Functionari publici. Incetare eliberare din functie GArda Financiara

      Pentru astazi fiind amanata pronuntarea asupra cauzei formulate in baza Legii nr. 188/1999, privind pe reclamantul V. P. in contradictoriu cu paratele AGENTIA NATIONALA DE ADMINISTRARE FISCALA, GARDA FINANCIARA – COMISARIATUL GENERAL si GARDA FINANCIARA – SECTIA JUDETEANA BRASOV.
La apelul nominal facut in sedinta publica, la pronuntare se constata lipsa partilor.
Procedura de citare este legal indeplinita.
Dezbaterile in fond asupra cererii de fata au avut loc in sedinta publica din 16 ianuarie 2012,  cand partile au pus concluzii in sensul celor consemnate in incheierea de sedinta din aceea zi, care face parte integranta din prezenta, iar instanta pentru a da posibilitatea partilor sa depuna concluzii scrise, in baza art. 146 Cod procedura civila a amanat pronuntarea pentru data de 23 ianuarie 2012.

TRIBUNALUL,

Asupra cauzei de fata:
Prin actiunea inregistrata pe rolul acestei instante sub nr. 10865/62/2011 la data de 25.08.2011, reclamantul V. P.L a chemat in judecata pe paratii ANAF, GARDA FINANCIARA – COMISARIATUL GENERAL si GARDA FINANCIARA – SECTIA JUDETEANA BRASOV solicitand: anularea Deciziei nr. 40/22.07.2011 prin care a fost eliberat din functia publica de teritoriala de executie de comisar cls. I, grad profesional superior, ca urmare a reorganizarii institutiei; reintegrarea in functia publica din care a fost eliberat, cf. art. 106 al. 2 din Leg. 188/1999; obligarea paratelor la plata unei despagubiri egale cu salariile indexate, majorate si recalculate, precum si celelalte drepturi de care ar fi beneficiat incepand cu data de 25.07.2011 si pana la reintegrarea in functie; cu cheltuieli de judecata.
Petitul 3, referitor la despagubiri, a fost modificat verbal in sedinta din data de 16 ian. 2012, cand reclamantul a aratat ca solicita doar acordarea salariilor de care ar fi beneficiat in perioada de la data eliberarii din functie si pana la data reintegrarii efective.
In motivare, reclamantul arata ca, in anul 2007, in urma concursului la care a participat, a ocupat functia publica de comisar in cadrul Sectiei Judetene Brasov din cadrul Garzii Financiare; de la data angajarii sale si pana la data eliberarii din functie, reclamantul mai arata ca a promovat anual, ajungand la gradul de comisar cls. I, grad profesional superior.
La data de 23 iunie 2011 i s-a comunicat preavizul nr. 806035 prin care i s-a adus la cunostinta ca, prin O. 2253/2011 si prin HG 566/2011 s-a dispus reorganizarea Sectiei Judetene Brasov si disponibilizarea tuturor angajatilor iar, apoi, organizarea unui concurs pentru ocuparea celor 17 posturi vacante.
Prin preavizul mentionat, i s-a pus in vedere reclamantului ca, pana in data de 01.07.2011, sa opteze pentru unul din posturile vacante cuprinse in lista functiilor publice vacante care urma sa se publice pe site-ul Garzii Financiare si a ANAF. I s-a mai comunicat data organizarii concursului, 11 iulie pentru proba scrisa si 15 iulie pentru interviu. In urma acestui concurs, reclamantul a fost declarat ”respins”.
La finalul perioadei de 30 de zile de preaviz, i s-a comunicat reclamantului Decizia nr. 40/22.07.2011 pe care acesta o apreciaza ca fiind nula absolut deoarece nu indeplineste conditiile de forma prevazute de lege, fiind emisa cu nesocotirea prevederilor legale iar, pe fond, ca fiind netemeinica si nelegala.
Sub aspectul conditiilor de forma, se arata ca decizia a fost emisa de o persoana care nu avea calitatea de a emite astfel de decizii, respectiv de Sectia Judeteana Brasov  institutie fara capacitatea de a emite astfel de acte - si nu de Comisariatul general, cf. art. 5 al. 1 si art. 4 din HG 566/2011. Comisarul sef din cadrul Sectiei Judetene Brasov nu avea imputernicirea de a semna astfel de acte. Or, sanctiunea aplicabila unui act emis in astfel de conditii este nulitatea absoluta.
In sprijinul acestei idei reclamantul invoca si dispozitiile art. II al. 2 din HG 566/2011, cf. carora, ”pana la data expirarii termenului prevazut la alin. (1), activitatea Garzii Financiare este supusa dispozitiilor cuprinse in actele normative privind organizarea si functionarea acesteia, in vigoare pana la data intrarii in vigoare a prezentei hotarari”.
Reclamantul concluzioneaza pe chestiunea nulitatii ca, daca pana la emiterea HG 566/2011 era in vigoare HG 1324/2009, care recunostea Comisariatelor Judetene personalitatea juridica si dadea dreptul comisarilor sefi sa dispuna cu privire la organizarea personalului, odata cu emiterea HG 566/2011, singura persoana care are atributii legate de numirea, angajarea, promovarea, sanctionarea si eliberarea din functie a personalului de executie din Garda Financiara este Comisariatul General, si nu comisariatul sef de sectie judeteana.
Un al doilea motiv vizeaza faptul ca actul contestat a fost emis in baza unui act administrativ inexistent – Ordinul 2253/2011, atata vreme cat, contrar dispozitiilor  art. 10 al. 1 din Leg. 24/2000, ordinul mentionat nu a fost publicat in M.O. Nefiind publicat, nu poate produce efecte juridice intrucat nu a intrat niciodata in vigoare.
Un al treilea motiv vizeaza faptul ca decizia a fost emisa in temeiul Ordinului mentionat, dar ale carui efecte erau suspendate de instanta de judecata, respectiv prin Sent. Civila nr. 220/F/13.07.2011 a C.A. Galati. Prin suspendare, au incetat, temporar, efectele juridice ale actului administrativ iar actele emise in perioada de suspendare sunt lovite de nulitate.
Pe fondul cauzei, reclamantul arata ca motivele avute in vedere la eliberarea sa din functie nu au avut o cauza reala si serioasa atata vreme cat, desi in perioada anilor 2009, 2010 au fost luate masuri de reducere a salariilor, a sporurilor si indemnizatiilor, in anul 2011 s-a revenit la salariile de dinaintea diminuarii pana in luna iulie 2011 cand, fara a dispune in prealabil masuri de reducere a cheltuielilor mai putin drastice, dar care au avut rezultate in perioada anilor 2009 si 2010, s-a luat masura reducerii posturilor.
Prin cel de-al doilea motiv pe fond reclamantul arata ca reorganizarea GF s-a efectuat cu incalcarea prevederilor Leg. 188/1999 – art. 99 si 100, situatiile reglementate de aceste articole nefiind incidente.
In al treilea rand, reclamantul arata ca, in mod nelegal, paratele au vacantat postul ocupat de el, prin concurs, dupa care i l-a pus la dispozitie ca urmare a reorganizarii, in temeiul art. 99 al. 5.
In jurisprudenta s-a aratat ca ”reorganizarea, eficientizarea nu presupune indepartarea din functii a functionarilor pentru ca pe posturile astfel vacantate sa fie incadrate alte persoane, cu atat mai mult cu cat este dovedit ca reclamantul a mai facut obiectul unei evaluari profesionale, … Principiul stabilitatii in exercitarea functiei publice este un principiu fundamental pe care este construit sistemul administratiei de stat, independent de statutele dupa care se conduc institutiile publice, parte in raporturile de serviciu si, ca atare… practica administrativa de a se dispune eliberari din functie prin reducerea unor posturi carora li se schimba partial denumirea si sfera de atributiuni este abuziva, in realitate fiind vorba de o formula mascata de indepartare a functionarilor publici aflati in functie pentru a permite reincadrarea altor persoane agreate… parata nu era in drept sa-l concedieze/elibereze din functie pentru a vacanta postul si a-l scoate la concurs, principiul stabilitatii functiei publice impiedicand institutiile publice sa indeparteze personalul, pe criterii mai mult sau mai putin subiective, ori de cate ori se invoca chestiuni de management si de reorganizare pentru eficientizarea activitatii” (Decizia nr. 236/27.11.2006 – CA Iasi – SCAF).
Un al patrulea motiv vizeaza modalitatea in acre paratele au inteles sa puna in aplicare prevederile HG 566/2011 contravine dispozitiilor care au fost avute in vedere la emiterea acestui act normativ.
Desi in nota de fundamentare a HG 566/2011 se prevede ca la ocuparea functiei publice specifice de comisar de Garda Financiara este imperios necesara atestarea pe baza de examen medical de specialitate si testare psigologica a indeplinirii conditiilor de ocupare a functiei specifice de comisar, totusi, in momentul in care se pun in aplicare dispozitiile acestui act normativ, se emite un Ordin prin care se dispune testarea profesionala a reclamantului, in vederea ocuparii postului vacant.
Mai mult, in momentul in care se emite Regulamentul pentru organizarea acestei testari, paratele considera aceasta testare un adevarat ”examen pentru numirea in functii a functionarilor publici”, dupa cum reiese din prevederile art. 1 din Anexa nr. 8 la O. 2253/2011.
Paratele organizeaza concursul pentru ocuparea functiilor publice specifice de comisar cu ignorarea art. 100 al. 5 din Leg. 188/1999, cf. carora ” in cazul reorganizarii activitatii prin reducerea posturilor, autoritatea sau institutia publica nu poate infiinta posturi similare celor desfiintate pentru o perioada de un an de la data reorganizarii”.
Or, prin punerea in aplicare a O. 2253/2011, paratele nu au facut altceva decat sa organizeze niste concursuri pentru ocuparea unor posturi pe care le-a vacantat pe motiv de reorganizare.
In drept, reclamantul invoca dispozitiile art. 106 din Leg. 188/1999.
In probatiune, reclamantul a depus urmatoarele inscrisuri: Decizia contestata, preavizul, copia carnetului de munca, copia rapoartelor de evaluare, fisa postului, copia ultimei decizii de salarizare (filele 9-51).
Prezenta actiune este scutita de la plata taxei judiciare de timbru, fiind un litigiu asimilat litigiilor de munca, fata de dispozitiile art. 15 lit. a din Leg. 146/1997.
Prin intampinare (fila 59), parata ANAF a invocat exceptia lipsei calitatii procesuale pasive, exceptie care a fost pusa in discutia partilor la termenul din data de 16.01.2011 si admisa, pentru motivele retinute in incheierea de sedinta de la acea data.
Prin intampinare (fila 62), parata GARDA FINANCIARA – COMISARIATUL CENTRAL a aratat ca nu este emitentul actului contestat si ca sta in judecata numai in masura subrogarii in drepturile si obligatiile Sectiei Judetene Brasov. Aceasta parata a solicitat respingerea actiunii. Cu privire la nulitatea absoluta a deciziei pe motiv ca ar fi fost emisa de o persoana fara calitate si fara capacitate, parata arata ca sustinerile sunt nefondate fata de dispozitiile art. II al. 1 si 2 din HG 566/2011 si de dispozitiile art. 5 si 6 din HG 1324/2009 in forma anterioara aparitiei HG 566/11.
Cu privire la nepublicarea in MO a O. 2253/2011, parata arata ca acest act nu este unul normativ, intrucat nu are o aplicabilitate generala, ci se adreseaza unui nr. restrans si bine definit de subiecti care au luat la cunostinta de dispozitiile acestuia. Ordinul mentionat se sustine ca ar fi un act administrativ individual, emis in baza si in aplicarea unui act normativ, respectiv HG 1324/09 si OUG 229/2008. Se invoca, in acest sens, art. 11 al. 2 lit. b din Leg. 24/2000.
Cu privire la faptul ca O. 2253/11 era suspendat, parata arata ca Sentinta invocata de reclamant nu ii este opozabila, nefiind parte in acea cauza.
Aspectele invocate de reclamant cu privire la necesitatea reorganizarii sunt aspecte care tin de oportunitatea emiterii actului, nu de legalitatea sa.
Prin HG 566/2011, necontestata de reclamant, s-a redus numarul de posturi de la 1805 la 1092. Se arata ca actul contestat a fost emis cu respectarea Leg. 188/1999 si ca testarea profesionala la care au fost supusi functionarii din cadrul GF nu a fost un concurs, in sensul recrutarii sau promovarii, ci o actiune de a asigura celor ale caror functii se reduc, posturi de nivelul celei detinute sau inferioare.
Parata mai invoca dispozitiile art. 100 al. 1 si 3 din Leg. 188/1999 si ale art. 99 al. 5 si sustine ca reclamantul incearca sa induca in eroare instanta atata timp cat nu s-a procedat la reducerea unui post ca urmare a modificarilor aduse atributiilor de serviciu, ci a avut lor o reorganizare a institutiei, prin reducerea numarului de posturi, cu obligarea de incadrare la cheltuielile bugetare alocate. Reorganizarea, ca si modalitate efectiva de punere in practica, nu a prevazut o modificare a atributiilor de serviciu, ci a constat intr-o reducere a numarului de posturi, sens in care s-a pronuntat CAB, intr-o speta asemanatoare, in ds. 10041/2/2009, solutionata irevocabil.
Prin aprobarea noii structuri organizatorice a institutiei, cu un numar de posturi redus fata de structura organizatorica anterioara, nu sunt incalcate prevederile art. 100 al. 5 din Leg. 188/1999, deoarece nu ne aflam in ipoteza reglementata de acest text de lege, respectiv de infiintare a unor posturi similare celor desfiintate ulterior procesului de reorganizare a institutiei, ci de stabilire a numarului de posturi corespunzator noii structuri organizatorice, operatiune care constituie insasi esenta procesului de reorganizare.
Cu privire la petitul 3, se solicita respingerea sa avand in vedere ca nu este motivat si ca o consecinta a respingerii petitelor principale.
In probatiune, parata GARDA FINANCIARA a depus urmatoarele inscrisuri (filele 82-95) : O.2253/2011, avizul ANFP, Structura organizatorica a GF – Sectia Jud. Brasov, stat de functii pentru aceeasi sectie, Anexa nr. 8 la O. 2253/2011, raportul final al examenului de testare profesionala organizat in perioada 11 – 18 iul. 2011.
Reclamantul a mai depus, in sprijinul actiunii sale, practica judiciara (filele 96 – 113).
La termenul de judecata din data de 14.11.2011 (fila 74), reclamantul a depus o precizare si completare a motivelor contestatiei aratand ca, in cf. cu art. 6 din HG 1324/2009, in vigoare pana la data intrarii in vigoare a modificarilor dispuse prin HG 566/2011  respectiv pana la data de 25.07.2011 – emiterea unei decizii de eliberare din functie a personalului de executie din subordinea sefilor sectiilor judetene ale Garzii Financiare (desemnati, la acea vreme, sub denumirea de directori coordonatori, denumire la care s-a renuntat ulterior revenindu-se la aceea de sef de sectie) se putea face, in mod legal, doar cu avizul prealabil si conform al Comisariatului General. Or, dupa cum se poate observa, in speta lipseste un astfel de aviz obligatoriu. De altfel, acest aviz nu a fost cerut si nici nu s-a emis.
Fata de acest aspect invederat de reclamant, la termenul mentionat anterior s-a pus in vedere paratelor sa depuna un astfel de aviz, daca exista.
La ultimul termen de judecata, interpelat de instanta pe aceasta chestiune, reprezentantul legal al Garzii Financiare a aratat ca nu exista avizul solicitat. De asemenea, intrebat fiind de instanta, s-a aratat ca O. 2253/11 nu a fost anulat, in mod irevocabil, existand doar solutii definitive date in acest sens.
In cauza a fost administrata proba cu inscrisurile aflate la dosarul cauzei.
Analizand actele si lucrarile dosarului, instanta retine urmatoarele:
      In anul 2007, in urma concursului la care a participat, reclamantul a ocupat functia publica de comisar in cadrul Sectiei Judetene Brasov din cadrul Garzii Financiare; de la data angajarii sale si pana la data eliberarii din functie, reclamantul a promovat anual, ajungand la gradul de comisar cls. I, grad profesional superior.
La data de 23 iunie 2011, reclamantului i s-a comunicat preavizul nr. 806035 prin care i s-a adus la cunostinta ca, prin O. 2253/2011 si prin HG 566/2011 s-a dispus reorganizarea functiei publice teritoriale de executie in care era numit. Totodata, prin preavizul mentionat, i s-a pus in vedere reclamantului ca, pana in data de 01.07.2011, sa opteze pentru unul din posturile vacante cuprinse in lista functiilor publice vacante care urma sa se publice pe site-ul Garzii Financiare si a ANAF. I s-a mai comunicat data organizarii concursului, 11 iulie pentru proba scrisa si 15 iulie pentru interviu, in cazul in care, pentru aceeasi functie, vor opta mai multe persoane. In urma acestui concurs, reclamantul a fost declarat ”respins”.
La finalul perioadei de 30 de zile de preaviz, s-a emis de catre Sectia Judeteana Brasov Decizia nr. 40/22.07.2011, care face obiectul prezentei actiuni.
       Cu privire la actul dedus judecatii, reclamantul invoca atat motive de nulitate, cat si motive de nelegalitate si netemeinicie, care vor fi analizate pe rand.
      Astfel, reclamantul invoca mai multe cauze de nulitate absoluta.
      In primul rand, acesta sustine ca actul a fost emis de o persoana care nu avea calitatea sa emita astfel de acte – Comisarul sef de sectie - si, implicit, de o institutie care nu avea personalitate juridica – Sectia Judeteana Brasov. Reclamantul invoca, in sustinerea nulitatii, dispozitiile art. 6 al. 1 si 4 din HG 566/2011.
      HG 566/2011 modifica si completeaza HG 1324/2009. Pentru analizarea motivelor de nulitate aratate anterior, instanta trebuie sa stabileasca actul normativ aplicabil la data emiterii Deciziei nr. 40/22.07.2011, respectiv daca era aplicabil HG 566/11 sau HG 1324/09 in forma sa nemodificata prin HG 566/2011.
      HG 566/2011 a fost publicata in M.O. nr. 405 din data de 09.06.2011 si, fata de imprejurarea ca acest act normativ nu contine o data de intrare in vigoare, avand in vedere dispozitiile art. 12 al. 3 din Leg. 24/2000, rezulta ca a intrat in vigoare la data publicarii sale – 9 iunie 2011.
      In acelasi timp, instanta constata ca HG 566/2011, prin art. II, contine anumite norme tranzitorii, potrivit carora: ”(1) Incadrarea personalului in limita numarului de posturi si in noua structura organizatorica se face in conditiile legii, in termen de 45 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei hotarari. (2) Pana la data expirarii termenului prevazut la alin. (1), activitatea Garzii Financiare este supusa dispozitiilor cuprinse in actele normative privind organizarea si functionarea acesteia, in vigoare pana la data intrarii in vigoare a prezentei hotarari.” Termenul de 45 de zile a expirat la data de 23 iulie 2011.
      Asadar, fata de dispozitiile citate, coroborate cu dispozitiile art. 5 si 6 din HG 1324/2009 nemodificata si fata de data emiterii Deciziei contestate, instanta constata ca aceasta a fost emisa de o persoana si de o institutie care aveau calitatea conferita de lege sa o faca, aceste motive de nulitate fiind nefondate.
      Reclamantul invoca, de asemenea, ca motiv de nulitate, faptul ca Decizia nr. 40/2011 a fost emisa in baza unui O. 2253/2011, act inexistent, intrucat nu a fost publicat in M.O. De asemenea, s-a mai solicitat sa se aiba in vedere ca ordinul mentionat a fost anulat de instantele de judecata.
      Cu privire la necesitatea publicarii O. 2253/2011, aceasta este evidenta, avand in vedere dispozitiile art. 10 al. 1 din Leg. 24/2000. Insa, la emiterea Deciziei de eliberare din functia publica, nu s-a avut in vedere doar O. 2253/2011, ci si faptul ca s-a dispus reorganizarea Garzii Financiare si ca reclamantul a participat la concursul organizat insa nu l-a promovat. Nepublicarea O. 2253/2011 in M.O. face ca acest act sa nu fie luat in considerare de instanta insa, in masura in care exista si alte acte normative, se impune ca analiza actului contestat sa continue.
      Un penultim motiv de nulitate vizeaza faptul ca executarea O. 2253/2011 era suspendata prin Sentinta Civila nr. 220/F/13.07.2011 pronuntata de Curtea de Apel Galati. Insa, instanta retine ca in litigiul solutionat prin hotararea mentionata, reclamantul nu a fost parte, efectele suspendarii privind doar partile din acea cauza. Dovada in acest sens este si faptul ca, fata de dispozitiile art. 14 din LCA, suspendarea dureaza doar pana la solutionarea pe fond a cauzei, or, fondul litigiului nu il viza pe reclamantul din prezenta cauza, ci pe reclamantul din acea cauza.
      Ultimul motiv de nulitate absoluta priveste lipsa avizului prevazut de art. 6 din HG 1324/09. Astfel, cf. art. 6 al. 1 in forma in vigoare inainte de modificarea adusa prin HG 566/2011, ”sectiile judetene si Sectia Municipiului Bucuresti sunt conduse fiecare de un director coordonator, care numeste, angajeaza, promoveaza, sanctioneaza si elibereaza din functie personalul de executie din subordinea sa, cu avizul conform al comisarului general”. Fata de dispozitiile art. II al. 2 din HG 566/2011, citate mai sus, instanta constata ca acest aviz era necesar, atata vreme cat am admis ideea ca decizia de eliberare de functie putea fi emisa de comisarul sef al Sectiei Judetene Brasov.
      Parata Garda Financiara nu a depus la dosar acest aviz si, in sedinta din data de 16.01.2011, a aratat in mod expres ca un astfel de aviz nu exista.
      Instanta apreciaza ca, in lipsa avizului, actul contestat este lovit de nulitate.
      In privinta motivelor invocate pe fond, instanta constata ca primul motiv, referitor la faptul ca motivele eliberarii din functie nu au avut o baza si o cauza reala si serioasa, vizeaza, de fapt, oportunitatea masurii reorganizarii activitatii Garzii Financiare, chestiune care nu poate face obiectul prezentei analize, instanta de judecata fiind chemata sa examineze actul administrativ sub aspectul legalitatii, nu si al oportunitatii.
      Al doilea motiv invocat pe fondul cauzei priveste incalcarea dispozitiilor Leg. 188/1999. Instanta apreciaza ca acest motiv este fondat, pentru argumentele care vor fi prezentate in continuare:
      Prin art. I pct.3 din HG 566/2011 a fost redus numarul posturilor din cadrul Garzii Financiare la 1.092 posturi si, din aceste motive, Garda Financiara s-a reorganizat, aspect retinut si in Decizia nr. 40/2011.
Potrivit art. 99 din Leg. 188/1999, ”(1) Persoana care are competenta legala de numire in functia publica va dispune eliberarea din functia publica prin act administrativ, care se comunica functionarului public in termen de 5 zile lucratoare de la emitere, in urmatoarele cazuri:
    a) autoritatea sau institutia publica si-a incetat activitatea ori a fost mutata intr-o alta localitate, iar functionarul public nu este de acord sa o urmeze;
    b) autoritatea sau institutia publica isi reduce personalul ca urmare a reorganizarii activitatii, prin reducerea postului ocupat de functionarul public;
    c) ca urmare a admiterii cererii de reintegrare in functia publica ocupata de catre functionarul public a unui functionar public eliberat sau destituit nelegal ori pentru motive neintemeiate, de la data ramanerii definitive si irevocabile a hotararii judecatoresti prin care s-a dispus reintegrarea;
    d) pentru incompetenta profesionala, in cazul obtinerii calificativului "nesatisfacator" la evaluarea performantelor profesionale individuale;
    e) functionarul public nu mai indeplineste conditia prevazuta la art. 54 lit. g);
    f) starea sanatatii fizice sau/si psihice a functionarului public, constatata prin decizie a organelor competente de expertiza medicala, nu ii mai permite acestuia sa isi indeplineasca atributiile corespunzatoare functiei publice detinute;
    g) ca urmare a refuzului neintemeiat al inaltului functionar public de acceptare a numirii in conditiile art. 93.
    (2) Situatiile prevazute la alin. (1) lit. a) - c) si e) - g) reprezinta motive neimputabile functionarilor publici.
    (3) In cazul eliberarii din functia publica, autoritatea sau institutia publica este obligata sa acorde functionarilor publici un preaviz de 30 de zile calendaristice.
    (4) In perioada de preaviz, persoana care are competenta legala de numire in functia publica poate acorda celui in cauza reducerea programului de lucru, pana la 4 ore zilnic, fara afectarea drepturilor salariale cuvenite.
    (5) In cazurile prevazute la alin. (1) lit. b), c), si e), in perioada de preaviz, daca in cadrul autoritatii sau institutiei publice exista functii publice vacante corespunzatoare, aceasta are obligatia de a le pune la dispozitie functionarilor publici.
    (6) In cazurile prevazute la alin. (1) lit. a) - c) si e), daca nu exista functii publice vacante corespunzatoare in cadrul autoritatii sau institutiei publice, autoritatea ori institutia publica are obligatia de a solicita Agentiei Nationale a Functionarilor Publici, in perioada de preaviz, lista functiilor publice vacante. In cazul in care exista o functie publica vacanta corespunzatoare, identificata in perioada de preaviz, functionarul public va fi transferat in interesul serviciului sau la cerere.
    (7) Functionarul public de conducere are prioritate la ocuparea unei functii publice vacante la nivel inferior.”
Fata de situatiile limitative in care se poate dispune eliberarea din functia publica (literele a-g) si fata de aspectele retinute de parata Garda Financiara in Decizia nr. 40/2011, rezulta ca, in cazul reclamantului, s-a avut in vedere ipoteza reglementata de art. 99 al. 1 lit. b, motivat de faptul ca ”autoritatea sau institutia publica isi reduce personalul ca urmare a reorganizarii activitatii, prin reducerea postului ocupat de functionarul public”.
In acelasi timp, dispozitiile art. 100 din Leg. 188/1999 cuprind norme referitoare la reorganizare, astfel: ”(1) In caz de reorganizare a autoritatii sau institutiei publice, functionarii publici vor fi numiti in noile functii publice sau, dupa caz, in noile compartimente in urmatoarele cazuri:
    a) se modifica atributiile aferente unei functii publice mai putin de 50%;
    b) sunt reduse atributiile unui compartiment;
    c) este schimbata denumirea fara modificarea in proportie de peste 50% a atributiilor aferente functiei publice;
    d) este schimbata structura compartimentului.
    (2) Aplicarea prevederilor alin. (1) se face cu respectarea urmatoarelor criterii:
    a) categoria, clasa si, dupa caz, gradul profesional ale functionarului public;
    b) indeplinirea criteriilor specifice stabilite pentru functia publica;
    c) pregatirea profesionala;
    d) sa fi desfasurat activitati similare.
    (3) In cazul in care exista mai multi functionari publici, se organizeaza examen de catre autoritatea sau institutia publica.
    (4) Reducerea unui post este justificata daca atributiile aferente acestuia se modifica in proportie de peste 50% sau daca sunt modificate conditiile specifice de ocupare a postului respectiv, referitoare la studii.
    (5) In cazul reorganizarii activitatii prin reducerea posturilor, autoritatea sau institutia publica nu poate infiinta posturi similare celor desfiintate pentru o perioada de un an de la data reorganizarii.”
Parata nu a facut in nici un fel dovada ca reducerea postului a fost determinata de modificarea atributiilor specifice in proportie de peste 50% sau de modificarea conditiilor referitoare la studii fiind absolut evident ca aceasta reducere a posturilor nu s-a facut in conditiile prevazute de art. 100 al. 4. In conditiile in care HG 566/2011 este un act normativ cu o forta inferioara dispozitiilor Leg. 188/1999, parata nu se poate pune la adapost doar invocand faptul ca reclamantul nu a solicitat si obtinut anularea HG 566/2011.
Fata de  argumentele expuse cu ocazia analizei motivului de nulitate constand in lipsa avizului prevazut de art. 6 al. 1 din HG 1324/2009 in forma in vigoare anterior modificarii prin HG 566/2011 si fata de considerentele prezentate cu ocazia analizei actului contestat prin prisma dispozitiilor Leg. 188/1999, instanta constata ca este fondat petitul principal, referitor la anularea Deciziei nr. 40/2011, urmand a dispune anularea acestui act.
Avand in vedere solutia ce urmeaza a se pronunta cu privire la anularea actului de eliberare din functia publica, instanta, in temeiul art. 106 din Leg. 188/1999, rap. la art. 18 din LCA va dispune reintegrarea reclamantului in functia publica din care a fost eliberat, respectiv cea de comisar clasa I, grad profesional superior in cadrul Sectiei Judetene Brasov a Garzii Financiare.
Pe cale de consecinta, va fi obligata parata Garda Financiara – Comisariatul General – institutia care, in prezent, are personalitate juridica - sa achite reclamantului salariul de care ar fi beneficiat in perioada cuprinsa intre data eliberarii din functie, 25.07.11 si data reintegrarii efective.
Ca urmare a admiterii, la termenul din data de 16.01.2011, a exceptiei lipsei calitatii procesuale pasive a paratei ANAF, va fi respinsa actiunea formulata de reclamant in contradictoriu cu aceasta parata ca fiind formulata impotriva unei persoane lipsite de calitate procesuala pasiva.
In temeiul art. 274 Cod Procedura Civila, va fi obligata aceeasi parata sa achite reclamantului cheltuielile de judecata constand in onorariu de avocat.


PENRU ACESTE MOTIVE,
IN NUMELE LEGII
HOTARASTE

Admite actiunea formulata si precizata de reclamantul V. P., cu domiciliul in Brasov, Str. A., nr. x, Bl. B39, Sc. B, Ap. 15, in contradictoriu cu paratele GARDA FINANCIARA – COMISARIATUL JUDETEAN, cu sediul in Bucuresti, Str. P. A. I., nr. x, Bl. I.5, Sect. 3 si GARDA FINANCIARA – SECTIA JUDETEANA BRASOV, cu sediul in Brasov, Str. M. K., nr. x si, in consecinta:
Anuleaza Decizia nr. 40/22.07.2011 emisa de parata GARDA FINANCIARA – SECTIA JUDETEANA BRASOV.
Dispune reintegrarea reclamantului in functia publica din care a fost eliberat, respectiv cea de comisar clasa I, grad profesional superior in cadrul Sectiei Judetene Brasov a Garzii Financiare.
Obliga pe parata GARDA FINANCIARA – COMISARIATUL GENERAL sa achite reclamantului salariul de care ar fi beneficiat in perioada cuprinsa intre data eliberarii din functie, 25.07.11 si data reintegrarii efective si suma de 248 lei cu titlu de cheltuieli de judecata.
Respinge actiunea formulata de reclamant in contradictoriu cu parata ANAF, cu sediul in Bucuresti, Str. Apolodor nr. 17, Sect. 5, ca fiind formulata impotriva unei persoane lipsite de calitate procesuala pasiva.
Cu recurs in 15 zile de la comunicare.
Pronuntata in sedinta publica, azi, 23/01/12.


                   




   

6