Uzucapiune

Cu privire la recursul civil de fata retine urmatoarele:
Prin sent. civ. nr. 596/06.09.2010 a Judecatoriei AVRIG   a fost admisa  exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratei reconventionale B. A., fata de capetele de cerere din actiunea reconventionala formulata de reclamantul reconventional Statul Roman. A fost admisa  actiunea civila formulata si precizata de reclamanta B. A. in contradictoriu cu paratul STATUL ROMAN, prin MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE, s-a constatat ca  dupa defunctul R. C., proprietar tabular al imobilului inscris in CF 1. Boita (devenit CF 2. Boita), nr. top. 1, succesiunea este vacanta, si ca aceasta revine in integralitate Statului Roman, ca  din masa succesorala ramasa dupa defunctul R. C. face parte si imobilul inscris in CF 1. Boita (devenit CF 2. Boita), nr. top. 1, s-a dispus  dezmembrarea imobilului inscris in CF 1. Boita (devenit CF 2. Boita), nr. top. 1., in suprafata de 540 mp, in doua corpuri funciare, cu stare de proprietate neschimbata, conform expertizei tehnice judiciare intocmite de expert B. C., ce face parte integranta din prezenta hotarare, dupa cum urmeaza:
- nr. top. nou 1/1 – arabil, in suprafata de 252 mp.
- nr. top. nou /1/2 – arabil, in suprafata de 288 mp.
Constata ca reclamanta a dobandit dreptul de proprietate asupra imobilului inscris in CF  1. Boita (devenit CF 2. Boita), nr. top 1/1, in suprafata de 252 mp, avand valoarea de circulatie de 60,48 lei, prin efectul uzucapiunii.
Dispune intabularea in cartea funciara a dreptului de proprietate al reclamantei B. A. asupra imobilului inscris in CF 1. Boita (devenit CF 2.Boita), nr. top 1/1, in suprafata de 252 mp, cu titlu de uzucapiune. A fost respinsa e actiunea reconventionala formulata de reclamantul reconventional STATUL ROMAN, prin MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE, in contradictoriu cu parata reconventionala B. A..
Pentru a se pronunta aceasta hotarare s-au retinut urmatoarele:
1. In ceea ce priveste calitatea procesuala pasiva a Statului Roman:
Asupra imobilului inscris in cartea funciara nr. 1. Boita (prin conversie devenit CF 2. Boita), cu nr. top. 1,  proprietar tabular este paratul  R. C., acesta dobandind dreptul de proprietate prin incheierea de CF nr. din anul 1898.
Avand in vedere ca de la data intabularii dreptului de proprietate al paratului in CF au trecut mai mult de 100 ani, instanta a prezumat ca acesta nu mai era in viata la data formularii prezentei actiuni, deoarece, in principiu, o persoana nu traieste, in medie, 100 ani.
Asa cum s-a aratat si in minuta CSM pentru discutarea problemelor de practica judiciara neunitara din data de 11.06.2008, judecatorul, apeland la o prezumtie simpla, potrivit careia o persoana nu traieste 120, 130 sau chiar 140 de ani (fapt de notorietate care nu trebuie dovedit) poate prezuma ca o persoana este decedata la data introducerii actiunii.
Ori, raportat la anul intabularii in cartea funciara a proprietarului tabular R. C. (instanta retine ca acesta era major la data intabularii in lipsa unei mentiuni referitoare la minoritate, precum si faptul ca in perioada respectiva o persoana devenea majora la implinirea varstei de 21 de ani) si aplicand prezumtia simpla enuntata anterior, instanta a prezumat ca acesta este decedata la data introducerii actiunii
Reclamanta a chemat in judecata Statul Roman, prin Ministerul Finantelor Publice, solicitand declararea succesiunii vacante dupa paratul R.C.
Calitatea Ministerului Finantelor Publice de reprezentant al Statului Roman este conferita de disp. art. 25 din D. nr. 31/1954, conform caruia statul participa in litigii civile prin Ministerul Finantelor,  si nu prin unitatile administrativ – teritoriale.
Totodata, in practica recenta a instantelor, s-a stabilit ca este admisibila declararea vacantei succesorale  de catre instanta de judecata, fara a fi obligatorie procedura succesorala notariala.
In cauza nu s-a facut dovada ca numitul R. C. a avut mostenitori cunoscuti, iar potrivit art. 652 C. civil, in lipsa mostenitorilor, statul devine succesor.
Avand in vedere cele mentionate mai sus, instanta va constata ca masa succesorala ramasa dupa defunctul R. C.  se compune din cota de 1/1 din imobilul inscris in CF 1. Boita (prin conversie devenit CF 2. Boita), cu nr. top. 1, precum si  existenta succesiunii vacante dupa defunct,  aceasta revenind  in integralitate Statului Roman.
2. In ceea ce priveste capatul de cerere referitor la constatarea succesiunii vacante:
Pe temeiul art. 477 si 680 C. civ succesiunile vacante se cuvin statului, iar bunurile cuprinse in aceste succesiuni intra in domeniul privat al acestuia (potrivit art. 25 din legea 213/1998 “in acceptiunea prezentei legi, prin sintagma domeniu public, cuprinsa in art. 477 din Codul civil, se intelege domeniul privat al statului sau al unitatilor administrativ-teritoriale, dupa caz”).
Din probele administrate in cauza rezulta ca nu exista mostenitori legali sau testamentari dupa defunctul R. C., martorii  declarand ca nu l-au cunoscut pe acesta  si ca nu au cunostinta ca acesta sa aiba mostenitori.
Potrivit interpretarii date art. 680 C.civ, patrimoniul succesoral a unei persoane trece in proprietatea statului in cazurile in care, fie nu exista mostenitori legali sau testamentari, fie acestia exista, dar au renuntat la mostenire, ori au fost inlaturati.
In speta, ne aflam in situatia in care nu exista mostenitori legali sau testamentari ai defunctului R. C., astfel incat instanta va constata vacanta succesiunea ramasa dupa acesta.
3. In ceea ce priveste exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratei reconventionale:
Exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a reclamantei-parata reconventionala B. A. va fi admisa, deoarece in procesele avand ca obiect constarea calitatii de mostenitor si a masei succesorale, calitatea procesuala pasiva apartine persoanelor care au vocatie succesorala generala la succesiunea lui de cuius, indiferent ca este vorba de o chemare universala, cu titlu universal sau cu titlu particular, scopul acestei actiuni fiind acela de a se stabili in urma probelor administrate care dintre acestia are calitatea de mostenitor acceptant.
In speta, reclamanta-parata reconventionala nu are vocatie la mostenirea defunctului R. C., astfel incat aceasta nu au calitate procesuala pasiva in cererea reconventionala formulata de paratul-reclamant reconventional Statul Roman, reprezentat de Ministerul Finantelor Publice.
4. In ceea ce priveste capatul de cerere privind uzucapiunea:
Prin raportul de expertiza tehnica efectuate de catre expertul B. C., s-a identificat imobilul in litigiu, acesta fiind folosit de reclamanta doar in parte, respectiv doar suprafata de 252 mp.
Restul suprafetei de 288 mp este afectata DN7, nefiind folosita de catre reclamanta.
Valoarea de circulatie a fost estimata de expert la suma de 2400 lei pentru 1 hectar de teren, rezultand ca valoarea de circulatie a uni mp teren este de 0,24 lei.
Fata de aceste aspecte, expertul a propus dezmembrarea imobilului inscris in CF 1. Boita (prin conversie devenit CF 2. Boita), cu nr. top. 1, in suprafata de 540 mp, in doua corpuri funciare distincte, cu stare de proprietate neschimbata, dupa cum urmeaza:
- nr. top. nou 1/1 – arabil, in suprafata de 252 mp si valoare de circulatie de 60,48 mp (252 mp x 0,24 lei).
- nr. top. nou 1/2 – arabil, in suprafata de 288 mp.
Avand in vedere concluziile raportului de expertiza tehnica judiciara, reclamanta a precizat actiunea in sensul dezmembrarii imobilului in litigiu conform variantei propuse de expert, in doua corpuri funciare, instanta urmand a constata ca reclamanta a dobandit dreptul de proprietate prin efectul uzucapiunii numai cu privire la copul funciar nou format cu nr. top. 1/1, in suprafata de 252 mp.
Martorii L. I. (f.52) si M. T. (f.53) au confirmat faptul ca imobilul a fost folosit de reclamanta, impreuna cu defunctul sot, B. A., din anul 1954, cand acestia s-au casatorit si B. A. a primit terenul cu titlu de zestre de la mama sa, B. A., iar in prezent este folosit doar de reclamanta.
Cum cererea de uzucapiune a fost intemeiata pe Codul civil, posesia reclamantei trebuia sa inceapa anterior datei de 12 iulie 1947, cand a intrat in vigoare DL nr. 115/1938, prin Legea nr. 241/1947, care, la art. 6 alin.2, prevedea ca prescriptiile incepute inainte de intrarea in vigoare a acestei legi, sunt carmuite, in ceea ce priveste (..) durata lor, de dispozitiile legii sub care au inceput.
Reclamanta este in varsta de 77 ani, fiind nascuta la 08.07.1933, si s-a casatorit cu defunctul sot, B. A. in anul 1954, acesta fiind anul in care a inceput posesia imobilului.
Martorii au declarat ca imobilul a fost folosit anterior de soacra reclamantei, pe nume tot B. A., incepand cu anul 1945.
Sustinerea este veridica, avand in vedere ca antecesoarea reclamantei, B. A., s-a nascut la data de 14.10.1902 si a decedat la data de 27.06.1998 (f.35), aceasta avand capacitate deplina de exercitiu in anul 1945, pentru a putea poseda imobilul in conditiile prev. de art.1846 C. civil.
Avand in vedere ca martorii au confirmat faptul ca posesia reclamantei, cat si a antecesoarei acesteia a fost publica, neintrerupta, netulburata, continua si sub nume de proprietar, iar in ceea ce priveste durata acesteia, se incadreaza in disp. art. 1846 si urm. C. civil, termenul de 30 de ani fiind implinit in persoana acesteia, in cauza fiind indeplinite si conditiile prev. de art. 1860 C.civil referitoare la jonctiunea posesiilor, instanta va admite actiunea civila formulata de reclamanta, va dispune dezmembrarea imobilului inscris in CF 1. Boita (devenit CF 2. Boita), nr. top. 1, in suprafata de 540 mp, in doua corpuri funciare, cu stare de proprietate neschimbata, conform expertizei tehnice judiciare intocmite de expert B. C., ce face parte integranta din prezenta hotarare, respectiv nr. top. nou 1/1 – arabil, in suprafata de 252 mp, aflat in folosinta reclamantei, si nr. top. nou 1/2 – arabil, in suprafata de 288 mp.
  Avand in vedere ca reclamanta exercita atributele posesiei doar cu privire la imobilul cu nr. top. nou 1/1, in suprafata de 252 mp, instanta va constata ca aceasta a dobandit dreptul de proprietate asupra imobilului inscris in CF  1. Boita (devenit CF 2. Boita), nr. top 1/1, in suprafata de 252 mp, avand valoarea de circulatie de 60,48 lei, prin efectul uzucapiunii, si va dispune totodata, intabularea dreptului de proprietate al reclamantei in cartea funciara.
Fata de modul de solutionare a exceptiei lipsei calitatii procesuale pasive a reclamantei – parata reconventionala, instanta va respinge actiunea reconventionala formulata de reclamantul reconventional Statul Roman, prin Ministerul Finantelor Publice.
Impotriva acestei hotarari au formulat recurs paratul STATUL ROMAN, reprezentat de MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE prin DIRECTIA GENERALA A FINANTELOR PUBLICE A JUDETULUI SIBIU solicitand casarea ei si trimiterea cauzei pentru rejudecare sau  modificarea ei in sensul respingerii actiunii reclamantei.
In motivarea recursului arata ca sentinta este contradictorie intrucat desi constata ca este mostenire vacanta  nu dispune si intabularea  dreptului de proprietate a statului Roman, ca s-a incalcat dreptul de proprietate al Statului Roman deoarece nu s-a stabilit valoarea imobilului si sulta cuvenita Statului, ca s-au incalcat dispozitiile art. 477 C. civ. care prevad ca toate averile vacante sunt ale domeniului public, si dispozitiile art.7 si  11 din Legea nr. 213 /1998, din care rezulta ca terenurile statului nu pot fi uzucapate, deoarece bunurile din domeniul public sunt inalienabile si imprescriptibile.
Recursul este neintemeiat.
Este adevarat ca prevederile art. 477 C. civ sunt in sensul ca toate averile vacante apartin domeniului public, dupa cum, la fel de adevarat este ca bunurile din domeniul public sunt inalienabile, insesizabile si imprescriptibile, ceea ce, raportat la speta, ar insemna printre altele, ca un astfel de bun nu ar putea fi dobandit prin uzucapiune.
Recurentul omite insa, cu buna-stiinta, sa arate ca dispozitiile art. 25 din legea nr. 213/1998, prevad in art. 25 ca „In acceptiunea prezentei legi, prin sintagma domeniu public, cuprinsa in art. 477 din Codul civil, se intelege domeniul privat al statului sau al unitatilor administrativ-teritoriale, dupa caz”.
Concluzia pe care o induce, indubitabil art. 25 susmentionat, raportat la art. 477 C. civ., este ca la momentul actual, mostenirile vacante fac parte din domeniul privat al statului( cu exceptia terenurilor intravilane prevazute de art 26 din Legea nr. 18/1991, neaplicabil in speta). Ca urmare, imobilului in litigiu nu i se aplica regimul juridic ce guverneaza proprietatea publica, cum sustine recurenta si putea fi dobandit prin uzucapiune.
Referitor la faptul ca nu s-a stabilit valoarea imobilului si implicit a sultei, sustinerea nu poate fi acceptata deoarece in speta nu a avut loc un partaj,care sa impuna sulte, ci s-a efectuat practic o dezlipire a terenului uzucapat.
In ceea ce priveste motivul ca gresit  ca nu s-a dispus intabularea imobilului pe numele Statului Roman, nici acesta nu este intemeiat fata de faptul ca terenul a fost dobandit prin uzucapiune de catre reclamanta si fata de caracterul retroactiv al uzucapiunii.
Fata de cele de mai sus, in baza dispozitiilor legale deja mentionate si ale  art. 312 si 3041  Cod proc. civ. s-a respins recursul, cu consecinta mentinerii hotararii atacate. Nu au fost solicitate cheltuieli de judecata