introvertita ,ce nu agreeaza compania tinerilor si prefera sa traiasca singura .
Prejudiciul estetic ( pretium pulchritudinis)  cuprinzand toate vatamarile si leziunile ce aduc atingeri armoniei fizice sau infatisarii persoanei este de asemenea un element fundamental, acesta fiind imposibil de acoperit printr-o eventuala protejare care sa mascheze infirmitatea. Impactul psihic asupra victimei este cu atat mai dur cu cat aceasta traieste intr-o societate ce pune tot mai mult accent pe aspectul fizic si frumusete exterioara, de multe ori acestea fiind criterii determinante ale succesului si ascensiunii socio-economice.
Intr-o societate in care modelele tinerilor il constituie vedete de televiziune perfecte din punct de vedere fizic, infirmitatea suferita de reclamanta ii creeaza acesteia un complex de inferioritate aproape imposibil de surmontat,  dramatismul acestei situatii fiind accentuat de faptul ca reclamanta va trai toata viata cu acest handicap fizic si psihic. In conditiile in care reclamantei ii lipseste un brat, este de la sine inteles ca multe activitati , sport, dans, plaja, inot, etc. ii sunt interzise prin definitie acesteia.
Mai mult, in literatura de specialitate s-a afirmat ca exista o specie de prejudiciu numit prejudiciul juvenil reprezentand o specie aparte de dauna corporala, care creeaza in favoarea victimei un drept special la reparatie, cunoscut sub denumirea de pretium juventutis. In opinia celor care recunosc autonomia acestui tip de prejudiciu, varsta victimei are o importanta aparte. S-a spus ca „indemnizarea separata a prejudiciului juvenil este justificata in cazul in care victima este o persoana tanara si este in mod special afectata posibilitatea sa de a beneficia de avantajele specifice varstei tinere. Poate ar trebui astfel procedat mai ales atunci cand vatamarea este cu caracter permanent, neintrevazandu-se posibilitatea redresarii, a revenirii la starea de normalitate odata cu trecerea timpului sau urmare a unor interventii cu scop de reabilitare. Speranta de viata este relevanta mai ales atunci cand victima avea perspectiva unei vieti fericite. Pentru aceasta este necesara analiza situatiei anterioare a victimei, a ceea ce a realizat si ar fi putut realiza in  viitor, din acest punct de vedere.
Parata ...... prin ......a formulat intampinare prin care a solicitat respingerea cererii reclamantei.
Pe cale de exceptie, s-a invocat exceptia netimbrarii actiunii deoarece prevederile art.15 litera o) din Legea 146/1997, privind taxele judiciare de timbru, nu sunt aplicabilitate in prezenta cauza deoarece in dosarul penal nr. ......prin Rezolutia din 20 Decembrie 2011 s-a dispus neinceperea urmaririi penale fata de ...... S.A. sub aspectul savarsirii infractiunii de vatamare corporala din culpa. intrucat fapta nu este prevazuta de legea penala.
Dispozitiile art.15 lit.o din Lega nr.146/1997  pentru a fi incidenta scutirea de plata taxelor judiciare de timbru, trebuie sa fie sau sa fi fost pendinte o cauza penala. Prin folosirea, de catre legiuitor, a sintagmei „cauza penala"se intelege situatia in care actiunea penala, ce are ca obiect tragerea la raspundere penala a persoanelor care au savarsit infractiuni, a fost pusa in miscare printr-un act de inculpare prevazut de lege.
 In conformitate cu prevederile art. 112 C.proc.civ. s-a invocat si exceptia nulitatii actiuni deoarece aceasta nu este argumentata in drept.
Pe fondul cauzei, s-a aratat ca nu poate fi de acord cu sustinerile reclamantei pentru considerentele ce urmeaza:
In sustinerea actiunii formulate se invoca expertiza efectuata in dosarul penal nr. ......, dosar in care s-a dispus neinceperea urmaririi penale fata de ...... S.A. sub aspectul savarsirii infractiunii de vatamare corporala din culpa, intrucat fapta nu este prevazuta de legea penala. De asemenea , s-a dispus neinceperea urmaririi penale si pentru angajatii ...... S.A. – ...... sub aspectul savarsirii infractiunii de vatamare corporala din culpa, prevazuta de art. 184 alin.2,4 Cod penal, intrucat faptei ii lipseste unul din elementele constitutive ale infractiunii respectiv vinovatia.
Fata de cele aratate si avand in vedere afirmatia reclamantei potrivit careia
este nevoita a se adresa instantei civile potrivit art. 19 Cod procedura penala ,  parata nu poate fi de acord cu aceste sustineri deoarece art. 19 C.proc.pen. nu este incident in prezenta cauza,cat timp aceste dispozitii legale se refera la situatia in care „ persoana vatamata care nu s-a constituit parte civila in procesul penal, poate introduce la instanta civila ,actiune pentru repararea daunelor morale pricinuite prin infractiune ”.
In drept,au fost invocate dispozitiile art.115-118, 137 C.proc.civ.
La data de 23.01.2013, parata ...... a formulat si depus la dosarul cauzei  concluzii scrise prin care a invocat exceptia prescriptiei dreptului material la actiune.
S-a aratat ca intrucat reclamanta a motivat cererea  in drept pe art. 998-999 si 1000 Cod civil,  iar incidentul rutier a avut loc la data de  ......, iar actiunea reclamantei s-a inregistrat pe rolul   Tribunalului Bucuresti Sectia a IV-a civila la data de ......a intervenit exceptia prescriptiei dreptului material la actiune ce are ca obiect solicitarea de daune morale, intrucat a fost depasit termenul  general de prescriptie prevazut de  art. 3 din decretul nr. 167/1958. Prescriptia dreptului material la actiunea in repararea pagubei pricinuite prin fapta ilicita incepe sa curga de la data cand pagubitul a cunoscut sau trebuia sa cunoasca ,atat paguba,cat si pe cel care raspunde de ea, potrivit art.8 alin.1 din Decretul nr.167/1958.
Prin incheierea din ………… tribunalul a unit cu fondul cauzei exceptia prescriptiei dreptului la actiune.
Prin incheierea din ……… s-a incuviintat  pentru ambele parti proba cu inscrisuri, iar pentru reclamanta si proba testimoniala cu doi martori, probe administrate de tribunal.
In cadrul probei cu inscrisuri s-au atasat dosarele penale nr.289/P/2007 si nr....... al Parchetului de pe langa ...... .
Prin incheierea din data de ……. tribunalul a apreciat ca cererea reclamantei este scutita de la plata taxei de timbru si a timbrului judiciar.
La termenul din data de ……., reprezentantul paratei a aratat ca nu mai sustine exceptia nulitatii cererii de chemare in judecata pentru neinvocarea temeiului de drept, reclamant depunand in acest sens precizari in acest sens (filele 67,68).   
Analizand exceptia prescriptiei dreptului material la actiune, precum si cererea formulata de reclamanta, in raport de motivele invocate si de probele administrate,  tribunalul retine urmatoarele:
Prin cererea dedusa judecatii , reclamanta ......a solicitat obligarea paratei ...... la plata sumei de   1.000.000  Euro  (un   milion  euro), echivalent in lei - curs BNR la data platii cu titlu de daune morale, ca urmare a  accidentului  de circulatie din data de ......  in urma caruia reclamanta a suferit vatamari grave constand in pierderea membrului superior si alte afectiuni secundare;  diagnosticul fiind : amputatie 1/3 superioara brat drept PSH drept Capsulita retractila, scolioaza dorso-lombara secundara .
S-a format dosarul penal nr.......al Parchetului de pe langa ......, dispunandu-se prin ordonanta din 27.10.2008 a Parchetului de pe langa ...... din dosar nr.289/P/2007 scoaterea de sub urmarire penala a invinuitului Ion Ionut Claudiu, sub aspectul savarsirii infractiunii de vatamare corporala din culpa, si disjungerea cauzei privind administratorul public ,......Fata de acesta din urma s-a dispus prin rezolutia din 20 decembrie 2011 data de Parchetul de pe langa ...... in dosr nr....... neinceperea urmaririi penale sub aspectul savarsirii infractiunii de vatamare corporala din culpa , prevazuta de art.184 alin.2,4 C.pen.,intrucat fapta nu este prevazuta de legea penala,retinandu-se totodata ca legea penala nu prevede raspunderea penala a persoanelor juridice exceptate de art.19 ind.1 alin.1 C.pen.
Impotriva acestei rezolutii reclamanta nu a formulat plangere. 
In ceea ce priveste prescriptia dreptului la actiune al reclamantei, avand caracter patrimonial, acest drept se prescrie in termenul general de 3 ani, prevazut de Decretul nr.167/1958 privitor la prescriptia extinctiva. In cadrul procesului penal, persoana vatamata poate cere acoperirea prejudiciului material sau moral incercat prin savarsirea infractiunii ,de la inculpat si persoana responsabila civilmente, constituindu-se parte civila. Intotdeauna, temeiul constituirii partii civile trebuie sa fie o infractiune care, prin natura ei,produce prejudicii materiale sau morale,obligatia de acordare a despagubirilor in cadrul procesului penal neputand avea ca temei un fapt ilicit extrapenal.
Actiunea civila intemeiata pe raspunderea civila delictuala se prescrie in termenul de drept comun prevazut de Decretul nr.167/1958,de 3 ani. Acest termen se calculeaza de la data cand  pagubitul a cunoscut sau trebuia sa cunoasca ,atat paguba,cat si pe cel care raspunde de ea ( art.8 alin.2 Decretul nr.167/1958).
Tribunalul apreciaza ca momentul de la care curge termenul de prescriptie a dreptului reclamantei de a solicita despagubiri morale de la parata este cel de cand s-a dispus prin rezolutie neinceperea urmaririi penale fata de ...... S.A., respectiv 20.12.2011, intrucat din acest moment reclamanta a inteles sa-si valorifice pretentiile pe calea unei actiuni civile separate , neputandu-se constitui parte civila cat timp nu poate exista un proces penal .Mai mult, avand in vedere ca potrivit art.22 alin.1 C.pen. numai hotararea definitiva a instantei penale are autoritate de lucru judecat in fata instantei civile care judeca actiunea in despagubiri ,cu privire la existenta faptei, a persoanei care a savarsit-o si a vinovatiei acesteia ,rezulta ca in cazul in care procurorul este cel care a dispus neinceperea urmaririi penale, scoaterea de sub urmarire penala ori incetarea urmaririi penale, indiferent pentru care motive , solutia adoptata de acesta nu are autoritate de lucru judecat, astfel incat o actiune civila avand ca temei raspunderea civila delictuala este posibila,fara a se putea invoca,cu autoritate de lucru judecat ordonanta procurorului .
In consecinta, avand in vedere momentul retinut de tribunal in ceea ce priveste inceputul cursului prescriptiei dreptului la actiune ( 20.12.2011), precum si faptul ca reclamanta s-a constituit parte civila in cauza penala la data de 11.03.2011 , raportat la data formularii prezentei cereri de chemare in judecata ( 06.04.2012) si la dispozitiile art.8 alin.2 din Decretul nr.167/1958, tribunalul va respinge ca neintemeiata exceptia prescriptiei dreptului la actiune. Nu pot fi retinute argumentele paratei prin care se arata ca termenul de prescriptie curge de la data producerii accidentului (......) ,intrucat cerintele prevazute la art.8 alin.1 din Decretul nr.167/1958 trebuie indeplinite cumulativ, reclamanta cunoscand cauzele produceri accidentului dupa ce s-au efectuat cercetari in dosarul de urmarire penala, retinandu-se prin raportul de expertiza tehnica efectuat ca elementele de protectie si siguranta traficului rutier montate pe acostamentul dreapta al sensului de mers catre Brasov erau in stare distrusa si nereparate.
In ceea ce priveste fondul cauze, tribunalul apreciaza ca din probele administrate in cauza rezulta ca reclamanta a facut dovada tuturor conditiilor prevazute la art.998 si art.1000 alin.1 Cod civil, privind angajarea raspunderii civile delictuala a paratei.
Astfel, la data de ......, pe DN 13, la kilometrul 34 din judetul Brasov s-a produs un accident de circulatie in urma caruia reclamanta a suferit vatamari grave , constand in pierderea membrului superior, si alte afectiuni . Evenimentul rutier s-a produs prin coliziunea autoturismului cu nr.......condus de numitul ......(autoturism in care se afla si reclamanta ) cu balustrada metalica desprinsa din parapet ,penetrarea acesteia prin portiera usii dreapta fata determinand producerea mai multor traumatisme reclamantei . Conducatorul acestui autoturism a incercat sa evite coliziunea cu un autoturism marca BMW care  a intrat pe contrasens cu viteza ridicata.
Asa cum s-a mentionat anterior, in dosarul penal s-a efectuat un raport de expertiza tehnica auto de catre ing. ......prin care s-a stabilit dinamica producerii accidentului si posibilitatile de evitare a acestuia, retinandu-se ca elementele de protectie si siguranta traficului rutier montate pe acostamentul dreapta al sensului de mers catre Brasov erau distruse si nereparate
Din cuprinsul acestui raport de expertiza mai rezulta ca autoturismul in care se afla reclamanta circula cu viteza legala, si chiar daca acesta a efectuat o manevra de evitare a unei posibile coliziuni cu autoturismul ce venea in sens invers si a  intrat in derapaj, lovind balustrada metalica ,aceasta daca era in stare corecta de montaj, proteja producerea unor distrugeri sau rasturnari ale autoturismului ,protejand autoturismul ce si-a pierdut controlul miscarii, rolul acestor parapete fiind tocmai acela de a asigura siguranta pasagerilor si a conducatorilor auto.
In consecinta, tribunalul retine ca traumatismele suferite de reclamanta s-au datorat tocmai penetrarii balustradei prin portiera usii dreapta fata, balustrada care era distrusa si nereparata de 2 ani, desi rolul acestei balustrade era tocmai de a proteja  autoturismele in cazul unor derapari .
Astfel ,tribunalul retine indeplinirea cumulativa a conditiilor raspunderii civile delictuale  paratei pentru acordarea daunelor morale solicitate de reclamanta.
Pentru determinarea cuantumului acestor daune morale, tribunalul va avea in vedere ca la data producerii accidentului ,si implicit a vatamarii corporale ,reclamanta avea 17 ani, iar atingerea aduca integritatii corporale a unei persoane potenteaza existenta unui prejudiciu care trebuie sa fie reparat ,chiar daca nu intotdeauna poate fi evaluat, pentru ca astfel sa se poata asigura o ocrotire deplina a drepturilor   subiective ale celui vatamat.
Prejudiciul, ca element esential al raspunderii civile delictuale,consta in efectul negativ de o persoana ,urmare a faptei ilicite savarsite de o alta persoana sau lucru, pentru care aceasta este tinuta a raspunde, unul din  cazurile particulare prezentandu-l vatamarea sanatatii unei persoane ,ce are ca urmare fie pierderea, fie reducerea capacitatii sale de munca.
Prejudiciul corporal suferit de reclamanta este evident, aceasta avand amputat bratul drept, fapt ce a determinat nu numai suferinta si durerea fizica pentru recuperarea sa, dar si suferinta psihica ,reclamanta fiind la o varsta la care se afla in curs de formare profesionala, sperantele acesteia pentru viitor, inclusiv pentru intemeierea unei familii fiind reduse. Astfel, din declaratiile martorilor audiati rezulta ca ,daca inainte de accident,reclamanta era o persoana vesela, sociabila, ulterior a devenit extrem de trista ,izolata, refuzand sa socializeze cu persoane de varsta sa, si acesta cu atat mai mult cu cat, fostul sau prieten, conducatorul autoturismului in care se afla in momentul producerii accidentului, a parasit-o dupa aceste nefericit eveniment. Din declaratiile acelorasi martori mai rezulta ca reclamanta refuza sa se intalneasca ziua cu prietenii, din cauza infirmitatii, preferand sa iasa mai mult seara, poarta numai haine cu maneca lunga .
Asa-numitul prejudiciu estetic cuprinde suma vatamarilor si leziunilor prin care se aduce atingere armoniei fizice sau infatisarii unei persoane  ,el referindu-se ,in concret, la mutilarile ,desfigurarile ori cicatricele cauzat persoanei, la urmarile dezagreabile pe care acestea le au sau le pot avea asupra posibilitatilor ei  de afirmare deplina in viata, precum si la suferintele psihice pe care asemenea situatii le pot determina. Aceasta varietate de prejudiciu corporal poate constitui ,pentru o anumita persoana, in speta pentru reclamanta, un „handicap” mereu suparator, generator de complexe si neliniste, avand ca efect colateral excluderea acesteia de la viata sociala, stigmatizarea sau marginalizarea acesteia in raport cu semenii sau colectivitatea din care face parte. Prejudiciul corporal cuprinde,pe langa prejudicii materiale diverse (imposibilitatea de a se descurca singura ),pe langa cele morale exprimate in dureri fizice, si suferinte pur morale ,pe care reclamanta le resimte vazandu-se mutilata .
Daca inainte de accident reclamanta era o persoana activa, careia ii placea sa danseze, sa faca sport, ulterior a renuntat la toate acestea, producandu-i-se un prejudiciu de agrement ,prin restrangerea elementelor agreabile ale vietii .
Tot ca o varietate a prejudiciului corporal suferit de reclamanta este prejudiciul juvenil, iar in caracterizarea se porneste de la faptul ca urmarile de durata ale vatamarilor corporale sunt cu atat mai greu resimtite de catre o persoana tanara ( care inca nu  s-a realizat pe plan profesional, familial, social), decat de catre persoanele mai in varsta. Producerea acestui prejudiciu creeaza pentru victima un drept a reparatii materiale, numit pretium iuventutis.
Toate aceste aspecte retinute de tribunal conduc la concluzia ca reclamanta este puternic marcata de pierderea bratului drept, fiind considerata un handicap in urma caruia se izoleaza de persoanele de varsta sa, si care o impiedica sa duca o viata normala, descurcandu-se foarte greu si cu intretinerea si procurarea celor necesare vietii de zi cu zi.
Pierderea suferita de reclamanta nu poate fi cuantificata in bani, prejudiciul moral suferit de acesta fiind mare, dat fiind si varsta acesteia, astfel ca tribunalul ,in considerarea unei reparatii in parte a traumei suferite de reclamanta in urma accidentului si a consecintelor care o vor marca pentru toata viata, ii va acorda daune morale in cuantum de 1.000.000  Euro ,in echivalent lei la cursul B.N.R. din ziua platii.
Pentru toate aceste considerente, tribunalul va admite cererea reclamantei si va obliga parata la plata catre reclamanta a sumei mentionate , cu titlu de daune morale.
Se va lua act de faptul ca reclamanta nu solicita cheltuieli de judecata.  

PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTARASTE:

Respinge exceptia prescriptiei dreptului la actiune, ca neintemeiata.
Admite cererea formulata de reclamantul ......, cu domiciliul ales la ………….., in contradictoriu cu  parata ......, cu sediul in  ……………..
 Obliga parata la plata catre reclamanta a sumei de 1.000.000 Euro,in echivalent lei la cursul B.N.R. din ziua platii, cu titlu de daune morale.
 Ia act ca reclamanta nu solicita cheltuieli de judecata.
Cu apel in termen de 15 zile de la comunicare.
Pronuntata in sedinta publica azi, ………...

PRESEDINTE                                                                                             GREFIER











Red.L.I.-C.
Tehred.C.S./ 4 ex.