Uzucapiune

ROMANIA

TRIBUNALUL BUCURESTI SECTIA A III-A CIVILA

Dosar nr. ....................

DECIZIA CIVILA NR. ................

Sedinta publica din ................
Tribunalul constituit din:
Presedinte: ........................
Judecator : ....................
Grefier: .........................


Pe rol, se afla pronuntarea asupra cererii de apel  formulata de apelanta – reclamanta .................... impotriva sentintei civile nr. ............... pronuntata de Judecatoria Sectorului 3 Bucuresti in contradictoriu cu intimatii – parati Municipiul Bucuresti prin Primar General si Statul Roman prin Ministerul Finantelor Publice, avand ca obiect uzucapiune.
Dezbaterile si sustinerile orale ale partilor au avut loc in sedinta publica din data de ................. , fiind consemnate in incheierea de sedinta de la acel termen care face parte integranta din prezenta sentinta, cand tribunalul avand nevoie de timp pentru a delibera, dar si pentru a da posibilitate partilor sa depuna la dosar concluzii scrise a manat pronuntarea pentru data de ................. , cand a hotarat urmatoarele:


TRIBUNALUL


Asupra apelului civil de fata, constata urmatoarele:
Prin cererea inregistrata pe rolul Judecatoriei Sectorului 3 Bucure?ti la data de ................ , reclamanta ......................... , in contradictoriu cu paratii .................... , MUNICIPIUL BUCURESTI PRIN PRIMAR GENERAL, STATUL ROMAN PRIN MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE a solicitat instan?ei ca prin hotararea ce o va pronun?a sa constate ca reclamanta a dobandit prin uzucapiune terenul in suprafata de .......... mp situat in mun. ..................... , si prin accesiune constructia edificata pe acest teren, compusa din 3 camere si dependin?e.
In motivarea cererii, reclamanta a aratat ca in anul 1965, autorii sai, ................ si ................. au dobandit prin inscris sub semnatura privata de la paratul ................. , terenul in suprafa?a de .............. mp situat in mun. ................ . A mentionat ca, dupa dobandirea terenului, autorii sai au ridicat o constructie din paianta formata din 2 camere si dependinte, exercitand o posesie utila si neviciata asupra imobilului, comportandu-se si fiind recunoscuti ca adevarati proprietari ai imobilului. Reclamanta a invederat ca, dupa decesul autorilor sai, respectiv 02.12.1995 si 25.04.2001, a continuat sa exercite posesia asupra terenului, platind toate taxele si impozitele catre stat, precum si utilitatile aferente imobilului. A men?ionat ca, intrucat pentru acest imobil nu exista o solicitare de concesiune, nu figureaza in evidentele Comisiei de Aplicare a Legii nr. 10/2001 o cerere privind restituirea lui in natura sau in echivalent si nici nu au putut fi identificate ter?e persoane care ar putea afirma un drept real asupra imobilului, apreciaza ca imobilul poate fi asimilat categoriei de res nullius, care, potrivit art. 553 NCC apartin statului, mai exact domeniului privat. Reclamanta a mentionat ca, intrucat terenul se afla in folosinta sa exclusiva de peste 49 de ani si, tinand cont ca s-a comportat fata de acest imobil ca un adevarat proprietar, apreciza ca in cauza s-a implinit termenul de prescriptie achizitiva. A mai invederat ca, in urma verificarilor efectuate, nu a putut obtine documente care sa ateste dreptul de proprietate al paratului ..................... sau a altor persoane asupra imobilului, motiv pentru care apreciaza ca imobilul face parte din domeniul privat al Municipiului Bucuresti.
In drept, art. 1890, art. 1846, 1847, art. 1860 C.civ., art. 26 alin. 1, art. 36 alin. 1 din Legea 18/1991.
In dovedire, reclamanta a depus un set de inscisuri.
Paratul Statul Roman prin Ministerul Finantelor Publice a depus la dosar intampinare in prin care a invocat exceptia lipsei calitatii sale procesuale pasive.
In motivarea exceptiei, a mentionat ca intr-o cerere avand ca obiect constatarea dobandirii dreptului de proprietate prin uzucapiune, calitate procesuala pasiva are proprietarul care s-a desesizat de bun. A mentionat ca reclamanta nu a dovedit ca ultimul proprietar al terenului in suprafata de ............... mp situat in .................. este Statul Roman, astfel ca nu are calitate procesuala pasiva.
La termenul de judecata din data de .............. , reclamanta a aratat ca renunta la judecata cererii formulate in contradictoriu cu paratul ................... .
La solicitarea instantei, Directia Generala de Impozite si Taxe Locae Sector 3 a depus la dosar istoricul de rol fiscal al imobilului situat in .................... .
La termenul de judecata din data de ............... , instanta a pus in discutie exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratului ....................  invocata de acesta prin intampinare si a invocat din oficiu exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a ...................... , ramanand in pronuntare pe aceste exceptii.
Reclamanta a depus la dosar concluzii scrise.
Prin sentinta civila nr. ................ pronuntata de Judecatoria Sector 3 Bucuresti s-a admis exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratului Statul Roman prin Ministerul Finantelor Publice, invocata de acesta prin intampinare.
S-a respins cererea formulata de reclamanta ....................... in contradictoriu cu paratul Statul Roman prin Ministerul Finantelor Publice ca fiind formulata impotriva unei persoane fara calitate procesuala pasiva.
S-a admis exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratului Municipiul Bucuresti prin Primar General invocata din oficiu..
S-a respins cererea formulata de reclamanta ................. in contradictoriu cu paratul Municipiul Bucuresti prin Primar General ca fiind formulata impotriva unei persoane fara calitate procesuala pasiva.
S-a luat act ca reclamanta a renun?at la judecata cererii formulate in contradictoriu cu paratul ...................... .
Pentru a se pronunta astfel, instanta de fond a retinut urmatoarele:
Reclamanta a solicitat instan?ei sa constate ca a dobandit prin uzucapiunea de 30 de ani dreptul de proprietate asupra terenului situat in .................... , in suprafa?a de .............. mp, iar prin accesiune sa se constate dobandirea dreptului de proprietate asupra construc?iei edificate pe terenul respectiv.
Din adresa emisa de Directia Generala de Impozite si Taxe Locale Sector 3, privind istoricul de rol fiscal al imobilului in litigiu, rezulta ca incepand cu anul 1952 si pana in anul 1966 pe rolul fiscal al imobilului au figurat Most. .............. , fara a detine acte autentice la dosar, iar ulterior .................. a figurat impusa la venituri din inchirieri. Din aceeasi adresa, mai reiese ca, in prezent, pe rolul fiscal al imobilului cu privire la care se solicita dobandirea dreptului de proprietate prin uzucapiune, figureaza impusi Most. .................. pentru teren in suprafata de .............. mp, din care ............. mp teren ocupat de constructie.
Calitatea procesuala pasiva presupune identitatea dintre persoana chemata in judecata in calitate de parat si persoana obligata in raportul juridic judecatii. Actiunea prin care se solicita constatarea dobandirii dreptului de proprietate asupra unui imobil prin uzucapiune  este actiunea introdusa de posesorul imobilului impotriva celui care are drept de proprietate asupra imobilului respectiv.
Corobarand cele retinute anterior, instanta a constatat ca paratii STATUL ROMAN PRIN MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE ?i MUNICIPIUL BUCURESTI PRIN PRIMAR GENERAL nu au fost niciodata proprietari ai terenului in litigiu, astfel ca nu au calitate procesuala pasiva in cauza.
Pentru toate aceste considerente, in temeiul art. 1890 si art. 1847 C.civ., s-a admis exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratului STATUL ROMAN PRIN MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE invocata de aceste prin intampinare si exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a MUNICIPIULUI BUCURESTI PRIN PRIMAR GENERAL invocata de instanta de judecata din oficiu, s-a respins cererea formulata impotriva acestor parati ca fiind formulata impotriva unor persoane fara calitate procesuala pasiva.
Avand in vedere ca la termenul de judecata din data de ................. , reclamanta a aratat ca intelege sa renunte la judecata cererii formulata in contradictoriu cu paratul ................ , instanta, in temeiul art. 406 alin. 4 C.proc.civ., a luat act ca reclamanta a renuntat la judecata cererii formulate in contradictoriu cu paratul .................. .
Impotriva acestei solutii in termen legal, motivat si timbrat a formulat apel  reclamanta ................ , criticand sentinta civila nr. ............... a Judecatoriei Sector 3 Bucuresti pentru nelegalitate si netemeinicie, solicitand anularea hotararii instantei de fond, respingerea exceptiei lipsei calitatii procesual pasive a celor doi para?i si trimiterea cauzei spre rejudecare Judecatoriei sectorului 3.
Apelul  a fost inregistrat pe rolul Tribunalului Bucuresti – Sectia a III-a Civila sub nr. unic .............. la data de ................... .
In motivele de apel se arata ca :
Prin sentinta pronuntata, instanta de apel a apreciat ca fiind intemeiata exceptia lipsei calitatii procesual pasive a paratilor Municipiul Bucuresti, prin Primar General si Statul Roman prin Ministerul Finantelor Publice.
Pentru a pronunta o astfel de solutie, instanta de fond a re?inut ca “din adresa emisa de DGITL Sector 3, privind istoricul de rol fiscal al imobilului in litigiu, rezulta ca incepand cu anul 1952 si pana in anul 1966 pe rolul fiscal al imobilului au figurat Most. .......... , fara a detine acte autentice la dosar, iar ulterior ................. a figurat impusa la venituri din inchirieri.
A re?inut instanta ca: “Actiunea prin care se solicita constatarea dreptului de. proprietate asupra unui imobil prin uzucapiune este actiunea introdusa de posesorul imobilului impotriva celui care are drept de proprietatea asupra imobilului respectiv.
Coroborand cele retinute anterior, instanta a constatat ca paratii Stalul Roman prin Ministerul Finantelor Publice si Municipiul Bucuresti, prin Primar General nu au fost niciodata proprietari ai terenului in litigiu, astfel ca nu au calitate procesuala pasiva in cauza. ”
Se apreciaza opinia instantei ca fiind vadit gresita in raport de argumentele sale invocate prin insa?i cererea de chemare in judecata si notele scrise cu privire la exceptia lipsei calitatii procesuale pasive, si in raport cu insa?i rationamentele instantei expuse in considerentele hotararii pronuntate.
Se poate  observa astfel ca, desi instan?a a constatat ca nu exista niciun document din care sa rezulte ca imobilul se afla in proprietatea titularilor de rol fiscal, respectiv Most. ............ ori ..................... , a constatat ca nu poate fi retinuta nici calitatea procesual pasiva a celor doi parati, intrucat ace?tia nu au fost niciodata proprietari ai terenului in litigiu.
Totodata se arata ca instanta nu a analizat in niciun fel argumentele de fapt si de drept invocate, desi avea aceasta obligatie, potrivit dispozitiilor art. 425 pct. b, c.pr.civ.
Asfel cum a retinut si instanta de fond si cum s-a aratat si in cuprinsul cererii de chemare in judecata, desi s-au facut numeroase demersuri la institutiile statului, nu au fost identificate documente care sa ateste dreptul de proprietate al paratului Dumitru Ion ori al altei persoane fizice asupra terenului ce face obiectul prezentului dosar.
Ca atare, deveneau aplicabile dispozitiile art. 1.203 din vechiul cod civil, bunul fiind asimilat categoriei de res nullius.
Doctrina a stabilit in mod constant ca prin aceasta dispozitie legiuitorul a intentionat sa spuna ca astfel de bunuri apartin statului, mai exact domeniului sau privat.
Solutia decurgea si din prevederile art. 25 din Legea 213/1.998 care dispun: „in acceptiunea prezentei legi, prin sintagma domeniul, public din art, 477 vechiul cod civil, se in?elege domeniul privat al statului sau al unitatilor administrativ teritoriale, dupa caz”.
Pe de alta parte, in legatura cu terenurile din domeniul privat al statului sau unitatilor administrativ teritoriale, in art. 6 teza finala din Legea 18/1991, se precizeaza ca ele sunt supuse dispozitiilor de drept comun, norma cu privire la terenurile apartinand domeniului privat al unitatilor administrativ teritoriale, fiind preluata ca atare si in dispozitiile art. 123 alin. 2 din Legea 215/2001.
Practica majoritara recunoaste calitatea procesuala pasiva a unitatilor administrativ teritoriale pe baza dispozitiilor art. 36 din Legea nr. 18/1991 care stabileste ca terenurile aflate in proprietatea statului, situate in intravilanul localitatilor si care sunt in administrarea primariilor, la data prezentei legi, trec in proprietatea comunelor, oraselor sau a municipiilor, urmand regimul juridic al terenurilor prevazute la art. 26 din aceeasi lege, care la randu-i prevede ca terenurile situate in intravilanul localitatii, care au apartinut cooperatorilor sau altor persoane care au decedai, in ambele cazuri fara mostenitori, trec in proprietatea comunei, orasului sau a municipiului, dupa caz, si. in administrarea primariilor, pentru a fi vandute, concesionate ori date in folosinta celor care doresc sa isi construiasca locuinte si nu au teren, ori pentru amplasarea de obiective social-culturale sau cu caracter productiv, potrivit legii, ori pentru compensarile prevazute la art. 24.
Conform art. 4 alin. 1 din Legea nr. 18/199J, terenurile pot face obiectul dreptului, de proprietate privata sau a altor drepturi reale avand ca titulari persoane fizice sau juridice, ori pot apartine domeniului public sau domeniului privat, iar bunurile fara stapan intra, potrivit art. 477 C.civ, coroborat cu art, 25 din Legea nr, 213/1998, in domeniul privat al statului sau unita?ii administrativ-teritoriale.
In unele cauze deduse judecatii sale, Curtea Europeana a re?inut existenta unui drept protejat de Conventie din situatii de fapt, cu mare persistenta in timp. Avand a se pronunta cu privire la existenta dreptului de proprietate asupra unor terenuri, instanta europeana a arata! ca „ea acorda o deosebita importanta dobandirii dreptului de proprietate prin uzucapiune, datorita absentei. (...) unor planuri cadastrale si imposibilitatii inscrierii proprietatii in registrele de publicitate imobiliara” (a se vedea, spre exemplu, cauza Sfintele Manastiri c. Greciei, hotararea din 9 decembrie 1994).
Dat fiind ca niciun alt proprietar nu a putut fi identificat, reclamantii s-ar afla in imposibilitate de valorificare a drepturilor lor rezultand dintr-o indelungata stapanire a unui teren din cauza lipsei unei activitati coerente a statului privind publicitatea imobiliara referitoare la inscrierea dreptului de proprietate. Or, apararea efectiva a dreptului de proprietate impune si adoptarea unor masuri pozitive de protectie, ce semnifica existenta unor
obligatii pozitive in sarcina autoritatilor statale competente, acolo unde exista o legatura intre masurile pe care un reclamant le-ar putea astepta in mod legitim de la acestea, raportate la exercitarea prerogativelor conferite de stapanirea unui bun. Aceasta ar fi insemnat inclusiv obligatia de a reglementa si implementa activitatea privind publicitatea imobiliara in asa fel incat sa permita instantelor nationale sa solutioneze in mod eficace si echitabil orice eventual litigiu referitor la un teren cu privire la care reclamantii au cel putin o speranta legitima de a obtine dreptul de proprietate /cu privire la un teren (speranta legitima decurgand dintr-o indelungata stapanire, de care legea leaga producerea unor efecte juridice).
Prin urmare, nu ramane decat ca instanta sa constate ca, atunci cand reclamantul dintr-o actiune in constatarea dobandirii dreptului de proprietate prin uzucapiune depune diligente rezonabile pentru identificarea adevaratului proprietar si, ca atare, unitatea administrativ-teritoriala in circumscriptia careia se afla situat, ar fi singura care ar putea invoca un drept asupra acestuia (art. 1199C.civ.).
Aceasta calitate procesuala pasiva atribuita in mod fortat statului, chiar atunci cand aceasta neaga prezumtia de proprietate ridicata impotriva sa, are sustinere in dispozitiile legale mai sus citate.
In acest sens s-a invocat si decizia civila nr. ............... pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie, ce se afla depuse la dosarul de fond.
Chiar daca paratii Statul Roman si Municipiul Bucuresti, neaga prezumtia de proprietate ridicata impotriva lor, avand in vedere ca din verificarile sale rezonabile nu a fost identificata nicio persoana fizica care ar fi avut proprietatea asupra imobilului ori mostenitorii acesteia, si avand in vedere dispozitiile legale mai sus mentionate, s-a constatat calitatea procesuala pasiva a acestora.
Ca atare, avand in vedere toate aceste argumente, s-a apreciat ca instanta de fond a admis in mod gresit exceptia lipsei calitatii procesual pasive a paratilor, motiv pentru care s-a solicitat ca in temeiul dispozitiilor art. 480 c.pr.civ. sa se admita apelul, sa se anuleze hotararea instantei de fond si sa se  trimita cauza spre rejudecare Judecatoriei sector 3.
Intimatii nu au depus la dosar intampinari.
Examinand sentinta civila apelata prin prisma apelului formulat, a actelor si lucrarilor cauzei si a dispozitiilor legale aplicabile, tribunalul retine urmatoarele:
Prin sentinta civila nr. ..................... pronuntata de Judecatoria Sectorului 3 Bucuresti a fost admisa exceptie lipsei calitatii procesuale pasive cu privire la paratii Statul Roman prin Ministerul Finantelor publice si Municipiul Bucuresti, apreciindu-se ca nu s-a facut dovada faptului ca acestia ar fi fost vreodata titularii dreptului de proprietate asupra terenului in litigiu, in rolul fiscal figurand inscrise persoane fizice.
Apelanta-reclamanta ................. a criticat aceasta solutie, apreciind sentinta primei instante ca nemotivata asupra apararilor invocate, contradictorie, avand in vedere ca retine faptul ca nu exista nici o dovada a dreptului de proprietate in ceea ce priveste peroanele fizice inscrise in rolul fiscal, desi au fost facute numeroase demersuri pentru a identifica titularii dreptului de proprietate. Neexistand vreo dovada cu privire la titularul dreptului de proprietate se impunea concluzia care rezulta din legislatie si din practica majoritara in sensul ca dreptul de proprietate revine unitatii administrativ teritoriale sau statului. Altfel, ar fi incalcat accesul la justitie si reclamanta ar fi lipsita de o cale efectiva pentru apararea dreptului de proprietate.
Tribunalul apreciaza apelul ca fiind fondat.
Din probele administrate nu a fost probata existenta unui drept de proprietate al unei persoane fizice asupra imobilului in litigiu, ci numai deschiderea rolului fiscal pe numele unor persoane fizice. Cum insa aceasta inscriere nu se face in mod necesar numai in temeiul dovezii dreptului de proprietate, ci numai pe baza unei simple declaratii in acest sens, inscrierea in rolul fiscal nu poate constitui o dovada a dreptului de proprietate. De asemenea, din relatiile obtinute nu a rezultata existenta unui titlu de proprietate in favoarea acestor persoane sau a unei alte persoane.
Tribunalul retine ca, potrivit dispozitiilor constitutionale, niciun bun nu poate fi fara stapan, prin urmare si imobilului in cauza i se aplica acelasi principiu.
Potrivit disp. art. 499 Cod civil, bunurile vacante si fara stapan se cuvin statului prin ocupatiune ca mod de dobandire.
In ceea ce priveste regimul juridic al terenului ce se cere a fi uzucapat, tribunalul retine ca potrivit art. 3 alin. 1 din Lege a nr. 213/1998 privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia, domeniul public este alcatuit din bunurile prevazute la art. 136 alin. (3) din Constitutie, din cele stabilite in anexa care face parte integranta din prezenta lege si din orice alte bunuri care, potrivit legii sau prin natura lor, sunt de uz sau de interes public si sunt dobandite de stat sau de unita?ile administrativ-teritoriale prin modurile prevazute de lege.
Alin. 4 al aceluiasi articol prevede ca domeniul public al comunelor, al oraselor si al municipiilor este alcatuit din bunurile prevazute la pct. III din anexa si din alte bunuri de uz sau de interes public local, declarate ca atare prin hotarare a consiliului local, daca nu sunt declarate prin lege bunuri de uz sau de interes public na?ional ori judetean.
In anexa nr. III se prevede ca domeniul public local al comunelor, oraselor si municipiilor este alcatuit, printre altele, din urmatoarele bunuri: retelele de alimentare cu apa, canalizare, termoficare, gaze, sta?iile de tratare si epurare a apelor uzate, cu instala?iile, constructule si terenurile aferente.
Regula este ca bunurile din domeniul public apartin unitatilor administrativ teritoriale, numai in mod excep?ional acestea apar?in statului si numai in cazurile expres si limitativ prevazute de lege.
Art. 72 din Legea nr. 69/1991 prevede ca apartin domeniului public de interes local sau judetean toate bunurile care, potrivit legii sau prin natura lor sunt de uz sau interes public si nu au fost declarate de interes na?ional.
Totodata, Legea nr. 215/2001 a administra?iei public locale define?te sfera bunurilor din domeniul public al unitatii administrativ teritoriale. Potrivit acestui text de lege apartin domeniului public de interes local sau judetean bunurile care potrivit legii sau prin natura lor, sunt de uz sau de interes public si nu au fost declarate de interes na?ional.
Conform art. 121 din Legea nr. 215/2001 a administra?iei publice locale, constituie patrimoniu al unitatii administrativ-teritoriale bunurile mobile si imobile care apartin domeniului public al unitatii administrativ-teritoriale, domeniului privat al acesteia, precum si drepturile si obliga?iile cu caracter patrimonial.
Potrivit art. 122 din acelasi act normativ apartin domeniului public de interes local sau judetean bunurile care, potrivit legii sau prin natura lor, sunt de uz sau de interes public si nu sunt declarate prin lege de uz sau de interes public na?ional.
In concluzie, terenul in litigiu nu este si nici nu poate fi in domeniul public al statului intrucat nu face parte din categoriile expres prevazute de lege in acest sens, putand fi proprietate particulara sau proprietatea unitatii-administrativ teritoriale Municipiul Bucuresti iar daca nu exista dovezi ca acesta ar apartine unei persoane fizice, reiese ca apartine Municipiul Bucuresti, fiind in domeniul privat al acestuia.
Bunurile fara stapan intra, potrivit art. 477 Cod civil coroborat cu art. 25 din Legea nr. 213/1998, in domeniul privat al statului sau unitatii administrativ-teritoriale.
In acelasi timp, art. 26 alin. 1 din Legea nr. 18/1991 prevede ca terenurile situate in intravilanul localitatii, care au apartinut cooperatorilor sau altor persoane care au decedat, in ambele cazuri fara mostenitori, trec in proprietatea comunei, orasului sau a municipiului.
Sintagma in proprietatea statului este interpretata in doctrina si jurisprudenta actuala drept proprietatea privata a statului. Aceasta nu conduce la concluzia ca nefiind delimitata proprietatea publica si proprietatea privata a statului in perioada 1948-1989, ar insemna ca statul nu a preluat proprietatea acestor terenuri. Atat pentru aceasta perioada cat si pentru perioada actuala, statul apare in ambele cazuri ca titular prezumtiv al proprietatii asupra terenurilor.
Legea nr 18/1991 clarifica situatia terenurilor aflate astfel in proprietatea statului si administrate de primarii pana in anul 1989.
Art. 36 din Legea nr. 18/1991 stabileste ca terenurile aflate in proprietatea statului, situate in intravilanul localitatilor si care sunt in administrarea primariilor, la data prezentei legi, trec in proprietatea comunelor, oraselor sau a municipiilor, urmand regimul juridic al terenurilor prevazute la art. 26 din aceeasi lege, care la randu-i prevede ca terenurile situate in intravilanul localitatii, care au apartinut cooperatorilor sau altor persoane care au decedat, in ambele cazuri fara mostenitori, trec in proprietatea comunei, orasului sau a municipiului, dupa caz, si in administrarea primariilor, pentru a fi vandute, concesionate ori date in folosinta celor care solicita sa isi construiasca locuinte si nu au teren, ori pentru amplasarea de obiective social-culturale sau cu caracter productiv, potrivit legii, ori pentru compensarile prevazute la art. 24.
Conform art. 4 alin. 1 din Legea nr. 18/1991, terenurile pot face obiectul dreptului de proprietate privata sau al altor drepturi reale, avand ca titulari persoane fizice sau juridice, ori pot apartine domeniului public sau domeniului privat, iar bunurile fara stapan intra, potrivit art. 477 C.civ. si art 646 C.icv. coroborate cu art. 25 din Legea nr. 213/1998, in domeniul privat al statului sau unitatii administrativ-teritoriale.
Legea fondului funciar stabileste definitia fondului funciar al Romaniei in art. 1, ca fiind alcatuit din terenurile de orice fel indiferent de destinatie, de titlul pe baza carora sunt detinute sau de domeniul public ori privat din care fac parte. Acest articol asigura aplicabilitatea generala a legii fondului funciar privind situatia juridica a tuturor terenurilor.
Prin urmare, in cazul actiunilor avand drept obiect uzucapiune in cadrul carora nu se identifica o persoana fizica care sa fie titularul actual al dreptului de proprietate ori in evidentele primariilor figureaza inregistrat statul ca posesor, prin consiliile locale (la nivelul anilor 1940-1986), calitatea procesuala pasiva apartine unitatilor administrativ teritoriale.
Aceasta deoarece proprietatea publica ori privata a statului este stabilita expres prin lege respectiv hotarari de guvern, astfel ca terenurile mentionate vor apare ca fiind in proprietatea unitatilor administrativ teritoriale, potrivit Legii nr. 18/1991.
Tribunalul va retine ca unitatea administrativ teritoriala prezumtiva proprietara a imobilului este in speta Municipiul Bucuresti prin primar general, intrucat terenul in cauza este situat pe raza Municipiului Bucuresti ?i nu a putut fi identificat un alt titular al dreptului de proprietate.
In caz contrar, institutia uzucapiunii nu ar mai fi susceptibila de a produce efecte juridice, pentru ca reclamantii nu ar putea solicita constatarea dobandirii dreptului de proprietate prin uzucapiune in contradictoriu cu nici o alta persoana, nefiind in masura sa identifice o alta persoana care sa fie titularul dreptului de proprietate asupra terenului.
Prin urmare, avand in vedere toate aceste texte legale, precum si lipsa dovezii existentei unui titlu de proprietate al reclamantei cu privire la acest teren pentru care se solicita uzucapiunea, in prezenta caruia reclamanta nu ar mai fi fost pusa in situatia de a solicita constatarea dreptului de proprietate prin uzucapiune, tribunalul apreciaza ca acest teren apartine unitatii administrativ teritoriale si se afla in domeniul privat al acesteia, astfel incat calitatea procesuala pasiva apartine Municipiului Bucuresti, prima instanta admitand in mod gresit exceptia lipsei calitatii procesuale pasive fata de paratul Municipiul Bucuresti.
Tribunalul retine totodata ca este justificata din aceeasi perspectiva admiterea exceptiei lipsei calitatii procesuale pasive a paratului Statul Roman prin Ministerul Finantelor Publice.
Tribunalul mai retine ca nu exista vreun impediment in retinerea celor de mai sus, avand in vedere ca sent. civ. nr. .............. pronuntata de Judecatoria Sectorului 3 Bucuresti in dos. nr. ............ (f. 33 dos. judecatorie) avand ca obiect uzucapiune, a fost de asemenea admisa exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratilor Municipiul Bucuresti si Statul Roman prin Ministerul Finantelor Publice, dar si a paratului ................. , intrucat cauza a fost diferita. In acel dosar exceptiile au fost admise invocandu-se faptul ca nu s-a facut dovada succesiunii vacante a lui .............. pentru ca paratii Statul Roman prin Ministerul Finantelor Publice si Municipiul Bucuresti  sa dobandeasca in temeiul legii succesiunea vacanta si imobilul sa ajunga in patrimoniul Municipiului Bucuresti. Asadar admiterea exceptiei a avut in vedere lipsa calitatii de succesori ai persoanei fizice a paratilor.
Cum in prezenta cauza justificarea dreptului de proprietate a paratului Municipiului Bucuresti s-a facut, in temeiul dispozitiilor legale invocate, pe aspectul ca bunurile care nu apartin nimanui sunt ale statului, respectiv unitatii administrativ-teritoriale, tribunalul apreciaza ca suntem in prezenta unei cauze diferite, astfel incat nu poate fi opusa cu autoritate de lucru judecata sent. civ. nr. ................... pronuntata de Judecatoria Sectorului 3 Bucuresti in dos. nr. ...................... .
In concluzie, fata de cele mai sus retinute, in temeiul prev. art. 480 alin. 3 C.proc.civ., constatand ca prima instanta a solutionat cauza in mod eronat in temeiul unei exceptii procesuale, fara a intra in cercetarea fondului si avand in vedere ca apelanta a solicitat trimiterea cauzei spre rejudecare, tribunalul va admite apelul, va anula in parte sentinta atacata si va trimite cauza spre rejudecare la aceeasi instanta in ceea ce priveste cererea formulata in contradictoriu cu Municipiul Bucuresti.


PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE

Admite apelul formulat de apelanta – reclamanta ................ , cu domiciliul ales in ..................... , impotriva sentintei civile nr. ............ pronuntata de Judecatoria Sectorului 3 Bucuresti in contradictoriu cu intimatii – parati Municipiul Bucuresti prin Primar General, cu sediul in Bucuresti, Bd. Regina Elisabeta nr.47, sector 5 si Statul Roman prin Ministerul Finantelor Publice, cu sediul in Bucuresti, str. Apolodor nr.17, sector 5, avand ca obiect uzucapiune.
Anuleaza, in parte, sentinta atacata si trimite cauza spre rejudecare la aceeasi instanta in ceea ce priveste cererea formulata in contradictoriu cu Municipiul Bucuresti.
Definitiva.
Pronuntata in sedinta publica, azi, .................... .

Presedinte                                                              Judecator
       .......................                 ...............................



Grefier
       .............................