Procedura insolventei. Cerere de ordonanta presedintiala. Admisibilitate.

Prin cererea adresata Tribunalului Suceava- Sectia Civila, inregistrata la data de 10.01.2013, reclamanta debitoare SC "X" SRL - prin administrator special B.V., in contradictoriu cu parata Agentia Nationala de Administrare Fiscala - Directia Generala a Finantelor Publice Suceava a solicitat, pe calea ordonantei presedintiale sa se dispuna deblocarea sumei aflate in contul de garantii al societatii S.C. "X" S.R.L. in cuantum de 1.238.836,17 lei prin transfer in contul curent al societatii IBAN RO68TREZ5915069XXX006766 si obligarea operarii ordinelor de plata din acest cont catre diversi furnizori/datorii curente catre bugetul de stat si/sau alte datorii curente, transfer in conturi curente ale societatii detinute la institutii bancare.
In motivarea cererii, a aratat ca prin cererea inregistrata pe rolul Tribunalului Suceava, sectia civila s-a solicitat deschiderea procedurii generale a insolventei, cu intentia de a formula si depune un plan de reorganizare, in conditiile legii. Prin Incheierea nr.1573/04.07.2012, Tribunalul Suceava, sectia civila a dispus deschiderea procedurii generale a insolven?ei, fiind numit administrator judiciar in cauza. Prin sentinta civila nr.2300/30.10.2012, Tribunalul Suceava a admis cererea debitoarei si a dispus prelungirea scrisorilor de garantie bancara emise in favoarea beneficiarului Administrattia Finantelor Publice Suceava, amendamentele de prelungire a acestora fiind depuse in original la beneficiar.
In ceea ce priveste solicitarea de obligare a paratei de a debloca  suma aflata in contul de garantii al societatii S.C. "X" S.R.L. in cuantum 1.238.836,17 lei, prin transfer in contul curent al societatii IBAN RO68TREZ 5915069XXX006766 si operarea ordinelor de plata din acest cont catre diversi furnizori/datorii catre bugetul de stat sau conturi curente ale societatii detinute la institutii bancare, s-a solicitat sa fie avute in vedere urmatoarele aspecte:
Ca urmare a constituirii legale a garantiilor necesare autorizarii ca antrepozit fiscal - prin prelungirea scrisorilor de garantie bancara, la data formularii prezentei, conditiile prevazute de art. 206^26 al 1 lit.a Cod fiscal, sunt indeplinite. Ca urmare, prin adresele nr.778/12.11.2012, inregistrata sub nr.105889/12.11.2012, nr.779/14.11.2012, inregistrata sub nr.106390/14.11.2012,  s-a solicitat paratei sa deblocheze sumele aflate in conturile societatii din Trezorerie prin operarea ordinelor de plata.
Prin adresa nr.779/14.11.2012, a solicitat operarea expresa a OP NR.1 din 14.11.2012 de transfer din contul societatii din trezorerie in contul societatii deschis la CEC BANK Suceava.
Ulterior, intrucat parata nu a dat curs solicitarii, a inaintat nenumarate adrese prin care a solicitat sa i se comunice un raspuns cu privire la neoperarea ordinelor de plata privind sumele aflate in conturile societatii, respectiv adresa nr.779b/21.11.2012, inregistrata sub nr.108574/21.11.2012, adresa nr.816/29.11.2012, inregistrata sub nr. 12106/29.11.2012, adresa nr.841/11.12.2012,inregistrata sub nr.113290 din 11.12.2012.
Pe de alta parte, de la data deschiderii procedurii insolventei, 04.07.2012 si pana in prezent - decembrie 2012, societatea a depus declaratiile fiscale obligatorii, pentru care s-au calculat debite curente si care au fost achitate integral. Asadar, societatea debitoare nu inregistreaza datorii curente scadente si neachitate catre parata, sumele datorate fiind anterioare deschiderii procedurii.
 Anexat cererii, s-au depus toate declaratiile fiscale depuse de debitoare pentru perioada iulie - decembrie 2012 si dovada achitarii integrale a debitelor datorate.
Practic, solicita instantei sa oblige parata la respectarea unei hotarari judecatoresti,  respectiv a Sentintei civile nr.1573/04.07.2012, prin care judecatorul sindic a dispus deschiderea procedurii generale a insolventei fata de debitoare. Astfel, in conformitate cu prevederile art. 36 din Legea nr.85/2006, de la data deschiderii procedurii de insolventa se suspenda de drept toate actiunile judiciare sau extrajudiciare pentru realizarea creantelor asupra averii debitorului sau bunurilor sale.
Prin intampinarea depusa, parata a invocat exceptiile necompetentei materiale a Tribunalului Suceava si a inadmisibilitatii. De asemenea a solicitat  suspendarea judecarii cauzei.
Prin  sentinta nr. 203 din 08.02.2013 ,Tribunalul Suceava - Sectia  Civila  a  respins ca nefondate exceptiile necompetentei materiale a Tribunalului Suceava si a inadmisibilitati, a  respins ca nefondata cererea de suspendare a judecarii cauzei, a  admis cererea avand ca obiect ordonanta presedintiala formulata de  debitoarea SC "X" SRL - prin administrator special B.V.  si a dispus deblocarea sumei aflate in contul de garantii al societatii S.C. "X" S.R.L. in cuantum de 1.238.836,17 lei prin transfer in contul curent al societatii IBAN RO68TREZ5915069XXX006766 si obligarea operarii ordinelor de plata din acest cont catre diversi furnizori/datorii curente catre bugetul de stat si/sau alte datorii curente, transfer in conturi curente ale societatii detinute la institutii bancare.
Pentru a  hotari astfel, prima instanta a  retinut, in ce priveste  exceptia de necompetenta, ca   aceasta nu este intemeiata, intrucat, competenta apartine judecatorului sindic si nu Sectiei de contencios administrativ si fiscal, cererea fiind intemeiata pe dispozitiile Legii 85/2006. Titularul cererii este administratorul special al debitoarei, calitatea procesuala a acestuia fiind recunoscuta doar de dispozitiile acestui act normativ.
Referitor la cererea de suspendare a cauzei, tribunalul a  constatat ca nu se impune aplicarea dispozitiilor art. 244 al. 1 pct. 1 Cod procedura civila, atat pentru motivul ca nu este data conditia prevazuta de acest text de lege, precum si pentru motivul reprezentat de faptul ca cererea de ordonanta presedintiala reclama judecarea sa in procedura urgenta, iar ea nu statueaza asupra fondului dreptului ci asupra unor masuri urgente si vremelnice.
Referitor la exceptia "inadmisibilitatii" (care de fapt vizeaza fondul ordonantei presedintiale), tribunalul  a  respins-o,   considerand ca cererea intruneste conditiile de admisibilitate prevazute de textul de lege indicat.
Astfel, prin Incheierea nr. 1573/04.07.2012 data in dosarul 8303/86/2012 al Tribunalului Suceava - sectia civila s-a dispus deschiderea procedurii generale a insolventei fata de debitoarea SC "X" SRL. In temeiul art. 34 din Legea privind procedura insolventei, a fost desemnat administrator judiciar provizoriu practicianul in insolventa "Y" IPURL Suceava. S-a stabilit in sarcina debitoarei obligatia de a depune la dosarul cauzei actele si informatiile prevazute de art. 28 alin. 1 din Legea nr. 85/2006, in termen de 10 zile de la deschiderea procedurii.
In temeiul art. 37 din Legea nr. 85/2006, s-a dispus comunicarea sentintei de deschidere a procedurii catre judecatoria in a carei circumscriptie teritoriala se afla sediul debitorului declarat la registrul comertului. S-a pus in vedere administratorului judiciar prevederile art. 252 din Legea nr. 31/1990 republicata si mentionarea la registrul comertului a reprezentantilor permanenti ai administratorului judiciar. In temeiul art. 61 din Legea nr. 85/2006, s-a dispus notificarea deschiderii procedurii debitoarei, asociatilor, actionarilor, creditorilor si Oficiului Registrului Comertului de pe langa Tribunalul Suceava, prin Buletinul procedurilor de insolventa, in vederea efectuarii mentiunii in temeiul art. 61 din Legea privind procedura de insolventa, precum si tuturor bancilor unde debitoarea are deschise conturi.
De asemenea, s-a dispus indisponibilizarea partilor sociale in registrul special de evidenta. Totodata , s-a dat dispozitie tuturor bancilor la care debitoarea are disponibil in conturi sa nu dispuna de acestea fara ordinul judecatorului sindic sau al administratorului judiciar, sub sanctiunea prevazuta de art. 48 alin. 2 din Legea nr. 85/2006, obligatia de notificare revenind administratorului  judiciar.
Potrivit art. 36 din Legea nr. 85/2006, de la data deschiderii procedurii se suspenda de drept toate actiunile judiciare, extrajudiciare sau masurile de executare silita pentru realizarea creantelor asupra debitorului sau bunurilor sale.
In viziunea tribunalului, situatia expusa de catre administratorul special se incadreaza in sintagma de "actiune extrajudiciara sau masura de executare pentru realizarea creantelor asupra debitorului sau bunurilor sale".
Asadar, de la data notificarii deschiderii procedurii generale a insolventei atat creditorii ( in speta parata Agentia Nationala de Administrare Fiscala - Directia Generala a Finantelor Publice Suceava) cat si bancile  ar fi trebuit sa se abtina de la executarea sau continuarea executarii asupra conturilor debitoarei, singurul indreptatit la a supraveghea derularea unor asemenea operatiuni comerciale fiind administratorul judiciar, prin intermediul instantei.
In ceea ce priveste urgenta, tribunalul a  considerat ca aceasta este pe deplin probata, avand in vedere iminenta punerii in imposibilitate a debitorului de a continua planul de reorganizare.
Pe de alta parte, neoperarea ordinelor de plata din acest cont catre diversi furnizori/datorii catre bugetul de stat sau conturi curente ale societatii detinute la institutii bancare, ar conduce la situatia in care societatea debitoare nu ar mai putea sa-si desfasoare activitatea.
In cazul neoperarii ordinelor de plata din acest cont catre diversi furnizori/datorii catre bugetul de stat sau conturi curente ale societatii detinute la institutii bancare de garantie bancara s-ar ajunge la un blocaj al activitatii desfasurate de debitoare, determinand practic intrarea fortata in faliment, si intrucat o reorganizare nu ar fi posibila, paguba iminenta care s-ar pricinui si care nu    s-ar putea repara apare ca fiind evidenta.
Or, reclamanta - debitoare a apelat la prevederile Legii 85/2006, recunoscandu-si starea de insolventa, tocmai in scopul evitarii falimentului prin intermediul garantiilor pe care le poate acorda atat administratorul judiciar cat si judecatorul sindic, in vederea reinsertiei debitoarei in economie cu ajutorul unui plan de reorganizare.
De asemenea,  tribunalul a  mentionat  ca aceasta masura va avea un caracter vremelnic, respectiv pana la confirmarea sau infirmarea unui plan de reorganizare in dosarul nr. 8303/86/2012 al Tribunalului Suceava.
Impotriva acestei sentinte, in termen legal a  declarat  recurs  parata Directia Generala a Finantelor Publice Suceava,  criticand sentinta pentru nelegalitate si netemeinicie.
In dezvoltarea motivelor de  recurs,  recurenta  a  aratat  urmatoarele:
- La termenul de judecata din data de 08.02.2013 cand s-a pronuntat sentinta recurata, exista lipsa de procedura cu reclamanta SC "X" SRL Scheia, intrucat aceasta nu a fost citata prin administratorul judiciar desemnat in cauza, "Z", societatea aflandu-se in procedura insolventei incepand cu data de 04.07.2012.
Dupa deschiderea procedurii insolventei, atributiile administratorului special sunt limitate,  fiind prevazute de art.18 din lege, conducand activitatea societatii numai sub supravegherea administratorului judiciar, acesta din urma reprezentand in mod legal societatea debitoare.
Fata de lipsa de procedura cu reclamanta, se impune admiterea recursului si casarea hotararii recurate, in speta fiind indeplinite prevederile art. 304 pct. 5 din Codul de procedura civila.
- Hotararea recurata a fost data de un judecator necompetent sa judece prezenta cauza, avand in vedere ca asa dupa cum rezulta din motivarea sentintei atacate, actiunea pe cale de ordonanta presedintiala a fost formulata in cadrul procedurii insolventei, iar competenta de solutionare apartine judecatorului sindic.
Cauza a fost repartizata intr-adevar unui complet de judecata ce solutioneaza cauze aflate sub incidenta procedurii de insolventa prevazuta de Legea nr. 85/2006, insa competenta de solutionare a prezentei cauze apartinea judecatorului sindic din dosarul nr. 8303/86/2012 a Tribunalului Suceava in care s-a deschis procedura insolventei debitoarei SC "X" SRL Scheia, doar acesta putand fi investit in baza atributiilor pe care le detine, cu orice cerere de natura judiciara aferente procedurii insolventei, pentru respectarea principiului continuitatii consacrat de Legea nr. 85/2006.
Fata de cele mentionate, a apreciat ca in speta se impune admiterea recursului si casarea sentintei, in temeiul art. 304 pct. 3 Cod procedura civila, cu trimiterea cauzei spre solutionare judecatorul sindic competent.
- In mod gresit instanta a respins exceptia inadmisibilitatii cererii de ordonanta presedintiala formulata de reclamanta.
 In fapt, reclamanta a formulat o actiune in temeiul art. 27, art. 36 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei si art. 581 Cod procedura civila, pe cale de ordonanta presedintiala in cadrul procedurii insolventei, solicitand instantei ca prin sentinta pronuntata si pana la confirmarea planului de reorganizare pe care urmeaza sa il depuna in dosarul de fond aflat pe rolul Tribunalului Suceava cu nr. 8303/86/2012, sa dispuna deblocarea sumei aflate in contul de garantii al SC "X" SRL Scheia in suma de 1.238.836, 17 lei si obligarea operarii ordinelor de plata din acest cont catre diversi furnizori/datorii catre bugetul de stat sau conturi curente ale societatii.
Intr-o alta speta privind tot debitoarea SC "X" SRL Scheia, instanta a respins cererea avand ca obiect "ordonanta presedintiala" formulata de debitoare, prin care s-a solicitat obligarea paratei Unicredit Tiriac Bank SA la prelungirea scrisorilor de garantie bancara, ca inadmisibila. Astfel, in motivarea hotararii, instanta retine faptul ca avand in vedere ca cererea formulata este una de drept comun prevazuta de art. 581 Cod procedura civila, dispozitiile art. 27 si 36 din Legea nr. 85/2006 invocate de reclamanta nu au legatura cu prezenta cauza, in Legea nr. 85/2006 neexistand reglementata o procedura de ordonanta presedintiala, de natura celei invocate in prezenta cauza.
Legea insolventei este o lege speciala ce nu poate fi compatibila cu dispozitiile prevazute de art. 581 Cod procedura civila ce reglementeaza ordonanta presedintiala.
Astfel, potrivit art. 581 din Codul de procedura civila, instanta va putea sa ordone masuri vremelnice in cazuri grabnice, pentru pastrarea unui drept care s-ar pagubi prin intarziere, pentru prevenirea unei pagube iminente si care nu s-ar putea repara, precum si pentru inlaturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executari.
Aceste reglementari privesc o procedura speciala in cadrul careia instanta poate sa ordone masuri vremelnice, in cazuri grabnice, pentru pastrarea unui drept care s-ar pagubi prin intarziere, pentru prevenirea unei pagube iminente si care nu s-ar putea repara, precum si pentru inlaturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executari.
Reclamantul a solicitat aplicarea acestei proceduri speciale in cadrul unei alte proceduri speciale reglementate de Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei. Prin urmare, aceasta din urma lege reprezinta o reglementare cu caracter special fata de cea ordinara continuta de art. 581 din Codul de procedura civila.
Astfel, din analiza textului legii rezulta ca unul dintre principiile fundamentale ale insolventei este acel al prioritatii procedurii speciale reglementate de Legea nr. 85/2006 fata de procedura de drept comun reglementata de Codul de procedura civila.
Potrivit art. 2 din Legea nr. 85/2006, scopul legii insolventei este acela de a institui o procedura colectiva pentru acoperirea pasivului debitorului aflat in insolventa.
Conform art. 3 pct. 3 din lege, procedura colectiva este procedura in care creditorii recunoscuti participa impreuna la urmarirea si recuperarea creantelor lor, in modalitatile prevazute de prezenta lege;
Din momentul deschiderii procedurii insolventei, intreaga avere este afectata scopului urmarit de procedura - vanzarea bunurilor ce pot face obiectul executarii silite la un pret cat mai mare pentru acoperirea pasivului, astfel ca, dispozitiile art. 581 din Codul de procedura civila nu sunt aplicabile.
- Un alt motiv de nelegalitate al sentintei recurate il reprezinta faptul ca pe calea procedurii sumare a ordonantei presedintiale nu se poate statua asupra fondului litigiului si a dispune masuri definitive.
Desi in motivarea hotararii se arata ca aceasta masura va avea un caracter vremelnic, respectiv pana la confirmarea sau infirmarea unui plan de reorganizare in dosarul nr. 8303/86/2012 al Tribunalului Suceava, in dispozitivul hotararii nu se mai prevede acest lucru. Ca atare, prin admiterea cererii de ordonanta presedintiala formulata de reclamanta, instanta a dispus masuri definitive judecand fondul litigiului, lucru inadmisibil conform art. 581 Cod procedura civila.
Mai mult, in conditiile in care aceasta procedura initiata pe calea ordonantei presedintiale trebuie legata de o actiune principala, a apreciat ca in speta reclamanta trebuia sa faca dovada inregistrarii pe rolul instantei a unei actiuni principale care sa vizeze fondul litigiului.
- A mai sustinut recurenta ca, in mod gresit instanta a respins cererea de suspendare a judecatii cauzei formulata de DGFP Suceava in temeiul art. dispozitiilor art. 244 alin. (1) pct. 1 Cod de procedura civila.
Astfel, a solicitat suspendarea judecatii prezentului dosar pana la solutionarea dosarului nr. 8303/86/2012/a5 aflat pe rolul Tribunalului Suceava cu termen de judecata la data de 12.02.2013, avand ca obiect cererea creditorului DGFP Suceava privind incuviintarea valorificarii garantiei consemnata de debitoare la Trezoreria mun. Suceava.
Cazul de suspendare in discutie are drept scop evitarea pronuntarii unor hotarari judecatoresti contradictorii si se refera la existenta altei cauze in curs de judecata a carei solutionare ar avea o influenta decisiva asupra procesului.
Astfel, a invederat  ca prin cererea formulata si adresata judecatorului sindic, s-a solicitat incuviintarea valorificarii garantiei consemnata de debitoare la Trezoreria mun. Suceava, actiune a carei solutionare are o influenta hotaratoare asupra prezentei cauze.
Prin intimpinarea  depusa la  dosar,  reclamanta   a invocat exceptia  lipsa interesului procesual al D.G.F.P. Suceava in promovarea prezentului recurs.
Activitatea judiciara nu poate fi initiata si intretinuta fara justificarea unui interes de catre persoana care solicita instantei de judecata solutionarea unei cereri. Interesul reprezinta o conditie de ordin subiectiv care se analizeaza atat in persoana celui care actioneaza in justitie, cat si in persoana adversarului acestuia. El nu reprezinta altceva decat folosul practic, material sau moral pe care il urmareste cei care promoveaza actiunea.
Or prin recursul formulat de catre D.G.F.P. Suceava, aceasta nu justifica (si nici nu poate justifica avand in vedere legatura indisolubila dintre interesul judiciar si dreptul afirmat in justitie) niciun interes procesual, legitim, personal, nascut si actual intrucat admiterea caii de atac promovate ar avea ca si consecinta returnarea sumei de 1.238.836,17 lei in contul de garantie pentru autorizarea antrepozitului fiscal, insa acest cont nu poate fi executat de catre recurenta intrucat, pe de o parte, prin Sentinta civila nr. 410/12.03.2013 pronuntata de Tribunalul Suceava in dosarul nr. 8303/86/2012/a5 a fost respinsa cererea sa de valorificare a acestei garantii iar pe de alta parte, o data cu deschiderea procedurii insolventei S.C. "X" S.R.L. devin incidente dispozitiile art. 36 din Legea 85/2006: "De la data deschiderii procedurii se suspenda de drept toate actiunile judiciare, extrajudiciare sau masurile de executare silita pentru realizarea creantelor asupra debitorului sau bunurilor sale".
Efectul admiterii prezentului recurs ar consta in obligarea debitoarei la returnarea unei sume intr-un cont de trezorerie, suma care nu va putea face obiectul executarii de catre creditorul bugetar pentru acoperirea creantei sale si nici nu va putea fi utilizata de catre debitoare in vederea redresarii activitatii sale si efectuare a platilor curente.
Referitor la lipsa procedurii de citare a debitoarei S.C. "X" S.R.L. prin administrator judiciar "Z" S.P.R.L. a  aratat  ca  acest motiv de recurs poate fi invocat doar  de administratorul judiciar, intrucat o eventuala lipsa de procedura ar fi vatamat doar dreptul administratorului judiciar, nu si pe cel al recurentei D.G.F.P. Suceava.
Mai mult decat atat, dispozitiile art. 18 din lege prevad faptul ca societatea debitoare este reprezentata prin administratorul special, in speta dl. B.V.
Referitor la necompetenta instantei de judecata sa solutioneze cererea debitoarei S.C. "X" S.R.L. precizeaza  faptul ca temeiul de drept indicat de reclamanta il constituie art. 27 si 36 din Legea 85/2006 coroborate cu art. 581 Cod procedura civila. In acest context, competenta de solutionare a cererii S.C. "X" S.R.L. ii revenea Tribunalului Suceava Sectia Civila.
Cu privire la inadmisibilitatea cererii formulata de administratorul special al debitoarei considera ca instanta de fond a apreciat in mod corect faptul ca executarea sumei de 1.238.836,17 lei de catre D.G.F.P. Suceava se subsumeaza notiunii de actiune extrajudiciara sau masura de executare silita a bunurilor debitoarei - art. 36 din lege: "De la data deschiderii procedurii se suspenda de drept toate actiunile judiciare, extrajudiciare sau masurile de executare silita pentru realizarea creantelor asupra debitorului sau bunurilor sale"
Totodata instanta a apreciat in mod just si caracterul urgent al masurii raportat la iminenta punerii in imposibilitate a S.C. "X" S.R.L. de a-si desfasura activitatea in ipoteza executarii sumei de 1.238.836,17 lei de catre D.G.F.P. Suceava de asemeni dispunand returnarea sumei amintite anterior, provizoriu pana la confirmarea sau infirmarea unui plan de reorganizare in dosarul nr. 8303/86/2012.
Prin decizia nr.3072/05.07.2013, Curtea de Apel Suceava - Sectia a II-a Civila, de Contencios Administrativ si Fiscal  a respins exceptia lipsei de interes; a admis recursul paratei Directia Generala a Finantelor Publice a Judetului Suceava, in contradictoriu cu reclamanta intimata SC "X" SRL- prin  administrator  special B.V. si prin administrator judiciar  "Z" SPRL; a modificat in totalitate sentinta recurata si in rejudecare a respins cererea, ca inadmisibila.
Pentru a se pronunta astfel, instanta de recurs a avut in vedere urmatoarele:
In raport de prevederile art. 137 Cod pr. civila, a analizat cu prioritate exceptia lipsei de interes invocata de intimata SC "X"  SRL., observand ca garantia  constituita de SC "X"  SRL era necesara pentru autorizarea ca antrepozit  fiscal a  acesteia.  Temeiul de  drept este  reprezentat de prev.  art. 20624 lit. f) din Legea nr. 571/2013, in raport de  prev. art. 20626 lit. a) antrepozitarul avand obligatia  constituirii acestei garantii in vederea autorizarii.
Or,  reclamanta urmareste deblocarea acestei  sume  constituita cu  titlu de garantie, dar si  continuarea  activitatii in regim de  antrepozit fiscal. Din dispozitiile imperative anterior citate reiese  ca autorizarea ca antrepozit fiscal nu poate fi acordata in lipsa garantiei in cuantumul stabilit de organul fiscal.
Cum organul fiscal are competenta exclusiva in acordarea acestei autorizari, aceasta urmareste si desfasurarea  activitatii in  regimul de  antrepozit fiscal, aceasta obligatie incumbandu-i in temeiul legii.  Mai mult, fata de  prev. art. 128 alin. 1 din OG nr. 92/2003, instanta de recurs a retinut ca organul fiscal competent se indestuleaza din garantiile depuse daca nu s-a realizat  scopul pentru  care acestea au fost  constituite.
Pe cale de consecinta, instanta de recurs a apreciat ca, in indeplinirea acestor obligatii, recurenta a  formulat  recurs pentru respectarea dispozitiilor legale in aceasta materie, interesul acesteia  fiind  reprezentat de  aceste imprejurari, astfel ca exceptia invocata urmeaza a  fi respinsa.
Primul motiv de recurs invocat de recurenta priveste lipsa de procedura in fata primei instante fata de reclamanta intrucat aceasta nu a  fost  citata prin  administratorul judiciar, in conformitate cu prevederile  art. 87 pct. 5 Cod pr. civila.
Acest  motiv de  recurs, ce poate fi incadrat in cazul de casare prev. la  art. 304 pct. 5 rap. la  art. 105 alin. 2 Cod pr. civila nu este dat in conditiile in care citarea partilor in procesul civil se justifica prin oferirea  posibilitatii  acestora  de  a-si efectua aparari si a  formula cereri in fata instantei, ca o garantie a  respectarii prev. de  art. 6 CEDO.
Insa, lipsa de procedura poate fi  invocata doar  de partea ce nu a  fost legal citata intrucat doar aceasta a  fost pusa in imposibilitatea de a-si exprima drepturile procesuale, astfel ca acest motiv nu poate fi primit in conditiile in care recurenta nu a  justificat in ce  consta vatamarea ce i s-a produs.
De  asemenea, motivul de  casare invocat de  recurenta legat de  necompetenta judecatorului ce a  pronuntat hotararea  recurata, Curtea a retinut ca nici acesta nu este dat.
Astfel,  reclamanta, ce  are calitatea de profesionist, a  investit instanta de  fond cu o actiune intemeiata pe prevederile  art. 581 Cod pr. civila. Rezulta  asadar, fata de  temeiul  actiunii si avand in vedere calitatea reclamantului, ca actiunea este de competenta unui complet specializat in judecarea litigiilor dintre profesionisti. Avand in vedere si imprejurarea  ca actiunea nu face parte din categoria celor ce se judeca de judecatorul sindic, nefiind izvorata din aplicarea prevederilor Legii nr. 85/2006, Curtea a retinut  competenta completului ce a  fost investit la fond de a  judeca cauza de fata.
Fondat  apare  insa motivul de  recurs invocat de  recurenta privind  inadmisibilitatea cererii reclamantei.
Astfel, in art. 581 Cod pr. civila se  arata ca " instanta va putea  sa ordone masuri vremelnice in cazuri grabnice, pentru pastrarea unui drept care s-ar pagubi  prin intarziere, pentru prevenirea unei pagube  iminente si care nu s-ar putea repara, precum si pentru inlaturarea piedicilor ce  s-ar ivi cu prilejul unei executari".
Din cuprinsul acestui text rezulta ca una din conditiile de admisibilitate a unei cereri  formulata pe aceasta cale priveste caracterul vremelnic al masurii pe care o poate  dispune instanta. Acest caracter  al masurii dispuse pe calea ordonantei presedintiale  rezulta fie  din  natura masurii luate, fie  din cuprinsul ordonantei, in care se  arata ca ea isi produce  efectele numai  un anumit  timp.
In aceste  circumstante, Curtea a retinut ca pe aceasta cale nu pot  fi dispuse masuri a  caror  executare sa nu mai faca posibila  restabilirea  ulterioara a  situatiei de fapt schimbate. Pentru aceste motive  s-a  stabilit in mod cvasiunanim in practica si doctrina ca o obligatie de a face nu poate fi  dispusa prin ordonanta presedintiala, cu  exceptia cazurilor in care se  tinde la incetarea unor  acte  abuzive, intrucat numai in felul acesta se poate  asigura caracterul vremelnic  al masurii dispuse.
S-a  observat ca reclamanta  solicita obligarea paratei  tocmai la o astfel de obligatie, ce  consta in deblocarea unei sume aflate in contul de garantii.
 Desi reclamanta solicita ca aceasta masura sa fie luata doar  pana la  confirmarea unui plan de  reorganizare, apare  cu suficienta  limpezime faptul ca, in cazul in care un plan de  reorganizare nu ar  fi confirmat, masura  dispusa  ar deveni definitiva. Chiar in conditiile in care s-ar  confirma un plan de  reorganizare, reclamanta nu a relevat cum ar fi posibila restabilirea  situatiei de fapt schimbate, in sensul realimentarii contului de  garantie cu suma de  1.238.836,71 lei si aceasta in imprejurarea  in care reclamanta a  solicitat  ca din aceasta suma sa fie onorate obligatiile de plata  catre  diversi furnizori/ datorii catre  bugetul de  stat sau  conturi curente ale  societatii detinute la institutii bancare.
Chiar si masura  ce se solicita a  fi dispusa are caracter inadmisibil, neputandu-se  accepta scoaterea temporara  de  sub garantie a unei astfel de  sume, intrucat  nu ar mai  putea  fi  aplicate  prevederile imperative  ale  art. 128 din OG nr. 92/2003.
Fata de cele ce preced, Curtea de Apel Suceava a gasit recursul  fondat, astfel ca in temeiul  art. 312 alin. 1, 2,3  rap. la  art.  304 pct. 9 Cod pr. civila (gresita aplicare a  prev. art.  581 Cod pr. civila) a  admis recursul si a modificat in totalitate sentinta recurata in sensul respingerii cererii ca inadmisibila.