Accesiunea imobiliara artificiala

DOSAR NR. .........
ROMANIA
TRIBUNALUL BUCURESTI SECTIA A IV A CIVILA
INCHEIERE
SEDINTA PUBLICA DIN DATA DE .........
TRIBUNALUL CONSTITUIT DIN:
PRESEDINTE: ……………..
GREFIER: …………..

Pe rol se afla solutionarea cererii de chemare in judecata formulate de reclamantii ........., .........in contradictoriu cu paratii ........., ........., .........si a .........,  cauza avand ca obiect accesiune.
La apelul nominal facut in sedinta publica, au raspuns reclamantii prin avocat, cu delegatie la dosar si parata .........prin reprezentant cu delegatie la dosar.
Procedura de citare este legal indeplinita.
S-a facut referatul cauzei de catre grefierul de sedin?a, care invedereaza obiectul cererii, stadiul procesual, modalitatea indeplinirii procedurii de citare, dupa care,
Tribunalul constata ca s-a depus prin serviciul registratura intampinare de .........la data de ........., pe care o comunica catre reclamanti.
Tribunalul acorda cuvantul asupra exceptiei lipsei capacitatii procesuale de folosinta invocata de ..........
 Parata .........prin reprezentant solicita admiterea excep?iei lipsei capacitatii procesuale de folosinta a ..........
Reclamantii prin avocat solicita respingerea exceptiei lipsei capacitatii procesuale de folosinta invocata de .........avand in vedere ca a chemat in judecata .........pentru opozabilitatea sentintei si nu ca proprietar al terenului pe care este edificata aceasta constructie.
Tribunalul respinge exceptia lipsei capacitatii procesuale de folosinta invocata de .........avand in vedere ca cererea a fost formulata in contradictoriu cu ........., fiind indeplinite conditiile legale pentru ca aceasta sa poata sta in judecata.
Tribunalul acorda cuvantul asupra cererii de probatorii.
Reclamantii prin avocat solicita incuviintarea probei cu inscrisuri, proba cu expertiza tehnica constructii care sa aiba ca obiectiv identificarea constructiilor avand in vedere valoarea de la circa financiara care este foarte mare fata de constructia in sine, precum si proba testimoniala cu un martor pentru situatia de fapt. 
Parata .........prin reprezentant solicita incuviintarea probei cu inscrisuri.
Tribunalul incuviinteaza pentru parti proba cu inscrisuri, respinge proba testimoniala si proba cu expertiza solicitate de reclaman?i, apreciind ca nu sunt utile solutionarii cauzei.
Tribunalul acorda cuvantul asupra excep?iei lipsei calitatii procesuale pasive invocata de .........si .........prin  Primar, precum si asupra fondului.
Reclamantii prin avocat, cu privire la exceptia lipsei calitatii procesuale pasive invocata de paratii .........si .........prin  Primar, solicita respingerea acesteia pentru motivele aratate in raspunsul la intampinare. Cu privire la fondul actiunii, solicita admiterea actiunii astfel cum a fost formulata, pronuntarea unei hotarari care sa ateste dreptul de proprietate al reclaman?ilor pentru motivele aratate in actiune. Arata ca nu solicita cheltuieli de judecata.
Parata .........prin reprezentant solicita admiterea excep?iei lipsei calitatii procesuale de folosinta a ......... pentru motivele aratate in intampinare. Cu privire la excep?ia lipsei calitatii procesuale de folosinta a ........., solicita respingerea acesteia. Cu privire la fondul cauzei, solicita respingerea actiunii ca neintemeiata.
Tribunalul retine cauza in pronuntare.

T R I B U N A L U L

 Avand nevoie de timp pentru a delibera, va dispune amanarea pronuntarii, motiv pentru care,




DISPUNE

       Amana pronuntarea la data de ..........
Pronuntata in sedinta publica azi, ..........

PRESEDINTE                                                                                                  GRFIER
……… …………….



DOSAR NR. .........
ROMANIA
TRIBUNALUL BUCURESTI SECTIA A IV-A CIVILA
SENTINTA CIVILA NR.  ….
SEDINTA PUBLICA DIN DATA DE .........
TRIBUNALUL CONSTITUIT DIN:
PRESEDINTE: ………………..
GREFIER: …………….

Pe rol se afla solutionarea cererii de chemare in judecata formulate de reclamantii ........., .........in contradictoriu cu paratii ........., ........., .........si a .........,  cauza avand ca obiect accesiune-declinare.
Dezbaterile pe fond si sustinerile partilor au avut loc in sedinta publica de la ........., fiind consemnate in incheierea de dezbateri de la acea data, ce face parte integranta din prezenta hotarare, cand tribunalul, avand nevoie de timp pentru a delibera, a amanat pronuntarea hotararii la data de ........., cand a decis:

TRIBUNALUL

Deliberand asupra cauzei de fata, retine urmatoarele:
Prin cererea inregistrata pe rolul Judecatoriei Sectorului 6 la data de .........sub nr. ........., reclamantii ......... si .........au chemat in judecata pe paratii  .........si ........., prin Primar, solicitand ca prin hotararea ce se va pronunta sa se constate existenta dreptului de proprietate, dobandit in temeiul accesiunii imobiliare artificiale, asupra constructiei compusa din: P-compus din living, bucatarie, baie si scara si M- 2 dormitoare, baie si hol, situata in ........., construita pe terenul proprietatea reclamantilor, valoarea constructiei conform certificatului de rol fiscal nr. .........din data de .........fiind de 283.024,50 lei.
In motivare, reclamantii au aratat ca in anul 2013 conform Contractului de vanzare-cumparare autentificat sub nr.........., au cumparat de la paratul .........prin mandatar ........., imobilul situat in ........., avand nr. cadastral ........., inscris in Cartea funciara nr. ........., compus din teren in suprafata de 133 mp. din acte (respectiv 132,88 mp. din masuratori) si constructia locuinta de pe aceasta, compusa din 2 camere, bucatarie, baie, hol, magazie, vestibul, avand suprafata totala si utila de 44,94 mp. Ulterior, au recompartimentat parterul rezultand un living, bucatarie, baie si scara si in podul mansardabil au amenajat doua dormitoare, baie si hol, pe acelasi amplasament in regie proprie, fara autorizatie de construire.
Reclamantii au precizat ca astfel sunt in situa?ia de a nu detine acte de proprietate pe recompartimentarile efectuate si sunt in imposibilitate de a completa dosarul cadastral si a intabula constructiile noi la Serviciul de Carte Funciara. Potrivit art. 557 din Noul C.civ., ce guverneaza materia, conform art. 58 din legea de punere in aplicarea Noului Cod Civil, proprietatea bunurilor se dobandeste printre altele, prin accesiune sau incorpora?iune, iar potrivit art. 567  Noul C. civ . prin accesiune, proprietarul unui bun devine proprietarul a tot ce se alipeste cu bunul ori se incorporeaza in acesta, daca legea nu prevede altfel, aceasta se transpune prin aceea ca tot ce se uneste si se incorporeaza cu lucrul se cuvine proprietarului lucrului, potrivit regulilor statornicite mai jos. In conformitate cu art.577 alin 1 Noul C. civ.,orice lucrare este prezumata a fi facuta de proprietarul imobilului, cu cheltuiala sa si ca este a lui, pana la proba contrara. In explicarea acestui text, art. 579 C. civ. „(l)-Orice lucrare este prezumata a fi facuta de proprietarul imobilului, cu cheltuiala sa si ca este a lui, pana la proba contrara.”
Reclamantii au men?ionat ca in aceste conditii, acestia, proprietarii terenului, edificand aceste constructii pe terenul proprietatea lor, si pe cheltuiala lor, beneficiaza de prezumtia legala de proprietate prevazuta de art. 579 C. civ. In conformitate cu art. 58 din Legea nr. 76/2011, potrivit cu care, in toate cazurile in care accesiunea imobiliara artificiala presupune exercitarea unui drept de optiune de catre proprietarul imobilului, efectele accesiunii sunt guvernate de legea in vigoare la data inceperii lucrarii „(2) Pana la indeplinirea conditiilor prevazute de art. 56 alin 1, ori de cate ori proprietarul imobilului are un drept de optiune, el dobandeste dreptul de proprietate asupra lucrarii incepute dupa intrarea in vigoare a Codului civil de la data cererii de chemare in judecata prin care a solicitat, recunoasterea dreptului sau de proprietate asupra lucrarii, daca actiunea a fost admisa, iar potrivit art. 56 alin. 1 din aceeasi lege, Dispozitiile Codului Civil privitoare la dobandirea drepturilor reale imobiliare prin efectul inscrierii acestora in cartea funciara, se aplica numai dupa finalizarea lucrarilor de cadastru pentru fiecare unitate administrativ-teritoriala si deschidere, la cerere sau din oficiu, a cartilor funciare pentru imobilele respective, in conformitate cu dispozitiile Legii cadastrului si a publicitatii imobiliare nr.7/1996, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare
In drept, au fost invocate dispozitiile art. 557,567,577- 579 Noul C. Civ.
In dovedirea actiunii, reclamantii au solicitat proba cu inscrisuri si proba cu un martor.
Reclamantii au depus la dosar in copie urmatoarele inscrisuri: certificat de atestare fiscala pentru persoane fizice privind impozitele si taxele locale; extras de carte funciara pentru informare; contract de vanzare-cumparare autentificat sub nr. .........; carti de identitate reclaman?i; plan cadastral; declaratie .........autentificata sub nr. .........; declaratie .........autentificata sub nr. .........; carte de identitate .........;.
La data de 05.11.2015, prin compartimentul registratura, reclamantii au depus la dosar dovada achitarii taxei judiciare de timbru.
La data de 24.11.2015, parata .........a formulat intampinare prin care a aratat ca reclamantii au formulat prezenta actiune in contradictoriu cu o persoana care nu are legitimitate procesuala recunoscuta de lege si nu poate sta in prezenta cauza. Astfel, potrivit art. 23 alin. 1 din Legea nr.215/2001 privind administratia publica locala, “autorita?ile administratiei publice locale prin care se realizeaza autonomia locala la nivelul comunelor si oraselor sunt consiliile locale ca autoritati deliberative si primarii ca autoritati executive. Conform dispozitiilor art.62 alin. 1 din Legea nr. 215/2001 „primarul reprezinta comuna sau orasul in relatiile cu alte autorita?i publice, cu persoanele fizice sau juridice romane sau straine, precum si in justitie.”
Parata a precizat ca numai institu?ia primarului are legitimare procesuala si este singura care poate sta in instan?a.
Fata de dispozitiile Legii nr. 215/2001, republicata, parata a invocat exceptia lipsei capacita?ii de folosinta a Primariei Sectorului 6, si a solicitat respingerea actiunii ca fiind introdusa impotriva unei persoane fara capacitate de folosinta. In al doilea rand, calitatea procesuala pasiva presupune existenta unei identitati intre persoana paratului si persoana celui obligat in acel raport juridic, reclamantii fiind ?inu?i sa justifice atat propria calitate de titular al dreptului, cat si calitatea procesuala pasiva a paratului. Potrivit dispozitiilor art. 10, 21, 81 alin. 2 lit. f), coroborate cu prevederile art. 81 alin.3 din Legea nr. 215/2001 privind administratia publica locala, republicata, bunurile care formeaza domeniul public si domeniul privat al Municipiului Bucuresti sunt proprietatea acestuia si administrate de catre Consiliul General al Municipiului Bucuresti Sectoarele Municipiului Bucuresti sunt subdiviziuni administrativ-teritoriale, fara personalitate juridica si fara patrimoniu, iar autoritatile administra?iei publice locale constituite la nivelul sectoarelor (primarul si consiliul local) pot doar sa administreze, in conditiile legii, bunurile apar?inand fondului imobiliar al statului, numai daca dreptul de administrare a fost transmis printr-o hotarare expresa a C.G.M.B. In speta, reclamantii nu au facut dovada ca .........ar avea calitatea de posesor neproprietar cu privire la terenul in litigiu, pentru a justifica astfel calitatea procesuala pasiva, de?i sarcina probei le revine.
Fata de cele invederate, parata a invocat exceptia lipsei calita?ii procesuale pasive.
Pe fondul cauzei, parata a solicitat respingerea actiunii ca neintemeiata.
S-a aratat ca potrivit adresei nr. ......... din cadrul institutiei sale “in Registrul cadastral al posesorilor intocmit pe baza de declaratii la nivelul anului 1986, imobilul cu nr. .........este inregistrat la partida cadastrala nr. .........cu teren in suprafata de 133 mp si constructii in suprafata de 45 mp iar la capitolul posesori este mentionat .......... Din evidente, conform Contractului de vanzare cumparare autentificat sub nr. ........., ......... si .........detin imobilul situat in ..........
De asemenea, parata a precizat ca din actele depuse de catre reclamanti, respectiv: contractul de vanzare cumparare autentificat sub nr. ........., extrasul de carte funciara si certificatul de atestare fiscala, reiese ca acestia sunt proprietarii imobilului situat in .........compus din teren in suprafata de 133 mp si constructie in suprafata de 44,94 mp compusa din doua camere, bucatarie, baie, hol, magazie, vestibul.
Astfel, prin prezenta actiune reclamantii solicita in contradictoriu cu institu?ia parata sa se constate ca sunt proprietarii constructiei, insa institu?ia sa nu a contestat niciodata dreptul de proprietate al reclamantilor asupra constructiei, ci au vorbit de legalitatea unei constructii, de respectarea limitelor prevazute printr-o autorizatie de construire.
Fata de lipsa autorizatiei de construire, parata a invederat instantei ca potrivit art. 586 (2) C.civ. “(...) nu poate invoca buna credinta cel ce construieste in lipsa sau cu nerespectarea autorizatiilor cerute de lege.” Reclamantii aveau obligatia obtinerii unei autorizatie de construire inainte de inceperea lucrarilor insa cu rea credinta au fost ignorate prevederile legale. Altfel, prin prezenta actiune, reclamantilor li se poate constata doar dreptul de proprietate asupra unei constructii nelegale.
In drept, au fost invocate dispozitiile art.205 N.C.proc.civ., Legea nr.215/2001, art. 586 C civ.
Parata a depus la dosar adresa nr. ..........
La data de 10.12.2015, prin compartimentul registratura, reclamantii au depus la dosar raspuns la intampinare.
Prin sentinta civila nr. ......... .........  a admis exceptia necompetentei materiale si a declinat competenta de solutionare a cauzei in favoarea Tribunalului Bucuresti pe rolul caruia s-a inregistrat dosarul nr...........
La data de ......... paratul .........a depus intampinare invocand exceptia lipsei calitatii procesuale pasive. In motivare a aratat ca .........nu a fost niciodata proprietarul terenului astfel incat nu poate invoca nici un drept cu privire la acest imobil. Fata de specificul actiunii apreciaza ca are calitate procesuala pasiva titularul dreptului de proprietate  asupra bunului accesoriu. De asemenea arata ca atributiile pe care le-ar avea in conformitate cu Legea nr. 50/1991 nu izvorasc dintr-un drept de proprietate.
 In drept a invocat dispozitiile art. 205-208 cod proc civ.
Analizand materialul probator administrat in cauza Tribunalul retine urmatoarele:
Cu privire la exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratei .........si la exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratului .........Tribunalul apreciaza ca in speta are calitate procesuala pasiva doar parata .......... Aceasta concluzie se desprinde din dispozitiile art. 4 lit. d din Legea nr. 50/1996 conform carora autorizatiile de construire pentru executarea lucrarilor definite la art. 3, se emit de primarii sectoarelor municipiului Bucuresti, pentru lucrarile care se executa in teritoriul administrativ al sectoarelor, cu exceptia celor prevazute la lit. c), inclusiv bransamente si racorduri aferente retelelor edilitare si din modalitatea in care a fost dobandit dreptul de proprietate asupra terenului. Astfel, retinand ca dreptul de proprietate asupra imobilului a fost dobandit de la persoane fizice prin contract de vanzare cumparare si ca autoritatea administrativa competenta sa emita autorizatia de construire este ........., va admite exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratului .........si va respinge exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratei ..........
Pe fondul cauzei constata ca prin contractul de vanzare-cumparare autentificat sub nr.........., reclamantii au dobandit de la paratul .........prin mandatar ........., dreptul de proprietate asupra imobilului situat in ........., avand nr. cadastral ........., inscris in Cartea funciara nr. ........., compus din teren in suprafata de 133 mp. din acte (respectiv 132,88 mp. din masuratori) si constructia locuinta de pe aceasta, compusa din 2 camere, bucatarie, baie, hol, magazie, vestibul, avand suprafata totala si utila de 44,94 mp.
Ulterior acestia au procedat la extinderea constructiei existente pe teren fara insa a obtine in prealabil autorizatie, incalcand astfel dispozitiile Legii nr. 50/1991.
Potrivit dispozi?iilor art. 577 NCCiv. (1) construc?iile, planta?iile ?i orice alte lucrari efectuate asupra unui imobil, revin proprietarului acelui imobil daca prin lege sau act juridic nu se prevede altfel. (2) Cand lucrarea este realizata de proprietarul imobilului cu materialele sale sau cu materialele altuia, dreptul de proprietate asupra lucrarii se na?te in favoarea proprietarului imobilului din momentul inceperii lucrarii, pe masura realizarii ei, daca prin lege sau act juridic nu se prevede altfel.
Dispozi?iile art. 579 alin. 1 NCCiv. instituie in favoarea proprietarului imobilului o prezumtie relativa de proprietate asupra construc?iilor edificate pe acel teren, pana la proba contrara.
   Conform art.1 alin.1 din Legea nr.50/1991, “Executarea lucrarilor de constructii este permisa numai pe baza unei autorizatii de construire sau de desfiintare, emisa in conditiile prezentei legi, la solicitarea titularului unui drept real asupra unui imobil - teren si/sau constructii - identificat prin numar cadastral, in cazul in care legea nu dispune altfel.”
 Potrivit art.2 alin.1 din Legea nr.50/1991, autorizatia de construire constituie actul final de autoritate al administratiei publice locale pe baza caruia este permisa executarea lucrarilor de constructii corespunzator masurilor prevazute de lege referitoare la amplasarea, conceperea, realizarea, exploatarea si postutilizarea constructiilor.
In baza art.6 alin.5 din Legea nr.50/191, se retine ca certificatul de urbanism nu confera dreptul de a executa lucrari de constructii.
Conform art.37 alin.5 teza I din Legea nr.50/1991, „constructiile executate fara autorizatie de construire sau cu nerespectarea prevederilor acesteia, precum si cele care nu au efectuata receptia la terminarea lucrarilor, potrivit legii, nu se considera finalizate si nu pot fi intabulate in cartea funciara”.
Prin urmare, legea speciala prevede in caz de nerespectare a dispozitiilor acesteia mai multe sanctiuni, constand in faptul ca, in speta, constructia nu poate fi considerata finalizata, constructia nu poate fi intabulata, amenda contraventionala si, respectiv, posibilitatea desfiintarii constructiei.
In ceea ce priveste reaua-credinta a reclamantilor si incidenta dispozitiilor Legii nr.50/1991, tribunalul constata ca notiunea de „constructor de buna-credinta” este consacrata legislativ de dispozitiile art.586 alin.1 si alin.2 din nou Cod civil (buna-credinta a autorului lucrarii), (1) autorul lucrarii este de buna-credinta daca se intemeiaza fie pe cuprinsul cartii funciare in care, la data realizarii lucrarii, era inscris ca proprietar al imobilului, fie pe un mod de dobandire nesupus inscrierii in cartea funciara, daca, in ambele cazuri, nu rezulta din cartea funciara si nu a cunoscut pe nici o alta cale viciul titlului sau. (2) Cu toate acestea, nu poate invoca buna-credinta cel care construieste in lipsa sau cu nerespectarea autorizatiilor cerute de lege.
Avand in vedere faptul ca reclamantii au efectuat lucrari de extindere a locuintei fara a detine autorizatie de construire, Tribunalul apreciaza ca lucrarile sus-mentionate au fost realizate cu rea-credinta. O interpretare contrara ar avea drept consecinta  admiterea actiunii si dispunerea masurii intabularii dreptului de proprietate asupra extinderii constructiei, cu nesocotirea cu buna-stiinta a prevederilor art.37 alin.5 din Legea nr.50/1991, in sensul ca „constructiile executate fara autorizatie de construire sau cu nerespectarea prevederilor acesteia, precum si cele care nu au efectuata receptia la terminarea lucrarilor nu se considera finalizate si nu pot fi intabulate in cartea funciara.”
De asemenea Tribunalul retine ca potrivit dispozi?iilor art. 35 NCPC, cel care are interes poate sa ceara constatarea existen?ei sau inexisten?ei unui drept. Cererea nu poate fi primita daca partea poate cere realizarea dreptului pe orice alta cale prevazuta de lege
Referitor la posibilitatea instan?ei de a constata dreptul de proprietate al reclaman?ilor asupra construc?iei nou edificate – prin extinderile efectuate realizandu-se de fapt o noua constructie, se re?ine ca art. 35 NCPC, permite acest lucru numai in masura in care partea nu poate cere realizarea dreptului sau pe orice alta cale prevazuta de lege. De?i lucrarile edificate de reclaman?i au fost realizate fara autoriza?ie de construire ?i cu neindeplinirea obliga?iilor prevazute de legea nr. 50/1991, par?ile solicita instan?ei sa dea eficien?a dispozi?iilor art. 577 ?i urmat. NCCiv. ?i sa constate dreptul acestora de proprietate.
Insa, potrivit art. 59 din Ordinul nr. 839/2009 privind aprobarea normelor metodologice de aplicare a legii nr. 50/1991 (3) in situa?ia in care construc?ia realizata fara autoriza?ie de construire intrune?te condi?iile urbanistice de integrare in cadrul construit preexistent, autoritatea administra?iei publice locale competente poate proceda la emiterea unei autoriza?ii de construire in vederea intrarii in legalitate, in coroborare cu luarea masurilor legale care se impun, numai in baza concluziilor unui referat de expertiza tehnica pentru cerin?a esen?iala de calitate "rezisten?a mecanica ?i stabilitate" privind starea structurii de rezisten?a in stadiul fizic in care se afla construc?ia, precum ?i pentru cerin?a esen?iala de calitate "securitatea la incendiu", numai dupa emiterea Acordului de mediu, in condi?iile legii.
Prin urmare, reclaman?ii, care fara a solicita vreun aviz legal, din proprie ini?iativa au edificat lucrari noi si au extins in mod considerabil constructia existenta pe teren, au la indemana calea realizarii dreptului prin intrarea in legalitate potrivit procedurii prevazute de legea speciala, cale pe care insa au in?eles sa nu o urmeze. De altfel, reclaman?ii nu au realizat nici un demers pentru reglementarea situa?iei juridice a construc?iei, cu excep?ia promovarii prezentei cereri in justi?ie.
Totodata Tribunalul re?ine ca este de netagaduit ca intreaga legisla?ie na?ionala, incepand cu legea fundamentala (Constitu?ia Romaniei), Codul Civil ?i alte legi speciale in materie, acorda o protec?ie juridica sporita proprieta?ii private, in acord cu jurispruden?a Cur?ii Europene a Drepturilor Omului, insa aceasta protec?ie prive?te strict dreptul de proprietate dobandit in condi?iile legii, ?i nu cu eludarea acesteia.
Astfel, potrivit art. 555 alin. 1 NCCiv., proprietatea privata este dreptul titularului de a poseda, folosi ?i dispune de un bun in mod exclusiv, absolut ?i perpetuu, in limitele stabilite de lege.
Art. 556 alin. 1 ?i 2 NCCiv. statueaza ca dreptul de proprietate poate fi exercitat in limitele materiale ale obiectului sau. Acestea sunt limitele corporale ale bunului care formeaza obiectul dreptului de proprietate, cu ingradirile stabilite prin lege.
Prin lege poate fi limitata exercitarea atributelor dreptului de proprietate.
Potrivit art. 557 alin. 1 NCCiv., dreptul de proprietate se poate dobandi, in condi?iile legii, prin conven?ie, mo?tenire legala sau testamentara, accesiune, uzucapiune, ca efect al posesiei de buna-credin?a in cazul bunurilor mobile ?i al fructelor, prin ocupa?iune, tradi?iune, precum ?i prin hotarare judecatoreasca, atunci cand ea este translativa de proprietate prin ea insa?i.
Nu in ultimul rand, alin. 3 al art. 563 NCCiv. arata ca, dreptul de proprietate dobandit cu buna-credin?a, in condi?iile legii, este pe deplin recunoscut.
In spe?a, reclaman?ii nu se pot prevala de buna-credin?a pentru a beneficia de recunoa?terea dreptului de proprietate in condi?iile art. 577 ?i urmat. NCCiv., cata vreme nimeni nu se poate prevala de necunoa?terea legii, iar reclaman?ii cuno?teau interdic?ia legala privind construirea fara autoriza?iile ?i avizele legale necesare.
Mai mult chiar, reclaman?ii aveau la indemana ?i procedura intrarii in legalitate la care instan?a a facut referire anterior, pe care de asemenea, nu au parcurs-o.
Potrivit principiului de drept procesual instituit de dispozi?iile art. 12 alin. 1 NCPC, drepturile procesuale trebuie exercitate cu buna-credin?a, potrivit scopului in vederea caruia au fost recunoscute de lege.
In acest sens, Tribunalul re?ine ca reclaman?ii nu au deschisa calea ac?iunii in constatarea dreptului de proprietate reglementata de art. 35 NCPC, cata vreme au eludat cu ?tiin?a dispozi?iile legii speciale nr. 50/1991 ?i ale Ordinului nr. 893/2009 privind adoptarea normelor metodologice de punere in aplicare.
Tot in acest context, trebuie subliniat ca reclaman?ii nu au facut dovada ca s-ar fi adresat in cursul edificarii construc?iei sau dupa terminarea acesteia cu vreo cerere pentru ob?inerea autoriza?iei sau a avizelor necesare iar autorita?ile administra?iei publice locale le-ar fi refuzat eliberarea documentelor in mod nejustificat.
Dimpotriva, analizand conduita procesuala adoptata de reclaman?i, precum ?i argumentele aduse in sus?inerea cererii de chemare in judecata, constata ca ace?tia au ignorat in mod con?tient dispozi?iile legii nr. 50/1991, optand pentru investirea instan?ei de judecata cu solu?ionarea prezentei cereri.
Insa, fa?a de considerentele anterior expuse, care fundamenteaza convingerea tribunalului, se constata ca demersul reclaman?ilor in justi?ie nu poate fi primit deoarece au fost nesocotite condi?iile impuse de lege pentru dobandirea proprieta?ii o astfel de conduita neputand fi validata in condi?iile in care dreptul astfel dobandit nu se bucura de recunoa?terea ?i protec?ia legii.
O interpretare contrara ar lipsi de con?inut ?i de finalitate dispozi?iile legii nr. 50/1991R, in situa?ia in care, fara nicio justificare obiectiva, ci doar prin simpla manifestare unilaterala de voin?a, par?ilor le-ar fi permisa ?i recunoscuta op?iunea intre respectarea procedurii autorizarii prevazute de legea nr. 50/1991R sau, in caz contrar, adresarea ulterior a unei cereri in justi?ie. Nu in ultimul rand, o astfel de interpretare permisiva a legisla?iei in materie ar duce la incalcarea abuziva a procedurii speciale prevazute de legiuitorul na?ional, in condi?iile in care par?ilor li s-ar recunoa?te de plano o alternativa apreciata ca fiind mai pu?in impovaratoare ?i mult mai avantajoasa ca ?i costuri financiare ?i ar neindrepta?i persoanele care cu buna-credin?a se supun dispozi?iilor acesteia.
De altfel, dispozi?iile art. 577 ?i urmat. NCCiv., reprezinta doar dreptul comun in materia accesiunii imobiliare artificiale, insa ori de cate ori legea speciala (nr. 50/1991) impune condi?ii derogatorii acestea trebuie respectate, potrivit principiului specialia generalibus derogant.
In concluzie, re?inand ca nu sunt aplicabile dispozi?iile art. 35 NCPC ?i nici incidente situa?iile reglementate de art. 577 ?i urmat. NCCiv, instan?a va respinge cererea ca neintemeiata.
                                  
                                           PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTARASTE

Admite exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratului .........prin …….
Respinge exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratei ..........
Respinge cererea formulata in contradictoriu cu paratul .........ca fiind introdusa impotriva unei persoane lipsite de calitate procesuala pasiva.
Respinge cererea formulata de reclamantii ........., ........., ambii cu domiciliul in ......... in contradictoriu cu paratii ........., cu domiciliul in ........., ........., cu sediul in ........., .........si a ........., ambii cu sediul in ........., ca nefondata.
Cu apel in termen de 30 de zile de la comunicare. Cererea de apel se depune la Tribunalul Bucure?ti.
Pronun?ata in ?edin?a publica astazi ..........

PRESEDINTE                                                                                                  GRFIER
………………..                 ……………….

Red. CD – …….