Rectificare carte funciara. Caracterizare defectuoasa a obiectului investirii. Nefixarea cadrului procesual. Consecinte

      Intr-un proces civil, persoanele care au interese supuse cenzurii instantelor  au dreptul de a participa in mod activ la desfasurarea judecatii, combatand sustinerile partii potrivnice si exprimandu-si pozitia fata de masurile dispuse de instanta, in baza principiului fundamental al contradictorialitatii. Acest principiu, ce asigura implicit si respectarea dreptului la aparare, dar si caracterul echitabil al unui proces, in sensul art. 6 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului, toate interesand ordinea publica, nu a fost respectat de prima instanta, dupa cum nu au fost respectate nici prevederile art. 84 si 129-130 Cod procedura civila. O atare situatie, caracterizata printr-o vatamare prezumata, este de natura sa atraga nulitatea sentintei, potrivit art. 105 alin. 2 Cod procedura civila.
      
      
      Prin sentinta civila nr. 1007 din 25 februarie 2008, Judecatoria Suceava, dupa ce a respins exceptia lipsei calitatii procesuale a reclamantului, ridicata din oficiu, a respins actiunea ca nefondata,cu motivarea ca nu este indeplinita conditia ceruta de art. 34 din Legea nr. 7/1996 de a exista o hotarare judecatoreasca care sa constate ca situatia reala a imobilului  nu corespunde cu starea tabulara.
      La randul sau, Tribunalul Suceava, prin decizia civila nr. 242 din 24 iunie 2008 a respins ca nefondat apelul reclamantului in temeiul unui prim considerent, identic cu cel din sentinta, la care a adaugat  constatarea ca Statul Roman nu este reprezentat de municipiu si ca nu s-a facut dovada trecerii dreptului de proprietate in domeniul acestei unitati administrativ teritoriale.
      Reclamantul a declarat recurs impotriva deciziei tribunalului, pentru motive ce se incadreaza in art. 304 pct. 9 Cod procedura civila. In dezvoltare a aratat ca tribunalul a mentinut sentinta printr-o gresita aplicare a art. 34 pct. 4 din Legea nr. 7/1996, deoarece inscrierea din cartea funciara nu mai este in concordanta cu situatia reala a imobilului.
      Recursul se dovedeste a fi intemeiat, dar pentru motive incadrabile in art. 304 pct. 5 Cod procedura civila, ce sunt de ordine publica si verificate din oficiu, conform dispozitiilor art. 306 alin. 2 Cod procedura civila. Acestea evidentiaza o caracterizare defectuoasa a obiectului investirii, nefixarea  cadrului procesual cat priveste participantii, precum si o cercetare insuficienta a fondului.
      In conformitate cu dispozitiile art. 84 Cod procedura civila si cu principiul rolului activ al judecatorului, consacrat in art. 129-130 Cod procedura civila, instanta este datoare, mai inainte de orice, sa dea calificarea exacta a  actiunii cu a carei solutionare  a fost investita, dupa natura dreptului invocat,  a scopului urmarit si,  in functie de aceasta, sa dea o rezolvare tuturor capetelor de cerere. In acelasi sens, potrivit art. 114 Cod procedura civila, judecatorul poate pune in vedere reclamantului la primirea cererii, respectiv la primul termen, sa clarifice sau sa completeze cererea, daca aceasta are lipsuri sau poate sa puna in discutie largirea cadrului procesual prin introducerea in proces si a altor persoane, totul in interesul de a preveni orice greseala in aflarea adevarului.
      In speta, judecatoria, facand abstractie de aceste norme a ignorat ca, prealabil solicitarii de rectificare tabulara, in petitul actiunii sunt conturate  o cerere de constatare a dobandirii dreptului de proprietate de catre Statul Roman, in temeiul Conventiei Romano-Germane din anul 1940, dar si de constatare a transmiterii  aceluiasi drept catre domeniul privat al municipiului Suceava, in a carui liste de inventar par a fi incluse in prezent  bunurile in litigiu, potrivit actului nou depus in recurs (f. 12).
      Aceste cereri, ce ar fi  trebuit decelate inca de la primirea actiunii, ar fi impus totodata si discutarea largirii cadrului procesual prin participarea in proces a Statului, eventual a detinatorilor de fapt a imobilului, lucru ce nu s-a intamplat. In schimb cauza a fost solutionata atat in prima instanta cat si in apel, intr-un mod cat se poate de formal,  prin citarea ca parata, intr-un ziar national, a unei persoane despre care existau suficiente indicii ca, impreuna cu intreaga familie, a parasit Romania inca din anul 1942. Mai mult, asa cum a rezultat in recurs (f. 13), E. E. M. nu figureaza in componenta locala a Registrului National de Evidenta a Persoanelor, avea in jur de 60-70 ani la data parasirii Romaniei, nu se mai stie nimic  despre ea si, foarte probabil, nici nu mai este in viata.
      Intr-un proces civil, persoanele care au interese supuse cenzurii instantelor  au dreptul de a participa in mod activ la desfasurarea judecatii, combatand sustinerile partii potrivnice si exprimandu-si pozitia fata de masurile dispuse de instanta, in baza principiului fundamental al contradictorialitatii. Acest principiu, ce asigura implicit si respectarea dreptului la aparare, dar si caracterul echitabil al unui proces, in sensul art. 6 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului, toate interesand ordinea publica, nu a fost respectat de prima instanta, dupa cum nu au fost respectate nici prevederile art. 84 si 129-130 Cod procedura civila. O atare situatie, caracterizata printr-o vatamare prezumata, este de natura sa atraga nulitatea sentintei, potrivit art. 105 alin. 2 Cod procedura civila. Neobservand aceasta neregularitate majora, tribunalul a pronuntat, la randul sau, o hotarare lovita de nulitate.
      Deosebit de aceasta, ambele instante au realizat o judecata excesiv de formala atunci cand au statuat ca,  in cazul in care se invoca o situatie reala diferita a imobilului, fata de aceea existenta in cartea funciara, ar fi necesara o hotarare separata a unei alte instante, ce ar urma sa constate  respectiva imprejurare. In sensul art. 36 o astfel de hotarare judecatoreasca este necesara functionarului Oficiului Judetean de Cadastru, dar nu si judecatorului investit cu rectificarea tabulara, care are suficiente mijloace procedurale pentru a verifica sustinerile reclamantului.
      Asa fiind, in temeiul art. 312 alin. 5 Cod procedura civila, curtea va admite recursul reclamantului si va casa atat decizia cat si sentinta, cu trimiterea cauzei spre rejudecare la prima instanta.
      Reluand judecata, Judecatoria Suceava va da caracterizarea cuvenita cererilor reclamantului si va pune in discutie participarea in proces a tuturor celor interesati, cu care, eventual, se va pronunta in contradictoriu asupra tuturor pretentiilor deduse din petitul actiunii.