Anularea certificatului de mostenitor. Calitate procesuala activa.
(Sentinta civila nr. 7615 din data de 09.09.2008 pronuntata de Judecatoria Sectorului 3 Bucuresti)Sentinta civila nr 7615/ 09. 09. 2008 - Anularea certificatului de mostenitor. Calitate procesuala activa.
Prin cererea inregistrata pe rolul acestei instante la 06.05.2008, sub nr. 5379/301/2008, reclamanta B. R. a chemat in judecata pe parata B. S.R., solicitand instantei ca prin hotararea ce se va pronunta sa se constate nulitatea absoluta a certificatului de mostenitor nr. .. emis de Notariatul de Stat al sectorului 3 Bucuresti, pentru frauda la lege.
In motivare se arata ca la data de 10 august 1989 a decedat tatal reclamantei, B C. S-a facut precizarea ca defunctul sau tata divortase de mama sa , M. F.M., subsemnata fiind minora si incredintata spre crestere si educare mamei sale. in anul 1981 a emigrat in Franta impreuna cu mama sa , la varsta de 13 ani, obtinand azil politic in acea tara. In perioada regimului comunist, avand in vedere statutul de refugiati politic, nu au putut sa se intoarca in Romania si nu au putut coresponda liber cu rudele si cu prietenii din Romania. Dupa divortul de mama sa, defunctul meu tata s-a recasatorit cu parata B S.R.
Asa cum rezulta din certificatul de deces anexat, tatal sau a decedat inainte de revolutia din decembrie 1989, respectiv in data de 10 august 1983. Succesiunea a fost dezbatuta la Notariatul de stat al sectorului 3 Bucuresti , in dosarul nr...., eliberandu-se certificatul de mostenitor nr..., a carui nulitate solicita sa fie constatata . Desi in certificatul de mostenitor se specifica faptul ca acesta a fost emis in baza art. 13 si 22 din Decretul nr. 40/1953, republicat (in vigoare la acea data) si desi rezulta din chiar acest certificat faptul ca notarul de stat avea cunostinta despre existenta subsemnatei reclamante, nu a fost notificata . Astfel, in art. 13 din Decretul nr. 40/1953 se arata: "Notarul de stat, dupa ce a Constatat ca de pe urma persoanei decedate au ramas bunuri, cheama inaintea lui toti mostenitorii presupusi si pe legatari."
De asemenea, in art. 5 al actului normativ mentionat se arata: "In cazurile prevazute de art. 3 Notariatul de Stat se transporta la ultimul domiciliu al celui decedat si ia informatii despre numele si domiciliul mostenitorilor, despre bunurile succesorale si locul unde se gasesc, precum si despre existenta vreunui testament". In art. 6 din actul normativ se prevede obligativitatea intocmirii unui inventar al bunurilor succesorale de catre notarul de stat, inventar care va fi semnat de cel care il intocmeste si de "rudele aflate la locuinta defunctului". Dispozitiile art. 11 din Decret arata ca: "Notarul de stat este obligat sa incunostiinteze de indata pe mostenitorii si legatarii care nu au fost de fata la inventariere despre deces si masurile care au fost luate ". Cu toate acestea reclamanta nu a fost "incunostiintata" de catre notarul de stat nici pana in ziua de astazi "despre deces si despre masurile care au fost luate" si nici despre deschiderea succesiunii, incalcandu-se astfel dispozitiile imperative mentionate mai sus.
In cazul in care nu s-a tacut inventarul bunurilor, obligativitatea "citarii" tuturor mostenitorilor rezulta din dispozitiile art. 21 alin. 1 din Decretul nr. 40/1953: "In cazul cand la trei termene succesive sorocite de notarul de stat, dintre care ultimul a fost fixat dupa trecerea a 6 luni de la deschiderea mostenirii, nu se prezinta nici unul dintre mostenitori, desi acestia au fost regulat citati, dar se constata ca cel putin unul dintre ei a acceptat mostenirea expres sau tacit /../"
Se arata de asemenea ca , dupa divortul parintilor sai, a fost incredintata spre crestere si educare mamei sale si nu a mai avut legaturi personale cu defunctul care nu a mai dorit sa achite suma reprezentand intretinerea legala pentru perioada in care a fost minora. Dupa recasatorirea tatalui sau sotia acestuia a facut tot posibilul sa rupa complet legatura acestuia cu propriul sau copil astfel incat nici nu a fost anuntata de decesul parintelui sau. Dupa mai multi ani de la Revolutie cand a revenit in tara pentru o perioada mai lunga de timp s-a deplasat la locuinta tatalui sau unde a fost instiintata ca tatal sau decedase de mult timp , sotia fiind proprietara exclusiva a apartamentului respectiv. La sfarsitul anului 2007 a intrat in posesia unei copii a certificatului de mostenitor din care a aflat ca este straina de mostenire prin neacceptare . Apreciaza ca eliberarea certificatului de mostenitor de catre notarul de stat s-a facut pro causa , cu rea- credinta si cu fraudarea dispozitiilor legale imperative stabilite de actele normative in vigoare la momentul emiterii acestuia. Arata ca nu a renuntat niciodata la dreptul legal de mostenire iar pentru a-si exercita dreptul de optiune succesorala in mod legal notarul de stat ar fi trebuit sa respecte procedura prevazuta de legislatia in vigoare la acel moment. La data la care parata a incunostintat-o de faptul ca tatal sau a decedat si la data la care a afla de existenta certficatului de mostenitor era inutila exprimarea dreptului sau de optiune succesorala. Doreste sa intre in posesia partii care ii revine din mostenire ( 3/4) conform art 1 din Decretul nr. 319/ 1944 dupa constatarea nulitatii certificatului de mostenitor. Avand in vedere normele imperative incalcate de notarul public la momentul dezbaterii succesorale si emiterii certficatului de mostenitor contestat suntem in prezenta unei nulitati absolute iar cauza nulitatii este frauda la lege.
In drept au fost invocate disp. art 25 din Decretului 40/1953, republicat, art. 1 din C.civ.
In dovedire, reclamantul a atasat la dosar urmatoarele inscrisuri, in copie xerox: procura, acte de stare civila, certificat de mostenitor nr. 390/30.03.1990.
La termenul din 02.09.2008, parata a depus la dosar intampinare prin care a solicitat, in principale, admiterea exceptiei lipsei calitatii procesuale active, iar in subsidiar, ca neintemeiata.
In motivare, se arata ca, potrivit art. 651 din Codul civil, succesiunile se deschid prin moarte. Acceptarea succesiunii se face expres sau tacit, potrivit art. 700 din Codul civil, in termen de 6 luni de la deschiderea succesiunii, respectiv de la data decesului celui care lasa mostenirea. Conform art. 700 alin. 2 din Codul civil " In cazul in care mostenitorul a fost impiedicat de a se folosi de dreptul sau, din motive de forta majora, instanta judecatoreasca la cererea mostenitorului, poate prelungi termenul cu cel mult 6 luni de la data cand a luat sfarsit impiedicarea." Succesibilul trebuie sa demonstreze motivele temeinice care au determinat pierderea termenului de exprimare a optiunii succesorale, acesta putand fi repus in termenul de optiune succesorala daca sunt indeplinite conditiile legii. Din afirmatiile reclamantei din cererea de chemare in judecata rezulta faptul ca aceasta avea cunostinta de domiciliul defunctului, precum si ca a fost instiintata de subsemnata despre decesul tatalui sau , desi, legal, nu avea aceasta obligatie.
Pretinsa impiedicare a reclamantei de a accepta succesiunea se datoreaza propriei culpe, careia i se poate imputa lipsa de comunicare cu ruda sa fireasca o foarte lunga perioada de timp, cu atat mai mult cat aceasta cunostea domiciliul tatalui sau.
Prin urmare, dreptul de optiune succesorala al reclamantei s-a prescris, prin trecerea celor 6 luni in interiorul carora reclamanta isi putea exprima intentia de acceptare a succesiunii.
Totodata, in aceasta imprejurare de fapt, raportata la dispozitiile art. 696 din Codul civil, putem afirma cu certitudine ca aceasta neacceptare, renuntare la succesiune, face ca reclamanta sa fie considerata ca nu a fost niciodata erede, mai precis, vocatia la succesiune.
In acest context, apare ca fiind un tert in raporturile succesorale deduse judecatii, iar asa cum s-a statuat in practica si literatura de specialitate, legitimarea procesuala activa nu o poate avea decat o persoana care ar putea sa pretinda drepturi succesorale.
.Reclamanta are obligatia de a dovedi faptul ca nu a fost notificata de notar in legatura cu procedura de dezbatere a succesiunii conform art 1169 C.civ, in conditiile in care legea civila cunoaste doua forme ale acceptarii voluntare a mostenirii , respectiv expres au tacit conform art 689 C.civ.Dispozitiile invocate de reclamanta , respectiv art 3 si urmatoarele din Decretul nr 40 / 1953 nu au caracter imperativ .
Asupra exceptiei lipsei calitatii procesuale active instanta retine urmatorele :
In fapt la data de 10 august 1989 a decedat tatal reclamantei, B. C. , conform certificatului de deces nr ....eliberat de Consiliul Popular al Municipiului Bucuresti .
La data de 30 martie 1990 Notariatul de Stat al Sectorului 3 Bucuresti a eliberat de pe urma lui Bugulescu Constantin certificatul de mostenitor nr ... prin care s-a statuat ca intreaga mostenire ii revine sotiei supravietuitoare, parata B. S.R., iar reclamanta B. R. este straina de succesiune prin necceptare conform art 700 C.civ.
Prin prezenta cerere de chemare in judecata se solicita constatarea nulitatii absolute a certificatului de mostenitor nr ....emis de Notariatul de stat al sectorului 3 Bucuresti.
Succesorul care nu a fost prezent la la notariat si , prin urmare , nu a consimtit la mentiunile din certificatul de mostenitor , poate cere anularea certicatului eliberat altui mostenitor , actiunea fiind prescriptibila in termenul general de prescriptie , dar cu conditia sa faca dovada acceptarii in termen a succesiunii . Daca insa , inauntrul termenului de acceptare a succesiunii , succesibilul nu si-a exercitat dreptul de optiune nici expres nici tacit titlul de mostenitor se stinge , iar succesibilul este considerat strain de mostenire .
Potrivit art 700 alin 1 C.civ. dreptul de a accepta succesiunea se prescrie printr-un termen de 6 luni socotit de la deschiderea succesiunii . Asa cum rezulta din inscrisurile de la dosar precum si din sustinerile reclamantei , aceasta nu a acceptat expres sau tacit mostenirea tatalui sau in termenul prevazit de textul de lege .
In alin 2 al art 700 C.civ . se prevede ca , in cazul in care mostenitorul a fost impiedicat de a se folosi de dreptul sau din motive de forta majora , instanta judecatoreasca la cererea mostenitorului poate prelungi termenul cu cel mult 6 luni de la data la care a luta sfarsi impiedicarea. Dupa adoptarea Decretului 167 / 1958 privitor la prescriptia extinctiva , in lumina caruia forta majora este o cauza de suspendare de drept a prescriptiei iar repunerea in termen poate fi dispusa de instanta pentru alte motive temeinic justificate - s-a hotarat ca art 700 alin 2 C.civ trebuie considerat abrogat implicit si inlocuit prin prevederile art 13, 14 si 19 din Decretul nr 167 / 1958 . Inseamna ca prevederile dreptului comun sunt aplicabile si in privinta prescriptiei dreptului de optiune succesorala.
Pe cale de consecinta instanta va proceda la verificarea imprejurarilor care ar putea constitui cauze de suspendare a prescriptiei , imprejurari care au operat la data deschiderii mostenirii si au impiedicat-o pe reclamanta sa-si exercite dreptul sau de optiune .
Cursul prescriptiei se suspenda de drept cat timp succesibilul a fost impiedicat printr-un caz de forta majora sa-si exercite dreptul de optiune succesorala ( art 13 lit a) , face parte din fortele armate ale Romaniei iar acestea sunt puse pe picior de razboi ( art 13 lit b ) sau este lipsit de capacitatea de exercitiu si nu are reprezentant legal sau are capacitate de exercitiu restransa si nu are cine sa-i incuviinteze actele ( art 14 alin 2 ) .
Intrucat cazurile prevazute de art 13 lit b, c si art 14 din Decretul 167 / 1958 nu privesc situatia de fata instanta urmeaza sa cerceteze in ce masura este aplicabil art 13 lit a, respectiv daca reclamanta a fost impiedicata de un caz de forta majora sa-si exercite dreptul de optiune succesorala.
Prin cauza de forta majora se intelege un eveniment exterior , imprevizibil, inevitabil si invincibil , care creeaza o impiedicare absoluta de a actiona . Ascunderea cu rea - credinta a mortii lui de cuius de catre comostenitori sau lipsa legaturilor personale cu acesta nu pot constitui insa un caz de forta majora intrucat nu au constituit o piedica absoluta pentru reclamanta in acceptarea mostenirii parintelui sau.
In masura in care calificam aceste motive drept cauze temeinic justificate neimputabile titularului dreptului de optiune care nu intrunesc insa caracterele fortei majore , ele pot justifica doar repunerea in termenul de prescriptie.
Insa potrivit art 19 alin 2 din Decretul 167 / 1958 repunerea in termen poate fi solicitata in decurs de o luna de la incetarea cauzelor care justifica depasirea termenului de prescriptie . Instanta constata ca reclamanta a luat cunostinta de decesul autorului sau cel tarziu la data de 05 octombrie 2007 ( data la care a imputernicit-o pe M. F. M. sa o reprezinte in vederea anularii certificatului de mostenitor nr.../30 martie 1990) . Cu toate acestea reclamanta a inteles sa promoveze prezenta cerere de chemare in judecata, de anulare a certificatului de mostenitor emis de pe urma lui B.C. la data de 06 . 05 . 2008 , fara a formula o cerere de repunere in termen conform prevederilor art 19 din Decretul 167 / 1958.
Intrucat reclamanta nu a acceptat expres sau tacit mostenirea tatalui sau B C , in interiorul termenului de acceptare a succesiunii , aceasta nu are calitate procesuala in actiunea privind anularea certificatului de mostenitor drept pentru care instanta va admite exceptia lipsei calitatii procesuale active a reclamantei B R si va respinge cererea ca fiind formulata de o persoana fara calitate procesuala activa.
??
??
??
??
1
Prin cererea inregistrata pe rolul acestei instante la 06.05.2008, sub nr. 5379/301/2008, reclamanta B. R. a chemat in judecata pe parata B. S.R., solicitand instantei ca prin hotararea ce se va pronunta sa se constate nulitatea absoluta a certificatului de mostenitor nr. .. emis de Notariatul de Stat al sectorului 3 Bucuresti, pentru frauda la lege.
In motivare se arata ca la data de 10 august 1989 a decedat tatal reclamantei, B C. S-a facut precizarea ca defunctul sau tata divortase de mama sa , M. F.M., subsemnata fiind minora si incredintata spre crestere si educare mamei sale. in anul 1981 a emigrat in Franta impreuna cu mama sa , la varsta de 13 ani, obtinand azil politic in acea tara. In perioada regimului comunist, avand in vedere statutul de refugiati politic, nu au putut sa se intoarca in Romania si nu au putut coresponda liber cu rudele si cu prietenii din Romania. Dupa divortul de mama sa, defunctul meu tata s-a recasatorit cu parata B S.R.
Asa cum rezulta din certificatul de deces anexat, tatal sau a decedat inainte de revolutia din decembrie 1989, respectiv in data de 10 august 1983. Succesiunea a fost dezbatuta la Notariatul de stat al sectorului 3 Bucuresti , in dosarul nr...., eliberandu-se certificatul de mostenitor nr..., a carui nulitate solicita sa fie constatata . Desi in certificatul de mostenitor se specifica faptul ca acesta a fost emis in baza art. 13 si 22 din Decretul nr. 40/1953, republicat (in vigoare la acea data) si desi rezulta din chiar acest certificat faptul ca notarul de stat avea cunostinta despre existenta subsemnatei reclamante, nu a fost notificata . Astfel, in art. 13 din Decretul nr. 40/1953 se arata: "Notarul de stat, dupa ce a Constatat ca de pe urma persoanei decedate au ramas bunuri, cheama inaintea lui toti mostenitorii presupusi si pe legatari."
De asemenea, in art. 5 al actului normativ mentionat se arata: "In cazurile prevazute de art. 3 Notariatul de Stat se transporta la ultimul domiciliu al celui decedat si ia informatii despre numele si domiciliul mostenitorilor, despre bunurile succesorale si locul unde se gasesc, precum si despre existenta vreunui testament". In art. 6 din actul normativ se prevede obligativitatea intocmirii unui inventar al bunurilor succesorale de catre notarul de stat, inventar care va fi semnat de cel care il intocmeste si de "rudele aflate la locuinta defunctului". Dispozitiile art. 11 din Decret arata ca: "Notarul de stat este obligat sa incunostiinteze de indata pe mostenitorii si legatarii care nu au fost de fata la inventariere despre deces si masurile care au fost luate ". Cu toate acestea reclamanta nu a fost "incunostiintata" de catre notarul de stat nici pana in ziua de astazi "despre deces si despre masurile care au fost luate" si nici despre deschiderea succesiunii, incalcandu-se astfel dispozitiile imperative mentionate mai sus.
In cazul in care nu s-a tacut inventarul bunurilor, obligativitatea "citarii" tuturor mostenitorilor rezulta din dispozitiile art. 21 alin. 1 din Decretul nr. 40/1953: "In cazul cand la trei termene succesive sorocite de notarul de stat, dintre care ultimul a fost fixat dupa trecerea a 6 luni de la deschiderea mostenirii, nu se prezinta nici unul dintre mostenitori, desi acestia au fost regulat citati, dar se constata ca cel putin unul dintre ei a acceptat mostenirea expres sau tacit /../"
Se arata de asemenea ca , dupa divortul parintilor sai, a fost incredintata spre crestere si educare mamei sale si nu a mai avut legaturi personale cu defunctul care nu a mai dorit sa achite suma reprezentand intretinerea legala pentru perioada in care a fost minora. Dupa recasatorirea tatalui sau sotia acestuia a facut tot posibilul sa rupa complet legatura acestuia cu propriul sau copil astfel incat nici nu a fost anuntata de decesul parintelui sau. Dupa mai multi ani de la Revolutie cand a revenit in tara pentru o perioada mai lunga de timp s-a deplasat la locuinta tatalui sau unde a fost instiintata ca tatal sau decedase de mult timp , sotia fiind proprietara exclusiva a apartamentului respectiv. La sfarsitul anului 2007 a intrat in posesia unei copii a certificatului de mostenitor din care a aflat ca este straina de mostenire prin neacceptare . Apreciaza ca eliberarea certificatului de mostenitor de catre notarul de stat s-a facut pro causa , cu rea- credinta si cu fraudarea dispozitiilor legale imperative stabilite de actele normative in vigoare la momentul emiterii acestuia. Arata ca nu a renuntat niciodata la dreptul legal de mostenire iar pentru a-si exercita dreptul de optiune succesorala in mod legal notarul de stat ar fi trebuit sa respecte procedura prevazuta de legislatia in vigoare la acel moment. La data la care parata a incunostintat-o de faptul ca tatal sau a decedat si la data la care a afla de existenta certficatului de mostenitor era inutila exprimarea dreptului sau de optiune succesorala. Doreste sa intre in posesia partii care ii revine din mostenire ( 3/4) conform art 1 din Decretul nr. 319/ 1944 dupa constatarea nulitatii certificatului de mostenitor. Avand in vedere normele imperative incalcate de notarul public la momentul dezbaterii succesorale si emiterii certficatului de mostenitor contestat suntem in prezenta unei nulitati absolute iar cauza nulitatii este frauda la lege.
In drept au fost invocate disp. art 25 din Decretului 40/1953, republicat, art. 1 din C.civ.
In dovedire, reclamantul a atasat la dosar urmatoarele inscrisuri, in copie xerox: procura, acte de stare civila, certificat de mostenitor nr. 390/30.03.1990.
La termenul din 02.09.2008, parata a depus la dosar intampinare prin care a solicitat, in principale, admiterea exceptiei lipsei calitatii procesuale active, iar in subsidiar, ca neintemeiata.
In motivare, se arata ca, potrivit art. 651 din Codul civil, succesiunile se deschid prin moarte. Acceptarea succesiunii se face expres sau tacit, potrivit art. 700 din Codul civil, in termen de 6 luni de la deschiderea succesiunii, respectiv de la data decesului celui care lasa mostenirea. Conform art. 700 alin. 2 din Codul civil " In cazul in care mostenitorul a fost impiedicat de a se folosi de dreptul sau, din motive de forta majora, instanta judecatoreasca la cererea mostenitorului, poate prelungi termenul cu cel mult 6 luni de la data cand a luat sfarsit impiedicarea." Succesibilul trebuie sa demonstreze motivele temeinice care au determinat pierderea termenului de exprimare a optiunii succesorale, acesta putand fi repus in termenul de optiune succesorala daca sunt indeplinite conditiile legii. Din afirmatiile reclamantei din cererea de chemare in judecata rezulta faptul ca aceasta avea cunostinta de domiciliul defunctului, precum si ca a fost instiintata de subsemnata despre decesul tatalui sau , desi, legal, nu avea aceasta obligatie.
Pretinsa impiedicare a reclamantei de a accepta succesiunea se datoreaza propriei culpe, careia i se poate imputa lipsa de comunicare cu ruda sa fireasca o foarte lunga perioada de timp, cu atat mai mult cat aceasta cunostea domiciliul tatalui sau.
Prin urmare, dreptul de optiune succesorala al reclamantei s-a prescris, prin trecerea celor 6 luni in interiorul carora reclamanta isi putea exprima intentia de acceptare a succesiunii.
Totodata, in aceasta imprejurare de fapt, raportata la dispozitiile art. 696 din Codul civil, putem afirma cu certitudine ca aceasta neacceptare, renuntare la succesiune, face ca reclamanta sa fie considerata ca nu a fost niciodata erede, mai precis, vocatia la succesiune.
In acest context, apare ca fiind un tert in raporturile succesorale deduse judecatii, iar asa cum s-a statuat in practica si literatura de specialitate, legitimarea procesuala activa nu o poate avea decat o persoana care ar putea sa pretinda drepturi succesorale.
.Reclamanta are obligatia de a dovedi faptul ca nu a fost notificata de notar in legatura cu procedura de dezbatere a succesiunii conform art 1169 C.civ, in conditiile in care legea civila cunoaste doua forme ale acceptarii voluntare a mostenirii , respectiv expres au tacit conform art 689 C.civ.Dispozitiile invocate de reclamanta , respectiv art 3 si urmatoarele din Decretul nr 40 / 1953 nu au caracter imperativ .
Asupra exceptiei lipsei calitatii procesuale active instanta retine urmatorele :
In fapt la data de 10 august 1989 a decedat tatal reclamantei, B. C. , conform certificatului de deces nr ....eliberat de Consiliul Popular al Municipiului Bucuresti .
La data de 30 martie 1990 Notariatul de Stat al Sectorului 3 Bucuresti a eliberat de pe urma lui Bugulescu Constantin certificatul de mostenitor nr ... prin care s-a statuat ca intreaga mostenire ii revine sotiei supravietuitoare, parata B. S.R., iar reclamanta B. R. este straina de succesiune prin necceptare conform art 700 C.civ.
Prin prezenta cerere de chemare in judecata se solicita constatarea nulitatii absolute a certificatului de mostenitor nr ....emis de Notariatul de stat al sectorului 3 Bucuresti.
Succesorul care nu a fost prezent la la notariat si , prin urmare , nu a consimtit la mentiunile din certificatul de mostenitor , poate cere anularea certicatului eliberat altui mostenitor , actiunea fiind prescriptibila in termenul general de prescriptie , dar cu conditia sa faca dovada acceptarii in termen a succesiunii . Daca insa , inauntrul termenului de acceptare a succesiunii , succesibilul nu si-a exercitat dreptul de optiune nici expres nici tacit titlul de mostenitor se stinge , iar succesibilul este considerat strain de mostenire .
Potrivit art 700 alin 1 C.civ. dreptul de a accepta succesiunea se prescrie printr-un termen de 6 luni socotit de la deschiderea succesiunii . Asa cum rezulta din inscrisurile de la dosar precum si din sustinerile reclamantei , aceasta nu a acceptat expres sau tacit mostenirea tatalui sau in termenul prevazit de textul de lege .
In alin 2 al art 700 C.civ . se prevede ca , in cazul in care mostenitorul a fost impiedicat de a se folosi de dreptul sau din motive de forta majora , instanta judecatoreasca la cererea mostenitorului poate prelungi termenul cu cel mult 6 luni de la data la care a luta sfarsi impiedicarea. Dupa adoptarea Decretului 167 / 1958 privitor la prescriptia extinctiva , in lumina caruia forta majora este o cauza de suspendare de drept a prescriptiei iar repunerea in termen poate fi dispusa de instanta pentru alte motive temeinic justificate - s-a hotarat ca art 700 alin 2 C.civ trebuie considerat abrogat implicit si inlocuit prin prevederile art 13, 14 si 19 din Decretul nr 167 / 1958 . Inseamna ca prevederile dreptului comun sunt aplicabile si in privinta prescriptiei dreptului de optiune succesorala.
Pe cale de consecinta instanta va proceda la verificarea imprejurarilor care ar putea constitui cauze de suspendare a prescriptiei , imprejurari care au operat la data deschiderii mostenirii si au impiedicat-o pe reclamanta sa-si exercite dreptul sau de optiune .
Cursul prescriptiei se suspenda de drept cat timp succesibilul a fost impiedicat printr-un caz de forta majora sa-si exercite dreptul de optiune succesorala ( art 13 lit a) , face parte din fortele armate ale Romaniei iar acestea sunt puse pe picior de razboi ( art 13 lit b ) sau este lipsit de capacitatea de exercitiu si nu are reprezentant legal sau are capacitate de exercitiu restransa si nu are cine sa-i incuviinteze actele ( art 14 alin 2 ) .
Intrucat cazurile prevazute de art 13 lit b, c si art 14 din Decretul 167 / 1958 nu privesc situatia de fata instanta urmeaza sa cerceteze in ce masura este aplicabil art 13 lit a, respectiv daca reclamanta a fost impiedicata de un caz de forta majora sa-si exercite dreptul de optiune succesorala.
Prin cauza de forta majora se intelege un eveniment exterior , imprevizibil, inevitabil si invincibil , care creeaza o impiedicare absoluta de a actiona . Ascunderea cu rea - credinta a mortii lui de cuius de catre comostenitori sau lipsa legaturilor personale cu acesta nu pot constitui insa un caz de forta majora intrucat nu au constituit o piedica absoluta pentru reclamanta in acceptarea mostenirii parintelui sau.
In masura in care calificam aceste motive drept cauze temeinic justificate neimputabile titularului dreptului de optiune care nu intrunesc insa caracterele fortei majore , ele pot justifica doar repunerea in termenul de prescriptie.
Insa potrivit art 19 alin 2 din Decretul 167 / 1958 repunerea in termen poate fi solicitata in decurs de o luna de la incetarea cauzelor care justifica depasirea termenului de prescriptie . Instanta constata ca reclamanta a luat cunostinta de decesul autorului sau cel tarziu la data de 05 octombrie 2007 ( data la care a imputernicit-o pe M. F. M. sa o reprezinte in vederea anularii certificatului de mostenitor nr.../30 martie 1990) . Cu toate acestea reclamanta a inteles sa promoveze prezenta cerere de chemare in judecata, de anulare a certificatului de mostenitor emis de pe urma lui B.C. la data de 06 . 05 . 2008 , fara a formula o cerere de repunere in termen conform prevederilor art 19 din Decretul 167 / 1958.
Intrucat reclamanta nu a acceptat expres sau tacit mostenirea tatalui sau B C , in interiorul termenului de acceptare a succesiunii , aceasta nu are calitate procesuala in actiunea privind anularea certificatului de mostenitor drept pentru care instanta va admite exceptia lipsei calitatii procesuale active a reclamantei B R si va respinge cererea ca fiind formulata de o persoana fara calitate procesuala activa.
??
??
??
??
1
Sursa: Portal.just.ro
Alte spete Actiuni (in): anulare, posesorie, regres, pauliana etc.
Anulare act - Decizie nr. 523 din data de 27.06.2017Anulare act - Decizie nr. 502 din data de 21.06.2017
II.Procesul verbal de contraventie care nu intruneste conditiile prev. de art. 19/1 din OG nr. 2/2001 reactualizata, va fi anulat. - Decizie nr. 267/R din data de 23.05.2005
Anularea actelor frauduloase incheiate de debitori in dauna creditorilor se poate dispune daca se dovedeste existenta intentiei de frauda - Sentinta civila nr. 506/CA din data de 19.05.2004
COMPETENTA MATERIALA . ANULARE ACT FALSIFICAT - Decizie nr. nr. 5/A din data de 05.01.2004
Obligare la incheierea unui act autentic de vanzare-cumparare iar in caz de refuz, Sentinta sa tina loc de contract de vanzare cumparare - Decizie nr. 155 din data de 31.12.2013
Lipsa calitatii procesuale pasive ca urmare a divizarii unei societati in mai multe societati comerciale. Imposibilitatea introducerii unor noi parati in apel. - Decizie nr. 404 din data de 09.09.2011
Actiune in constatare - Sentinta civila nr. 293 din data de 03.06.2009
- Sentinta civila nr. 526 din data de 29.10.2008
Rectificare carte funciara - Sentinta civila nr. 118 din data de 10.02.2009
Exceptia inadmisibilitatii cererii pentru neparcurgerea procedurii plangerii prealabile. Dovada depusa dupa inchiderea dezbaterilor - Sentinta civila nr. 84/F din data de 15.09.2015
Raportul de evaluare intocmit de A.N.I.. Consecintele incalcarii dispozitiilor art. 70 si 79 alin. 1 din Legea nr. 161/2003. Contestarea raportului de evaluare. - Decizie nr. 5/F din data de 23.01.2015
Admisibilitatea actiunii in anulare a actului administrativ-fiscal adresate direct instantei de judecata, fara a urma, in prealabil, procedura prevazuta de art. 205-208 din Codul de procedura fiscala. - Decizie nr. 611/R din data de 21.05.2015
Vechiul cod de procedura civila � Recurs respins. Inadmisibilitate actiune constatare a unei situatii de fapt in materia contenciosului administrativ. Sanctiunea necomunicarii modificarii actiunii � nulitate relativa in conditiile art. 105 alin. 2 c.pr.ci - Decizie nr. 2130/R din data de 19.09.2014
Vechiul cod de procedura civila - Recurs respins. Inadmisibilitate actiune constatare a unei situatii de fapt in materia contenciosului administrativ. Sanctiunea necomunicarii modificarii actiunii � nulitate relativa in conditiile art. 105 alin. 2 c.pr.ci - Decizie nr. 1449/R din data de 25.04.2014
Actiune pentru anularea permisului sau de conducere - Sentinta civila nr. 4798/CA din data de 19.09.2012
Actiune in anulare. Decizie emisa in baza Legii 10/2001 de catre o persoana juridica ce nu avea calitatea de unitate detinatoare. - Sentinta civila nr. 101/S din data de 03.04.2012
Interesul in promovarea unei ac?iuni in constatarea nulita?ii absolute a unui act juridic. - Decizie nr. 251/A din data de 28.10.2011
Cheltuieli de judecata pe cale separata. - Decizie nr. 1290/R din data de 20.10.2011
Uzucapiune.Posesia exerciatata asupra unui teren proprietatea C.A.P. - Decizie nr. 1473/R din data de 24.11.2011