Granituire

ROMANIA
TRIBUNALUL BUCURESTI – SECTIA A III-A CIVILA

DOSAR NR. ................

DECIZIA CIVILA NR. ................

Sedinta publica de la ....................
Tribunalul constituit din:
PRESEDINTE – .....................
JUDECATOR- ....................
GREFIER – ..........................

Pe rolul  instantei se afla spre pronuntare cererea de apel formulata de catre apelanta-reclamanta ................... in contradictoriu cu intimatul-parat .................. impotriva sentintei civile nr. ...................... pronuntata de catre Judecatoria Sectorului 5 Bucuresti in dosarul nr. ....................... , avand ca obiect granituire.
Dezbaterile si sustinerile orale ale partilor au avut loc la data de .............. , fiind consemnate in incheierea de sedinta de la acea data, ce face parte integranta din prezenta decizie, cand instanta, avand nevoie de timp pentru a delibera, a amanat pronuntarea pentru ................ si pentru ................ , cand a hotarat urmatoarele:
TRIBUNALUL

Prin sentinta civila  nr. .............. pronuntata de catre Judecatoria Sectorului 5 Bucuresti in dosarul nr. ................ s-a respins exceptia lipsei de interes in promovarea cererii de granituire, ca neintemeiata.
S-a admis in parte exceptia prescriptiei si, in consecinta, s-a respins actiunea in pretentii pentru repararea prejudiciilor a caror producere putea fi cunoscuta de reclamanta cu mai mult de trei ani anterior introducerii cererii de chemare in judecata, ca fiind prescrisa.
S-a respins cererea de granituire formulata de reclamanta ................. , in contradictoriu cu paratul .................... , ca neintemeiata.
S-a respins cererea de obligare a paratului-reclamant la desfiintarea grupului sanitar invecinat cu proprietatea reclamantei-parate, ca neintemeiata.
S-a respins cererea de obligare a paratului la plata sumei de .............. lei, cu titlu de daune-interese, ca neintemeiata.
S-a respins petitul reconventional avand ca obiect constatarea detinerii in coproprietate de catre reclamanta si parat a zidului si gardului comun, ca neintemeiata.
S-a respins petitul reconventional avand ca obiect constatarea dobandirii unei portiuni de teren prin uzucapiune, ca ramas fara obiect.
S-au respins cererile ambelor parti de obligare la plata cheltuielilor de judecata.
Analizand cu prioritate exceptia lipsei de interes a reclamantei-parate in promovarea cererii privind stabilirea liniei de hotar dintre cele doua proprietati, instanta a apreciat-o ca neintemeiata, avand in vedere ca interesul partii se raporteaza la situatia de fapt pretinsa in cerere si nu la cea care rezulta in urma analizei probelor, aspect ce tine de temeinicia actiunii.
Astfel, intrucat prin cererea de chemare in judecata reclamanta-parata a sustinut afectarea, de catre paratul-reclamant, a hotarului dintre cele doua proprietati, interesul partii de a solicita stabilirea limitei de proprietate este justificat de insasi aceasta sustinere, neavand relevanta din acest punct de vedere temeinicia ei.
Drept consecinta, instanta a respins exceptia lipsei de interes in promovarea cererii de granituire, ca neintemeiata.
Asupra exceptiei prescriptiei dreptului material la actiune al reclamantei, instanta de fond a retinut ca, in privinta cererea de obligare a paratului-reclamant la desfiintarea grupului sanitar construit pe linia de hotar dintre cele doua proprietati, instanta apreciaza ca aceasta cerere este imprescriptibila extinctiv.
Astfel, potrivit art. 21 din Decretul nr. 167/1958, dispozi?iile acestui act nu se aplica dreptului la actiune privitor la drepturile de proprietate, uzufruct, uz, abitatie, servitute si superficie. Ca atare, actiunea prin care reclamanta, in calitate de reprezentant al tuturor proprietarilor asupra terenului aflat in coproprietate, care prin natura lui este de folosin?a comuna, cere incetarea tulburarii aduse dreptului lor de proprietate, ca urmare a edificarii unui garaj, priveste dreptul de proprietate si, potrivit art. 21, este imprescriptibila, iar nicidecum obiectul ac?iunii nu il poate constitui obliga?ia de a face, prescriptibila extinctiv in termenul de 3 ani.
In ceea ce priveste actiunea in pretentii, constand in obligarea paratului la plata de daune-interese pentru acoperirea prejudiciului cauzat prin lucrarile de construire (casa si grup sanitar), instanta constata, in primul rand, faptul ca reclamanta a solicitat o suma globala pentru mai multe categorii de pagube, cum ar fi afectarea acoperisului casei sale cu ocazia construirii casei paratului, afectarea locuintei (structura de rezistenta,  caderea tencuielii, igrasie) in urma acelorasi lucrari, producerea unor inconveniente legate de edificarea grupului sanitar etc.
Fiind vorba despre o actiune personala patrimoniala, acesteia i se aplica termenul de prescriptie general de 3 ani, stabilit de disp. art. 3 alin. 1 din Decretul nr. 167/1958.
Cu toate acestea, pentru fiecare categorie de pagube, termenul de prescriptie incepe sa curga la un moment distinct, respectiv acela la care partea a cunoscut paguba si persoana responsabila, conform disp. art. 8 din acelasi act normativ.
Intrucat in prezenta cauza este imposibil pentru instanta sa analizeze momentul nasterii dreptului la actiune pentru fiecare fapt prejudiciabil invocat de reclamanta prin cererea de chemare in judecata, instanta a admis in parte exceptia prescriptiei dreptului material la actiune in promovarea actiunii in pretentii si a respins-o ca prescrisa in ceea ce priveste actiunile paratului al caror rezultat pagubitor putea fi cunoscut de reclamanta cu mai mult de trei ani anterior introducerii cererii de chemare in judecata ( ............... ), in sensul ca orice astfel de actiune ce va rezulta din probele administrate urmeaza a nu fi avuta in vedere de catre instanta.
Pe fondul cauzei, in ceea ce priveste cererea de granituire, din concluziile raportului de expertiza specialitatea topografie realizat de catre expert ............. rezulta ca proprietatea reclamantei si cea a paratului sunt clar delimitate (prin gard sau soclu solid din constructie de caramida), „fara a exista elemente vizibile la teren sau reiesite din calculele efectuate ca aceste doua proprietati sa fi fost afectate de tulburari de posesie intre ele”.
Or, de esenta actiunii in granituire este situatia in care doua imobile alaturate nu sunt in mod clar delimitate, situatie ce nu se regaseste in prezenta cauza.
In ceea ce priveste petitul prin care reclamanta solicita desfiintarea grupului sanitar construit de catre reclamant inspre proprietatea sa, instanta constata, pe de o parte, ca din probele administrate rezulta ca acesta se afla in totalitate pe proprietatea paratului.
Pe de alta parte, din raportul de expertiza MLPAT realizat in prezenta cauza de catre expert ................ rezulta ca acest grup sanitar a fost edificat in perioada anilor ................ , starea si izolatia acestuia fiind facute in conditii normale.
Prin urmare, avand in vedere ca, pe de o parte, grupul sanitar a fost realizat in perioada 2000-2002, respectiv cu mult inaintea termenului de 3 ani anteriori introducerii actiunii (depasind termenul de prescriptie), iar, pe de alta parte, ca acesta respecta normele legale si tehnice pentru functionarea sa, reclamanta nu poate solicita in mod intemeiat desfiintarea lui.
 In ceea ce priveste cererea de obligare a paratului la plata de daune interese, instanta retine ca aceasta este neintemeiata, avand in vedere ca, din ambele expertize tehnice realizate in cauza, nu a rezultat producerea de avarii de catre imobilul paratului locuintei reclamantei.
Expertul ................ a aratat ca imobilul reclamantei-parate ar putea fi afectat in viitor in cazul in care constructia noua se va tasa diferentiat, tasare ce se poate produce atunci cand presiunea efectiva transmisa la teren de fundatiile noi va fi mai mare comparativ cu presiunea care a existat initial. Totodata, din cauza caracteristicilor dinamice diferite ale celor doua structuri de rezistenta, a reclamantei-parate si a paratului-reclamant (perioade de oscilatie diferite pe timpul actiunilor din seism), este posibila antrenarea, fisurarea si avarierea partii de constructie proprietatea reclamantei.
Rezulta, deci, ca in prezent reclamanta nu a suferit prejudicii ca urmare a lucrarilor realizate de parat la imobilul sau.
In drept, din disp. art. 998-999 C.civ. rezulta conditiile care trebuie dovedite pentru antrenarea raspunderii civile delictuale, respectiv existenta unei fapte civile ilicite, existenta unui prejudiciu, a legaturii de cauzalitate intre fapta si prejudiciu si a vinovatiei.
In prezenta cauza reclamanta nu a dovedit existenta unui prejudiciu actual, ci doar a unuia eventual, care nu poate constitui un fundament legal pentru acordarea de daune-interese.
Ca atare, a fost respins ca neintemeiat si acest capat de cerere.
Prin cererea reconventionala formulata, paratul-reclamant a solicitat sa se constate detinerea in coproprietate de catre reclamanta si parat a zidului si gardului comun.
Or, expertul specialitatea topografie ............ , desemnat in cauza, a constatat ca, la data expertizarii, limita granituirii existente (gardul vechi) are o latime de ............ m, iar pe partea dinspre imobilul din ............. , proprietatea numitului ................. , este dublat de constructia unui zid protector avand o latime de circa ......... cm edificata dupa data de .............. , data actului de vanzare-cumparare a acestui imobil.
Cu alte cuvinte, expertul s-a aflat in imposibilitatea identificarii cu exactitate a zidului comun ca urmare a faptului ca una dintre parti (paratul-reclamant) a adaugat la acesta, inglobandu-l partial in proprietatea sa.
In aceste conditii, cererea de constatare a comunitatii gardului sau zidului comun este neintemeiata, neputand fi admisa in conditiile in care elementul ce face obiectul ei este incert.
In ceea ce priveste petitul reconventional avand ca obiect constatarea dobandirii prin uzucapiune a unei portiuni de teren, instanta l-a respins ca ramas fara obiect, in raport de cele deja constatate.
Cu privire la cererile partilor de obligare la plata cheltuielilor de judecata, instanta, avand in vedere ca ambele parti au cazut in pretentii, aflandu-se in culpa procesuala, in temeiul disp. art. 274 C.p.c. le-a respins ca neintemeiate.
Impotriva sentintei civile mentionate mai sus reclamanta-parata ............. a formulat apel in termen legal, prin care a sustinut ca hotararea apelata cuprinde motive contradictorii in ceea ce priveste solutionarea capatului de cerere privind repararea prejudiciilor, ca a fost solutionata in mod gresit exceptia prescriptiei dreptului la actiune cu privire la capatul de cerere privind obligarea paratului la despagubiri, precum si capatul de cerere vizand granituirea.
La termenul din ............... intimatul-parat a depus la dosar intampinare, prin care a invocat exceptia netimbrarii apelului si, pe fond, a solicitat respingerea acestuia ca nefondat.
La data de ............ apelanta-reclamanta a depus la dosar raspuns la intampinare si un set de inscrisuri in sustinerea motivelor de apel.
La termenul din ................. , tribunalul a incuviintat pentru ambele parti proba cu inscrisuri.
Analizand sentinta apelata prin prisma criticilor formulate, tribunalul apreciaza ca apelul este nefondat.
Astfel, in ceea ce priveste critica ce vizeaza modul de solutionare a granituirii, tribunalul o apreciaza ca nefondata.
Din acest punct de vedere tribunalul retine ca expertul topo ............. a precizat, in cadrul concluziilor din raportul de expertiza, faptul ca „nu exista elemente vizibile la teren sau reiesire din calculele efectuate ca aceste doua proprietati (ale reclamantei si ale paratului - subl. ns.) sa fi fost afectate de tulburari de posesie intre ele”.
Acelasi expert a mai aratat ca „la data expertizarii limita grani?uirii existente (gardul vechi) are o latime de .............. m, iar pe partea dinspre imobilul din ................ , proprietatea paratului-reclamant (…),  este dublat de constructia unui zid protector avand o latime de circa .............. cm edificata dupa data de .............. , data actului de vanzare-cumparare a acestui imobil”.
„In acest gard se edifica o poarta metalica cu latimea de .......... m, la o distanta de ................. m fata de marginea imobilului reclamantei-parate existente”.
Asa cum s-a subliniat in literatura de specialitate, prin actiunea in granituire se urmareste determinarea, prin hotarare judecatoreasca, a limitelor dintre proprietati si stabilirea traseului real pe care trebuie sa il urmeze titularul.
Actiunea in granituire isi justifica ratiunea atat in cazul in care nu exista o delimitare intre proprietati, cat si atunci cand astfel de semne exista, insa ele nu au fost stabilite prin intelegerea partilor sau prin hotarare judecatoreasca si, ceea ce este cel mai important, aceste semne sunt contestate de parti.
In speta tribunalul constata ca proprietatile celor doua parti sunt delimitate prin semne exterioare, ce nu au fost contestate vreodata de vreuna dintre parti, gardul despartitor existand dinainte de anul ............ „pentru a delimita accesul eventualilor clienti in spatiul in care familia proprietarilor isi desfasura activitatea zilnica” (raportul de expertiza topografica, fil. ........ , ult. alin.). Acelasi expert topo a precizat ca limitele existente intre proprietati au o vechime de peste 75 ani, nu au fost modificate in timp, fiind asa cum au fost definite la momentul crearii imobilului ( fil. ............ dosar fond vol. II ).
In aceste conditii tribunalul apreciaza ca, in mod corect, prima instanta a respins capatul de cerere privind granituirea.
In ceea ce priveste critica referitoare la solutionarea gresita a exceptiei prescriptiei dreptului la actiune pentru capatul de cerere privind obligarea paratului la despagubiri, tribunalul o apreciaza ca nefondata.
Astfel, prin cererea formulata, apelanta-reclamanta a solicitat obligarea paratului la plata sumei de ......... lei reprezentand echivalentul prejudiciului provocat prin ridicarea constructiei S+P+1E+M.
Asa cum rezulta din probele administrate in cauza, ridicarea constructiei mentionate anterior s-a realizat dupa obtinerea autorizatiei de construire nr. ....... din .................. .
Intrucat apelanta-reclamanta nu a inteles sa precizeze data la care actiunile paratului au devenit prejudiciabile pentru aceasta, chestiune ce nu a fost clarificata la instanta de fond, tribunalul constata ca aceste posibile prejudicii pot avea ca data de pornire anul ............... , anul terminarii constructiei si al semnarii procesului-verbal de receptie la terminarea lucrarilor.
Potrivit disp. art. 3 alin. 1 din Decretul nr. 167/1958, termenul de prescriptie aplicabil in cauza este de 3 ani, termen care incepe sa curga de la data la care cel pagubit a cunoscut atat fapta ilicita, cat si pe cel vinovat de savarsirea acesteia.
 In speta, tribunalul constata ca, in mod corect, s-a apreciat de catre instanta de fond faptul ca, in privinta faptelor prejudiciabile savarsite de intimatul-parat anterior datei de .............. , a intervenit prescriptia extinctiva a dreptului material la actiune.
In privinta faptelor prejudiciabile savarsite dupa data de ................. si in privinta carora instanta de fond a respins ca neintemeiata cererea apelantei-reclamante de obligare a paratului la plata vreunei sume de bani, tribunalul constata ca apelanta-reclamanta nu a putut dovedi indeplinirea cumulativa a conditiilor prevazute de art. 998 - 999 C.civil pentru existenta raspunderii civile delictuale.
Astfel, din concluziile raportului de expertiza constructii - rezistenta (fil. ....... si urm.) rezulta ca „imobilul reclamantei-parate in prezent nu este afectat, datorita (din cauza) inexistentei rostului de separatie intre cele doua constructii, a reclamantei-parate si a paratului-reclamant. Imobilul reclamantei-parate poate fi afectat in viitor in cazul in care constructia noua se va tasa diferentiat, tasare ce se poate produce atunci cand presiunea efectiva transmisa la teren de fundatiile noi va fi mai mare comparativ cu presiunea existenta initial”.
Tot prin  expertiza MLPAT s-a precizat ca „este posibil, datorita latimii efective a fundatiilor partii noi din constructie proprietatea paratului-reclamant ............... , ca presiunea efectiva transmisa de fundatii la teren sa fie mai mica comparativ cu situatia initiala a constructiei, fapt ce inlatura fenomenul de tasare diferentiata si degradarea partii din constructie proprietatea reclamantei-parate ................ ”.
Expertul MLPAT ................... a mai aratat, la pct. 6.2.1. din expertiza, ca „constructia proprietatea reclamantei-parate .............. are o vechime de peste 100 de ani, depasind durata de viata proiectata definita ca fiind intervalul de timp estimat pentru care structura (sau o parte a acesteia) poate sa fie utilizata conform destinatiei/functiunii prevazute prin proiect. Constructia reclamantei-parate ............... a atins starea limita de serviciu, stare dincolo de care cerintele necesare pentru utilizare in conditii normale a constructiei/structurii nu mai sunt indeplinite”.
Se mai retine totodata, de catre acelasi expert, faptul ca „partea de constructie proprietatea reclamantei-parate ............... a fost afectata pe perioada realizarii lucrarilor la partea din constructie proprietatea-paratului-reclamant .............. , dar acestea au fost remediate la timp si nu au produs avarierea partii de constructie proprietatea reclamantei-parate ....................... ”.
Acelasi expert precizeaza ca „uzura, lipsa lucrarilor de reparatii si intretinere, vechimea, corodarea conductelor purtatoare de apa sunt cauza aparitiei diverselor deficiente ce apar la constructia proprietatea reclamantei-parate .................. ”.
„La imobilul reclamantei-parate nu exista avarii pana in prezent. Exista degradari cauzate de vechimea constructiei, de lipsa masurilor de reparatii si intretinere.”
Pe cale de consecinta, expertul a precizat ca „pana in prezent nu exista un prejudiciu”.
In aceste conditii, fata de cele mai sus retinute, tribunalul constata ca apelanta-reclamanta-parata nu a dovedit indeplinirea cumulativa a conditiilor impuse de art. 998 - 999 C.civ., in cauza neputandu-se proba existenta unui prejudiciu.
Trebuie precizat, in acest context, ca, asa, cum s-a mentionat de catre expertul MLPAT in raspunsul la obiectiuni, fisurile existente la constructia proprietatea reclamantei-parate nu sunt cauzate de lucrarile executate la imobilul proprietatea paratului-reclamant.
In ceea ce priveste construirea grupului sanitar de catre intimatul-parat-reclamant apreciata de apelanta-reclamanta-parata ca s-ar fi realizat pe terenul sau, tribunalul retine ca niciunul din expertii desemnati in cauza la instanta de fond nu a stabilit acest fapt.
Grupul sanitar a fost ridicat de intimatul-parat-reclamant pe terenul proprietatea sa, nefiind incalcat dreptul de proprietate al apelantei-reclamante-parate.
Potrivit disp. art. 610 C.civil, cel ce face un put sau o privata langa un zid comun (…) e indatorat sa lase departarea prescrisa de regulamente si obiceiuri particulare asupra unor asemenea obiecte sau sa faca lucrarile prescrise de aceleasi legi si regulamente spre a nu aduce vatamare vecinului.
Asa cum rezulta din concluziile raportului de expertiza constructii - rezistenta, wc-ul este racordat la reteaua de alimentare cu apa si la reteaua de canalizare, cu posibilitatea evacuarii dejectiilor rau mirositoare.
Totodata, din raspunsurile intimatului-parat-reclamant la interogatoriu si din declaratiile martorilor audiati in cauza rezulta ca grupul sanitar a fost construit pe terenul proprietatea exclusiva a paratului-reclamant, care a facut un zid paralel cu cel comun si abia dupa aceea a construit grupul sanitar pe proprietatea sa exclusiva.
In consecinta, tribunalul va respinge ca nefondata critica referitoare la daramarea grupului sanitar.
In ceea ce priveste critica referitoare la contradictiile existente in considerentele hotararii, tribunalul o apreciaza, de asemenea, ca nefondata.
Astfel, in privinta prejudiciilor ce i s-ar fi putut produce apelantei-reclamante-parate inainte de .................. , tribunalul constata ca, intrucat prima instanta a apreciat ca acestea sunt prescrise, in mod corect, nu a mai analizat daca sunt indeplinite conditiile impuse de prev. art. 998 - 999 Cod civil.
In privinta prejudiciilor reclamate ca fiind ulterioare datei de .............. , prima instanta a retinut ca nu sunt indeplinite cumulativ conditiile prevazute de art. 998 - 999 C.civil.
Astfel, pentru ca prejudiciul sa fie susceptibil de reparare, este necesar ca acesta sa fie cert, adica sa fie sigur, atat in privinta existentei, cat si a posibilitatii de evaluare.
  Or, un prejudiciu eventual, care este lipsit de certitudine (dupa cum s-a retinut mai sus) nu poate justifica acordarea de despagubiri.
In consecinta, si acest motiv de apel apare ca nefondat.
Pe cale de consecinta, fata de cele mai sus expuse, tribunalul va respinge apelul ca nefondat, in temeiul art. 296 C.pr.civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE

Respinge apelul formulat de catre apelanta-reclamanta ................ , cu domiciliul procesual ales la avocat ............... in contradictoriu cu intimatul-parat  .............. , cu domiciliul in ............... impotriva sentintei civile nr. .......... pronuntata de catre Judecatoria Sectorului 5 Bucuresti in dosarul nr. .............. .
Cu recurs in termen de 15 zile de la comunicare.
Pronuntata in sedinta publica, astazi, ............... .

PRESEDINTE                 JUDECATOR                      GREFIER
....................                     .................                           .......................