Actiunea in anulare a hotararii AGA

La data de 30.09.2013, pe rolul Tribunalului Suceava - Sectia civila a fost inregistrata, sub nr. 9755/86/2013, cererea avand ca obiect "actiune in anulare a hotararii AGA", formulata de reclamantul  F.S.D., in contradictoriu cu paratii M.O.F. si S.C. C.T. Dorna Arini, prin care a solicitat constatarea nulitatii absolute a hotararii Adunarii Generale a Asociatilor S.C. C.T. S.R.L. din data de 28.08.2013 si, drept consecinta, anularea tuturor actelor subsecvente acestora si obligarea paratei la plata cheltuielilor de judecata.
In fapt, prin Hotararea AGA a S.C. C.T.S.R.L. (in continuare denumita "Societatea") s-a hotarat numirea, in calitate de administrator, a paratei M.O.F..
Aceasta AGA a fost luata fara convocarea reclamantului, in conformitate cu prevederile legale in vigoare, luand la cunostinta de existenta acesteia doar la semnalarea acestui fapt de catre parata si, ulterior, prin efectuarea de copii de la Registrul Comertului.
In conformitate cu prevederile legale in vigoare, respectiv art. 195 din Legea 31/1990, legea societatilor comerciale, convocarea adunarii generale a asociatilor unui S.R.L. este de competenta exclusiva a administratorului societatii. Legiuitorul da in competenta administratorului societatii initiativa de a convoca adunarea generala si, doar in subsidiar, unui grup de asociati, reprezentand cel putin o patrime din partile sociale. Or, in cazul de fata, administratorul statutar al S.C. C.T. S.R.L., la acel moment, era el, fara a exista alte persoane desemnate in acest sens. Mai departe, legea prevede dreptul asociatului, care detine cel putin o patrime din partile sociale, de a formula o cerere de convocare a AGA catre administrator, dar fara a acorda dreptul de a proceda singur la convocarea acesteia.
Pe langa prevederile legale deja mentionate, actul constitutiv al Societatii prevede in mod foarte clar, la art. 12 alin 2: "Prin hotararea adunarii generale a asociatilor vor putea fi numite ca administratori alte persoane fizice sau juridice asociati sau neasociati".
In consecinta, parata M. avea, dreptul, detinand 49% din partile sociale in societate, de a-i solicita convocarea AGA, iar in cazul in care el nu dadea curs acestei solicitari, avea dreptul de a se adresa instantelor competente, spre a-si exercita acest drept.
Potrivit practicii judiciare, in cazul in care administratorul refuza a convoca AGA, la cererea expresa a asociatilor/asociatului, inregistrata in conditii procedurale, acestia pot proceda la sesizarea instantei printr-o cerere avand ca obiect obligarea administratorului la convocarea AGA, eventual sub sanctiunea daunelor cominatorii, iar, pe de alta parte, administratorul poate fi tinut raspunzator de prejudiciile cauzate societatii prin neconvocarea AGA. Astfel, ca urmare a faptului ca nici el si nici o instanta nu a fost sesizata cu privire la convocarea AGA, in conformitate cu prevederile legale in vigoare, considera AGA Societatii ca fiind lovita de nulitate absoluta.
Ca urmare a lipsei lui, vointa societatii, exprimata prin hotararea AGA, nu avea cum sa fie intrunita, existand doar vointa unilateral a unuia dintre asociati - si acela minoritar - vointa care nu poate da eficacitate unei asemenea hotarari.
Prin aceasta hotarare AGA se incearca eludarea vointei comune a asociatilor si incercarea de a prelua controlul societatii intr-un mod abuziv si contrar intereselor societatii. Pana la aceasta data, societatea isi desfasoara o activitate lucrativa, cu o balanta pozitiva, neexistand probleme de nici un fel in desfasurarea activitatii acesteia.
Pe langa aceste motive clare si elocvente, procesul verbal al adunarii generale nu putea fi intocmit cu respectarea normelor legale, in lipsa reclamantului neintrunindu-se cvorumul necesar luarii unei asemenea hotarari.
In concluzie, avand in vedere aspecte prezentate, este evident ca hotararile adunarii generale ordinare si extraordinare sunt adoptate cu nerespectarea legii, motiv pentru care se impune ca acestea sa fie anulate.
In drept si-a intemeiat actiunea pe art. 195, 117, 132 alin. 3 din Legea 31/1990, Legea societatilor comerciale, republicata, art. 112 si urmatoarele Cod procedura civila.
In sustinerea actiunii, reclamantul a depus la dosar inscrisuri (filele 10-21 dosar).
Parata M.O.F. a depus intampinare, filele 26-36 dosar, prin care a solicitat, pe cale de exceptie, respingerea actiunii, ca tardiva, anularea cererii de chemare in judecata, intrucat aceasta a fost formulata cu nerespectarea dispozitiilor imperative ale legii, iar pe fond respingerea cererii de chemare in judecata, ca nefondata si ca neintemeiata.
In aparare a aratat ca, prin cererea introductiva, reclamantul a solicitat instantei de judecata constatarea nulitatii absolute a hotararii AGA S.C. C.T.S.R.L. din data de 28.08.2013 si anularea tuturor actelor subsecvente acesteia, invocand doua motive, respectiv faptul ca hotararea AGA din 28.08.2013 s-a luat fara convocarea reclamantului si faptul ca doar administratorul societatii avea dreptul de a convoca adunarea generala a asociatilor.
Insa, asa cum a statuat Inalta Curte de Casatie si Justitie prin decizia nr. 3241 din 08.12.2009, aceste motive de nulitate invocate de reclamant sunt cauze de nulitate relativa, deoarece ocrotesc interese particulare ale asociatilor, nu interese de ordin public.
Astfel, in speta, reclamantul, invocand motive de nulitate relativa, respectiv lipsa convocarii sale si faptul ca doar administratorul societatii avea calitatea de a convoca adunarea generala a asociatilor, conform dispozitiilor art. 196, coroborat cu art. 132 alin. 2 din Legea nr. 31/1990, trebuia sa formuleze actiunea in termen de 15 zile de la data publicarii hotararii adunarii generale a asociatilor din 28.08.2013 in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a.
Prin rezolutia nr. 10688/10.09.2013, pronuntata de catre Directorul Oficiului Registrului Comertului de pe langa Tribunalul Suceava, s-a dispus publicarea in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, a hotararii adunarii generale a asociatilor C.T.S.R.L. din 28.08.2013. Prin urmare, in termen de 15 zile de la data de 10.09.2013, reclamantul putea ataca in justitie aceasta hotarare AGA, pentru motivele de nulitate relativa invocate de catre acesta.
Or, actiunea reclamantului a fost inregistrata pe rolul Tribunalului Suceava la data de 30.09.2013, mult peste termenul de 15 zile impus de normele legale.
Avand in vedere toate aceste aspecte invederate, a solicitat admiterea exceptiei tardivitatii formularii actiunii de catre reclamant si, in consecinta, respingerea acesteia, ca tardiva.
De asemenea, a aratat ca, potrivit dispozitiilor imperative ale art. 194 lit. b C. proc. civ., "cererea de chemare in judecata va cuprinde: numele, prenumele si calitatea celui care reprezinta partea in proces, iar in cazul reprezentarii prin avocat, numele, prenumele acestuia si sediul profesional. Dispozitiile art. 148 alin. 1 teza a II-a sunt aplicabile in mod corespunzator. Dovada calitatii de reprezentant, in forma prevazuta la art. 151, se va alatura cererii ..."
Or, asa cum reiese din cuprinsul cererii introductive, aceasta a fost formulata de catre reclamant, prin avocat A. G., fara insa a fi indicat sediul profesional al acestuia si celelalte elemente de identificare (respectiv numar de telefon, fax si adresa de mail), asa cum impun prevederile legale sus-invocate.
Mai mult decat atat, nici dovada calitatii de reprezentant nu a fost anexata cererii.
Totodata, in conformitate cu prevederile art. 194 lit. a C. proc. civ., "cererea de chemare in judecata va cuprinde: numele si prenumele, domiciliul sau resedinta partilor ori pentru persoane juridice denumirea si sediul lor. De asemenea, cererea va cuprinde si codul numeric personal sau, dupa caz, codul unic de inregistrare ori codul de identificare fiscala, numarul de inmatriculare in registrul comertului sau de inscriere in registrul persoanelor juridice si contul bancar ale reclamantului, precum si ale paratului, daca partile poseda ori li s-au atribuit aceste elemente de identificare, potrivit legii, in masura in care acestea sunt cunoscute de reclamant".
Asadar, dupa cum se poate observa, in cuprinsul cererii introductive, reclamantul nu a indicat nici codul sau numeric personal si nici pe cel al paratului. Or, indicarea acestui element de identificare, respectiv codul numeric personal al reclamantului, este esentiala.
Mai mult decat atat, este obligatoriu ca cererii de chemare in judecata sa ii  fie anexata copie dupa actul de identitate al reclamantului, certificata de catre acesta pentru conformitate cu originalul, pe cand, in cazul de fata, acest document nu este anexat cererii si nici imputernicirea avocatiala pentru avocatul reclamantului.
Astfel, conform dispozitiilor imperative ale art. 148 alin. 1 C. proc. civ. "orice
cerere adresata instantelor judecatoresti trebuie sa fie formulata in scris si sa cuprinda indicarea instantei careia ii  este adresata, numele, prenumele, domiciliul sau resedinta partilor, ori, dupa caz, denumirea si sediul lor, numele si prenumele, domiciliul sau resedinta reprezentantilor lor, daca este cazul, obiectul, valoarea pretentiei, daca este cazul, motivele cererii, precum si semnatura. De asemenea, cererea va cuprinde, daca este cazul, si adresa electronica sau coordonatele care au fost indicate in acest scop de parti, precum numarul de telefon, numarul de fax ori altele asemenea".
Dupa cum se poate observa in cuprinsul actiunii reclamantului, prin care se solicita anularea hotararii adunarii generale a asociatilor din data de 28.08.2013, acesta nu indica adresa electronica a sa, nici numarul sau de telefon sau de fax, asa cum impun dispozitiile legale invocate.
Art. 150 al. 2 si art. 194 lit. e C. proc. civ. prevede ca fiecarui exemplar al cererii de chemare in judecata sa ii fie anexate inscrisurile de care reclamantul intelege a se folosi in proces, toate copiile astfel anexate necesitand a fi certificate de parte pentru conformitate cu originalul.
Cu toate acestea, copiile dupa inscrisurile de care reclamantul F.S.D. intelege a se folosi in dovedirea pretentiilor sale nu sunt certificate de catre acesta pentru conformitate cu originalul, asa cum impun normele legale.
In consecinta, aceste inscrisuri anexate de catre reclamant cererii de chemare in judecata nu pot fi luate in considerare, tocmai pentru ca nu sunt certificate pentru conformitate cu originalul. Mai precizeaza faptul ca, chiar si inscrisurile anexate exemplarului de cerere destinat comunicarii catre parat este necesar a fi certificate de catre reclamant pentru conformitate cu originalul.
Dispozitiile art. 194 lit. d C. proc. civ. impun ca "cererea de chemare in
judecata va cuprinde: aratarea motivelor de fapt si de drept pe care se intemeiaza
cererea".
Asadar, cererea de chemare in judecata, prin care reclamantul solicita anularea hotararii AGA din data de 28.08.2013, cuprinde doar motivele de fapt pe care este intemeiata, fara a insa a contine ceea ce este mai important, respectiv motivarea in drept.
Este adevarat ca reclamantul precizeaza, ca temei in drept, dispozitiile art. 112 si urmatoarele din Codul de procedura civila, insa, aceste dispozitii legale invocate reglementeaza cererea de chemare in judecata, insa fac parte din Codul de procedura civila 1865, abrogat la data de 15.02.2013.
Conform dispozitiilor art. 3 alin. 1 din Legea nr. 6/2012, pentru punerea in aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila "dispozitiile Codului de  procedura civila se aplica numai proceselor si executarilor silite incepute dupa intrarea acestuia in vigoare". Or, actiunea formulata de catre reclamant a fost inregistrata pe rolul Tribunalului Suceava la data de 30.00.2013, mult dupa intrarea in vigoare a Noului Cod de procedura civila, drept pentru care aceasta este supusa normelor acestuia.
Fata de aceasta situatie, se impune anularea cererii astfel formulata, ca nemotivata.
Totodata, Codul de procedura civila in vigoare a instituit, printre altele, procedura de verificare a cererii si regularizarea acesteia (art. 200 C. proc. civ.)
Insa, in cazul de fata, desi instanta avea obligatia legala de a verifica daca cererea formulata de reclamant contine cerintele impuse de art. 194-197 C. proc. civ., si mai apoi, dupa ce reclamantul ar fi complinit lipsurile acesteia in termenul impus de instanta, cererea, impreuna cu inscrisurile anexate acesteia, ar fi putut fi comunicate paratului, totusi, completul caruia i-a fost repartizata aceasta cauza nu si-a indeplinit obligatiile legale de verificare si regularizare a cererii introductive, eludand astfel dispozitiile imperative ale legii.
Or, in ceea ce priveste indeplinirea procedurii de verificare si regularizare a cererii de chemare in judecata, instantele au instituit o practica unitara in acest sens, bazata pe dispozitiile imperative ale Codului de procedura civila in vigoare, avand grija ca fiecare cerere de chemare in judecata sa contina toate elementele impuse de lege. Drept dovada, anexeaza adrese emise de catre Tribunalul Suceava in diferite dosare, in scopul regularizarii cererilor de chemare in judecata.
Prin urmare, in prezentul dosar (nr. 9755/86/2013) nu a fost respectata procedura verificarii si regularizarii cererii de chemare in judecata formulata de catre reclamantul F.S.D., ceea ce face ca aceasta cerere sa fie lovita de nulitate, intrucat nu contine elementele impuse in mod imperativ de lege.
In considerarea tuturor aspectelor invederate mai sus, cererea de chemare in judecata, formulata de catre reclamantul F.S.D., prin care acesta solicita anularea Hotararii AGA din data de 28.08.2013, este nula, intrucat, in primul rand, nu contine motivele de drept pe care este intemeiata, iar, in al doilea rand, nu contine elementele impuse de dispozitiile art. 104, 194-197 Cod procedura civila, pe care trebuie sa le contina, in mod obligatoriu, cererea de chemare in judecata si anexele sale.
Pe fondul cauzei, a solicitat respingerea cererii de chemare in judecata formulata de catre reclamant, ca nefondata si ca neintemeiata.
In drept, a invocat dispozitiile art. 205, 194, 148, 150, 200 C. proc. civ., dispozitiile Legii societatilor nr. 31/1990.
In dovedire a depus inscrisuri (filele 37-96 dosar).
Prin sentinta nr. 2116 din 2 decembrie 2013, Tribunalul Suceava - Sectia civila a respins, ca tardiva, actiunea formulata de reclamantul F.S.D., in contradictoriu cu paratii M.O.F. si S.C. C.T. Dorna Arini.
Pentru a hotari astfel, tribunalul, analizand cu prioritate exceptia tardivitatii cererii, invocata de parata prin intampinare, in temeiul dispozitiilor art. 137 alin. (1) Cod procedura civila, conform carora, "Instanta se va pronunta, mai intai, asupra exceptiilor de procedura si asupra celor de fond, care fac de prisos, in totul sau in parte, cercetarea fondului pricinii", a retinut urmatoarele:
Conform art. 132 din Legea 31/1990, alin. 2, "Hotararile adunarii generale contrare legii sau actului constitutiv pot fi atacate in justitie, in termen de 15 zile de la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, de oricare dintre actionarii care nu au luat parte la adunarea generala sau care au votat contra si au cerut sa se insereze aceasta in procesul-verbal al sedintei".
Conform alin. (3) al aceluiasi articol, "Cand se invoca motive de nulitate absoluta, dreptul la actiune este imprescriptibil, iar cererea poate fi formulata si de orice persoana interesata".
Or, in speta, reclamantul invoca motive de nulitate relativa, astfel incat, sunt incidente dispozitiile art. 132 alin. 2 din Legea 31/1990.
In consecinta, vazand ca prin rezolutia nr. 10688/10.09.2013 pronuntata de catre Directorul Oficiului Registrului Comertului de pe langa Tribunalul Suceava s-a dispus publicarea in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, a hotararii adunarii generale a asociatilor C.T.S.R.L. din 28.08.2013, iar actiunea a fost formulata la data de 30.09.2013, tribunalul a respins actiunea, ca fiind tardiv introdusa.
Impotriva acestei sentinte a declarat apel reclamantul F.S.D., solicitand admiterea apelului si schimbarea in totalitate a hotararii atacate, in sensul admiterii actiunii, respectiv constatarea nulitatii absolute a hotararii Adunare Generale a Asociatilor S.C. C.T. S.R.L. din data de 28.08.2013 si, drept consecinta, anularea tuturor actelor subsecvente acestora, cu cheltuieli de judecata.
In ceea ce priveste exceptia tardivitatii actiunii, in baza careia instanta de fond a respins cererea, apelantul mentioneaza ca motivarea este netemeinica, intrucat, sanctiunea stabilita de legiuitor si interpretata de jurisprudenta in cazul neconvocarii AGA in conformitate cu prevederile legale este nulitatea absoluta. Insasi legiuitorul prevede, la art. 132 alin. (3) din Legea 30/1990, Legea societatilor comerciale, faptul ca, la invocarea motivelor de nulitate absoluta "dreptul la actiune este imprescriptibil (...)", astfel el nefiind tinut la a respecta niciun termen de decadere.
Mai mult, din practica recenta a Inaltei Curti de Casatie si Justitie a Romaniei, asa cum a mai mentionat, retine ca, prin Decizia 713/15 februarie 2012, Sectia a II-a civila, mentioneaza: "(...) in aceste conditii, Hotararea AGA in litigiu este nula absolut pentru nerespectarea dispozitiilor legale si ale actului constitutiv in ceea ce priveste convocarea acesteia"". Deci, si practica recenta a Inaltei Curti este in sensul considerarii ca fiind nula absoluta o adunare generala care nu a fost convocata cu respectarea dispozitiilor legale.
In al doilea rand, desi instanta a considerat ca sunt incidente prevederile art. 132 din Legea 31/1990, alin. 2, conform carora, hotararile AGA pot fi atacate de oricare dintre actionarii "care nu au luat parte la adunarea generala" in termen de 15 zile de la "data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a", din intreg probatoriul nu rezulta, sub nici un aspect, faptul ca aceasta Hotarare AGA ar fi fost publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, judecatorul constatand doar faptul dispunerii de catre directorul ORC a publicarii hotararii in Monitorul Oficial si nicidecum publicarea efectiva in monitor a acesteia.
In concluzie, pentru a putea fi tardiva actiunea formulata de el, aceasta AGA ar fi trebuit sa fie publicata in Monitorul Oficial, Partea a IV-a, iar, avand in vedere ca nu a fost publicata, considera ca actiunea introductiva a fost facuta in termen.
In considerarea acestor motive, considera exceptia tardivitatii ca fiind neintemeiata si sustine ca fiind gresita retinerea instantei si, pe cale de consecinta, solicita anularea sentintei atacate si admiterea actiunii introductive asa cum a fost formulata.
Pe de alta parte, instanta de fond nu si-a motivat sentinta atacata prin prezentul apel, in sensul de a arata argumentele care sustin nulitatea relativa a motivelor invocate de reclamant.
Or, in conformitate cu prevederile art. 432 Cod de procedura civila, alin. (1) lit. b), hotararea va cuprinde "(...) motivele de fapt si de drept pe care se intemeiaza solutia, aratandu-se atat motivele pentru care s-au admis, cat si cele pentru care s-au inlaturat cererile". La o analiza, chiar si superficiala, a sentintei, nu se poate ajunge, sub nici un aspect, la concluzia ca, in cuprinsul acesteia au fost mentionate motivele care au determinat formarea opiniei instantei.
De asemenea, jurisprudenta vine in sustinerea opiniei sale prin referire la Conventia C.E.D.O., la care si tara noastra este parte, astfel: "Dreptul la un proces echitabil, garantat de art. 6.1 din Conventie, include, printre altele, dreptul partilor de a prezenta observatiile pe care le considera pertinente (...) acest drept nu poate fi considerat efectiv decat daca aceste observatii sunt in mod real "ascultate", adica examinate de catre instanta sesizata (...). Altfel spus, art. 6.1 implica, mai ales in sarcina instantei, obligatia de a proceda la un examen efectiv al motivelor, argumentelor si al elementelor de proba ale partilor, cel putin pentru a le aprecia pertinenta. (...)
Din aceste mentiuni rezulta in mod foarte clar ca instanta avea obligatia a retine o situatie de fapt si de drept in baza elementelor de proba invocate de parti, instanta ignorand faptul ca publicarea AGA in Monitorul Oficial nu a fost dovedita, cat si de a motiva hotararea cu argumente, precizand ca instanta de fond s-a rezumat la a enunta o concluzie fara o expunere a motivelor care au condus-o la aceasta solutie.
Cu privire la fondul cauzei, reclamantul arata ca a solicitat instantei constatarea nulitatii absolute a hotararii AGA din 28.08.2013, avand in vedere faptul ca nu a fost convocata legal, or, lipsa convocarii sau a nerespectarii intocmai a procedurii convocarii este cea care conduce la nulitatea absoluta a acestei AGA, fapt confirmat de jurisprudenta bogata invocata de reclamant in cadrul cererii introductive.
Faptul nerespectarii dreptului reclamantului, in calitatea sa de actionar majoritar in cadrul societatii, de a-si exprima votul valabil in cadrul AGA, prin care s-a modificat actul constitutiv, reprezinta o incalcare a ordinii publice, iar partile nu pot deroga de la legile care intereseaza ordinea publica, prin simplul fapt al dorintei lor. Dispozitiile legale care intereseaza ordinea publica sunt imperative, fiind sanctionate cu nulitatea absoluta.
De asemenea, luarea hotararii AGA prin fraudarea legii, fraudare care a avut loc prin neindeplinirea corespunzatoare a actelor de procedura necesare convocarii legale a acesteia, este, de asemenea, sanctionata cu nulitatea absoluta.
Pentru a fi legal convocat, era necesar ca si reclamantul sa fi luat cunostinta de faptul convocarii, nefiind suficient simplul fapt al trimiterii unei convocari la o adresa cunoscuta de parat. Asa cum reiese in mod foarte clar si fara posibilitate de interpretare, convocarea s-a intors paratei cu mentionarea "destinatar lipsa de la domiciliu".
Reitereaza faptul deja analizat in dezbaterea pe fondul cauzei, ca parata, in calitate de actionar minoritar, avea posibilitatea doar a solicitarii convocarii AGA si nu a convocarii si tinerii acesteia. In cazul in care celalalt actionar, care era si administratorul statuar la acea data, nu este convocat conform legii sau nu vrea sa se prezinte in cadrul AGA (nu este cazul in speta), parata avea posibilitatea solicitarii convocarii AGA, printr-o cerere adresata instantelor de judecata competente. Pe de alta parte, parata da dovada de o reala rea-credinta,  avand in vedere ca a adresat convocarea la domiciliul reclamantului, desi cunostea ca acesta se afla la sediul societatii. S-a intentionat doar indeplinirea unei formalitati, fara o reala intentie de convocare a sa si fara a se respecta intocmai prevederile legale in materie.
In sustinerea opiniei sale, conform careia, dreptul de convocare a AGA apartine doar administratorului statuar, invoca prev. art. 195 alin. 1 din Legea nr. 31/1990, ceea ce inseamna, interpretand, subliniind gramatical acest text de lege, ca asociatii au posibilitatea cererii convocarii si nu a convocarii propriu-zise, iar cererea se poate adresa doar persoanelor abilitate, in cazul de fata administratorului statuar al societatii.
Modificarea administratorului unei societati comerciale cu raspundere limitata este o modificare a actului constitutiv al acesteia, care, potrivit art. 192 din Legea nr. 31/1990, impune votul tuturor asociatilor.
In final, cu referire la dreptul actionarilor de a convoca AGA si a adopta decizii, subliniaza faptul ca legiuitorul si jurisprudenta da posibilitatea asociatilor sa solicite, prin instanta, obligarea administratorului la convocarea AGA, in cazul in care acesta nu isi indeplineste obligatia de convocare. In speta, el nu s-a impotrivit niciodata la intrunirea AGA, in conditiile in care acest lucru i-a fost solicitat si a avut cunostinta de aceasta.
Avand in vedere toate aceste considerente, solicita admiterea apelului si schimbarea in totalitate a hotararii atacate, in sensul admiterii actiunii, respectiv constatarea nulitatii absolute a hotararii Adunare Generale a Asociatilor S.C. C.T.S.R.L. din data de 28.08.2013 si, drept consecinta, anularea tuturor actelor subsecvente acestora, cu cheltuieli de judecata.
In drept, invoca prevederile art. 466, 468, 470 si urmatoarele Cod procedura civila, precum si a art. 195, 117, 132, alin. 3 din Legea 31/1990, Legea societatilor comerciale, republicata.
Prin intampinarile depuse la dosar, paratele M.O.F. si S.C. C.T. S.R.L. solicita respingerea apelului, ca nefondat si neintemeiat, si, in consecinta, mentinerea sentintei apelate, ca fiind temeinica si legala.
Cu privire la exceptia tardivitatii formularii actiunii au evocat disp. art. 132 al. 2 si ale art. 196 din Legea 31/1990, precizand ca reclamantul a solicitat "constatarea nulitatii absolute a hotararii AGA S.C C.T. S.R.L din data de 28.08.2013 si anularea tuturor actelor subsecvente acesteia", invocand doua motive, respectiv faptul ca hotararea AGA din 28.08.2013 s-a luat fara convocarea apelantului si faptul ca doar administratorul societatii avea dreptul de a convoca adunarea generala a asociatilor.
Cu privire la calificarea motivelor invocate ca fiind de nulitate absoluta sau relativa, asa cum au aratat si prin intampinarea formulata la fond, Inalta Curte de Casatie si Justitie precizeaza, prin decizia nr. 3241 din 08.12.2009, astfel: "cauzele de nulitate pe care reclamantii le-au invocat prin actiune si anume: nerespectarea dispozitiilor art. 117 alin. 4, cu privire la convocarea, prin scrisoare recomandata, a dispozitiilor art. 117 alin. 7 si 8, cu privire la mentionarea explicita a tuturor problemelor supuse dezbaterii si care implicau modificarea actului constitutiv, a art. 117 alin. 1 si art. 111 alin. 2 lit. b, cu privire la convocarea adunarii de catre administrator si a alegerii consiliului de administratie prin vot secret, sunt cauze de nulitate relativa, deoarece ocrotesc interese particulare ale actionarilor, nu interese de ordin public", drept pentru care apreciaza ca motivele invocate de catre apelant constituie, fara niciun dubiu, motive de nulitate relativa.
Dispozitiile legale citate ca fiind invocate nu prevad sanctiunea incalcarii acestora ca fiind nulitatea absoluta, iar in lipsa unor prevederi exprese sunt aplicabile regulile generale privind nulitatea, conform art. 174 si urm. Cod procedura civila. Asadar, sunt lovite de nulitate absoluta actele incheiate cu nerespectarea cerintelor instituite printr-o norma care ocroteste un interes public.
Avand in vedere caracterul intuitu personae al societatii cu raspundere limitata constituita ca urmare a vointei asociatilor si in lipsa unei precizari exprese a sanctiunilor ce intervin ca urmare a incalcarii dispozitiilor privind convocarea asociatilor si abilitatea asociatului neadministrator de a convoca Adunarea Generala a Asociatilor, apreciaza ca, in speta, sanctiunea nulitatii absolute ar interveni doar in conditiile in care hotararea a carei anulare se cere a fost adoptata prin fraudarea legii sau are o cauza ilicita si imorala.
In ceea ce priveste fraudarea legii,  dispozitiile legale invocate de catre apelant ca fiind incalcate nu prevad sanctiunea nulitatii absolute, convocarea apelantului fiind facuta in conformitate cu art. 195 alin. 3 din Legea nr. 31/1990, iar hotararea AGA fiind adoptata in conformitate cu art. 193 alin. 3 din acelasi act normativ, apreciaza ca, in speta, nu este data frauda la lege, intrucat nu au fost eludate norme prohibitive sau imperative sanctionate cu nulitate absoluta expresa, motivele invocate de catre apelant sunt de nulitate relativa, acesta fiind tinut sa faca dovada vatamarii suferite, in contextul in care, prin hotararea AGA din 28.08.2013, nu s-a aprobat inlaturarea acestuia de la administrarea societatii sau limitarea puterilor acordate prin actul constitutiv, ci doar desemnarea unui nou administrator cu aceleasi puteri ca si ale apelantului.
In ceea ce priveste cauza ilicita sau imorala, invedereaza faptul ca, in lipsa adoptarii unei hotarari de limitare sau indepartare a responsabilitatilor detinute de catre apelant, in calitate de administrator al S.C. C.T.S.R.L., insa, in prezenta caracterului intuitu persone al societatii cu raspundere limitata, in care M.O.F.detine o parte semnificativa din capitalul social, considera ca este injust a se presupune sau a se admite a proba, in sensul ca, prin numirea sa ca administrator, s-a avut in vedere obtinerea vreunui folos injust, de orice natura, in conditiile in care scopul actiunii este acela de a obtine profit prin desfasurarea activitatii curente, cu atat mai mult cu cat functia de administrator presupune si obligatii si sanctiuni in caz de neindeplinire.
In consecinta, fiind vorba despre motive de nulitate relativa, dupa cum au aratat, apelantul putea promova o actiune in anularea hotararii adunarii generale a asociatilor in termen de 15 zile de la data la care asociatul a luat cunostinta de hotararea adunarii generale pe care o ataca, astfel incat, avand in vedere calitatea apelantului de asociat si administrator al S.C. C.T. S.R.L., a invederat faptul ca acest termen de 15 zile curge de la data de 10.09.2013, data la care a fost inregistrata in Registrul Comertului (ce are caracter public) rezolutia nr. 10688. Avand in vedere calitatea apelantului, apreciaza ca este corect sa afirme faptul ca, in virtutea mandatului incredintat, acesta este obligat sa verifice inregistrarile in registrele publice a datelor privind societatea pe care o administreaza, astfel incat, asa cum au aratat si la fond, apelantul era obligat sa invoce motivele de nulitate relativa a hotararii AGA atacate in termenul legal de 15 zile de la data de 10.09.2013 prevazut de art. 132 alin. 2 din Legea nr. 31/1990 (data pronuntarii rezolutiei nr. 10688 de catre Directorul Registrului Comertului de pe langa Tribunalul Suceava, prin care s-a dispus si publicarea Hotararii AGA din 28.08.2013 in Monitorul Oficial al Romaniei Partea a IV-a), adica pana cel tarziu la data de 26.09.2013. Ori, dupa cum se poate observa, actiunea apelantului a fost inregistrata pe rolul Tribunalului Suceava la data de 30.09.2013, mult dupa expirarea termenului de 15 zile.
Avand in vedere aceste considerente, apreciaza faptul ca, in mod corect Tribunalul Suceava, prin sentinta civila nr. 2116/02.12.2013, a admis exceptia tardivitatii formularii actiunii invocata de catre M.O.F. prin intampinarea depusa la dosarul cauzei si, in consecinta, a respins actiunea reclamantului, ca tardiv formulata.
Fata de precizarile apelantului privind reaua lor credinta, ce ar reiesi din faptul ca acesta a fost convocat la adresa sa declarata in toate registrele publice, aratata, de altfel, si in cererea de chemare in judecata si in cea de apel, desi M.O.F. avea cunostinta de faptul ca acesta isi petrece majoritatea timpului la sediul S.C. C.T.S.R.L., solicita a fi respinsa aceasta aparare, in raport de obligatia asociatului si administratorului unei societati de a solicita inregistrarea in Registrul Comertului a oricarei modificari privind domiciliul acestuia, in scop de opozabilitate, si, totodata, solicita a se constata faptul ca adunarea generala extraordinara a asociatilor din data de 27, respectiv 28.08.2010, s-a tinut la sediul societatii din Dorna Arini, astfel incat, se poate presupune ca apelantul a luat cunostinta la acea data de hotararea atacata, in raport de propriile-i precizari.
In ceea ce priveste jurisprudenta invocata de catre apelant in sustinerea netemeiniciei exceptiei tardivitatii, respectiv decizia nr. 713/15.02.2012 a I.C.C.J., Sectia a II-a civila, vizeaza o situatie total diferita de prezenta cauza, in decizia invocata prin cererea de apel hotararea AGA atacata a fost anulata pentru "depasirea limitelor mandatului de catre intervenienta R.R., depasire care "are, in primul rand, un aspect moral, dar si unul de legalitate, deoarece majorarea capitalului social cu scop de a deveni majoritara in societate si astfel sa poata sa revoce intimatul din functia de administrator, imbraca forma unei cauze ilicite si imorale", prin urmare, in cazul de fata, nu poate fi retinuta motivarea acestei spete invocata de catre apelant-reclamant ca precedent judiciar, intrucat sunt doua situatii diferite, motive de nulitate diferite, ceea ce face ca aceasta speta sa nu aiba aplicabilitate in cazul de fata, fragmentul reiterat in cuprinsul cererii de apel de catre apelant fiind extras din context, tocmai pentru a induce in eroare cu privire la natura motivelor de nulitate a Hotararii AGA din 28.08.2013 invocate prin cererea introductiva.
Avand in vedere aceste considerente, apreciaza ca instanta de fond a retinut in mod corect situatia de fapt, admitand exceptia tardivitatii formularii actiunii in anulare, in conditiile in care motivele invocate de catre apelant sunt motive de nulitate relativa, ce trebuie invocate intr-un termen determinat de la data luarii la cunostinta despre hotararea atacata, care, avand in vedere calitatile apelantului, este circumstantiata in raport de obligatiile de administrare si desfasurare a activitatii a S.C. C.T.S.R.L.
In ceea ce priveste fondul cauzei, invedereaza urmatoarele:
Prin cererea introductiva, dar si prin cererea de apel, F.S.D. solicita "constatarea nulitatii absolute a hotararii AGA S.C. C.T.S.R.L. din data de 28.08.2013 si anularea tuturor actelor subsecvente acesteia, invocand doua motive, respectiv faptul ca hotararea AGA din 28.08.2013 s-a luat fara convocarea reclamantului si faptul ca doar administratorul societatii avea dreptul de a convoca adunarea generala a asociatilor, considerand aceste motive de nulitate absoluta, ce presupune existenta unei vatamari ce nu poate fi reparata decat prin anularea hotararii AGA atacate. Insa, asa cum a aratat anterior, Inalta Curte de Casatie si Justitie a statuat, prin decizia nr. 3241 din 08.12.2009, faptul ca aceste motive de nulitate invocate de catre apelant sunt cauze de nulitate relativa, deoarece ocrotesc interese particulare ale asociatilor, nu interese de ordin public.
In ceea ce priveste sustinerile reclamantului, conform carora Hotararea AGA din data de 28,08,2013 ar fi fost luata fara convocarea asociatului F.S.D., considera ca acestea nu pot fi primite, intrucat, din chiar inscrisurile anexate de catre reclamant cererii de chemare in judecata, este evidenta legala convocare a acestuia pentru Adunarea Generala a Asociatilor din data de 27.08.2013 si 28.08.2013, apelantul anexand inscrisuri ce contrazic sustinerile sale, respectiv dovada expedierii convocatorului pe adresa reclamantului, insa acesta nu a fost gasit la domiciliu, pe confirmarea de primire fiind mentionat "destinatar lipsa de la domiciliu".
Insa, acest fapt nu poate atrage nulitatea Hotararii AGA din data de 28.08.2013, pe motiv ca reclamantul nu a fost convocat, lipsa destinatarului de la domiciliu fiind un fapt independent, strain de vointa sa si nu poate fi echivalata cu o lipsa a convocarii, in conditiile in care M.O.F. a depus toate diligentele in acest sens, respectand dispozitiile legale in materie, respectiv art. 195 alin. 3 din Legea nr. 31/1990, convocatorul fiind expediat catre asociatul F.S.D. prin scrisoare recomandata cu confirmare de primire, in cuprinsul caruia a fost precizata clar ordinea de zi.
Asa cum s-a aratat si pe fondul cauzei si cum reiese si din Actul constitutiv al societatii, M.O.F. detine 49% din capitalul social al societatii C.T.S.R.L., deci mai mult decat o patrime din capitalul social. Prin urmare, in mod legal, M.O.F. a realizat convocarea AGA din data de 27.08.2013 si 28.08.2013, aceasta in conditiile in care, inca din luna mai 2013, a incercat convocarea acestei adunari, de fiecare data, administratorul F.S.D. refuzand sa participe la aceste adunari, aspecte ce reies din anexele depuse la intampinare.
Astfel, asociatul F.S.D. a fost convocat pentru Adunarea Generala a Asociatilor C.T.S.R.L. din datele de: 27.05.2013, 28.05.2013; 12.06.2013, 13.06.2013 si 15.07.2013, 16.07.2013, toate aceste convocatoare avand pe ordinea de zi: prezentarea si discutarea raportului de gestiune al administratorului; prezentarea, discutarea si aprobarea bilantului contabil, a contului de profit si pierderi aplicabil conform principiului tempus regit actum, sens in care apreciaza ca, prin sustinerile din cererea de apel, apelantul adauga la lege si argumenteaza, indirect, ca cererea de apel este sustinuta de frauda la lege.
In ceea ce priveste interpretarea gramaticala a art. 195 alin. 2 din Legea nr. 31/1991, asa cum este sustinuta de catre apelant, in sensul ca verbul "a cere" presupune a te adresa cuiva pentru a-l convinge sa indeplineasca o dorinta", avand in vedere caracterul intuitu persoane al societatii cu raspundere limitata, lipsa unei norme de trimitere ca in cazul actiunii in anularea hotararii AGA, conform art. 196, dar si interpretarile eronate ale apelantului, conform carora asociatul poate cere convocarea AGA ba administratorului, ba instantei de judecata, alegere conditionata de vointa subiectiva a administratorului, considera ca textul de lege citat trebuie interpretat teleologic, in raport de interesele societatii si ale asociatilor, si nu gramatical restrictiv.
In conditiile aratate, interpretarea teleologica a art. 195 alin. 2 din Legea nr. 31/1991 este sustinuta si de dispozitiile art. 275 alin. 1 pct. 2, potrivit caruia, constituie infractiune fapta administratorului care nu convoaca adunarea generala in cazurile prevazute de lege sau incalca dispozitiile art. 193 alin. 2. Daca legiuitorul ar fi prevazut un mecanism deplin pentru ca administratorul sa fie singurul caruia sa i se ceara convocarea si acesta sa dea curs, implicit ar fi stabilit si o sanctiune pe masura, insa, o astfel de sanctiune nu este prevazuta, iar legiuitorul nu a inteles sa sanctioneze refuzul administratorului de a convoca adunarea la cererea asociatului, din moment ce o astfel de situatie nu este reglementata si, deci, nu constituie o obligatie legala.
Fata de aceste considerente, apreciaza ca M.O.F., in calitate de asociat, chiar si minoritar, dar care detine o patrime din capitalul social, este indreptatita a convoca adunarea generala a asociatilor, in conditiile aratate, refuzul sau lipsa apelantului de la adunarile convocate in vederea solutionarii neconcordantelor aparute in gestiunea societatii, convocare facuta in scopul desfasurarii activitatii si nu de a-l impiedica pe apelant sa isi exercite atributiile, drept dovada puterile acestuia nefiind modificate, fiind la fel de responsabil ca si M.O.F. pentru administrarea societatii.
A sustine ca s-a creat prejudiciu creat prin numirea unui nou administrator, fara revocarea celui initial numit sau fara a i se limita drepturile, dovedeste reaua-credinta a apelantului si legitimeaza suspiciunile legate de modul de administrare al societatii. Pe de alta parte, a sustine ca, prin hotararea AGA, contestata, au fost incalcate norme de ordine publica, legitimeaza ideea de frauda la lege savarsita de catre apelant, in conditiile in care dispozitiile legale invocate reglementeaza relatiile intre particulari, iar din situatia de fapt reiese, fara indoiala, faptul ca apelantul nu doreste a justifica activitatea sa de administrator si cea a societatii fata asociatul care a participat la constituirea societatii si care l-a si numit in aceasta functie.
In conditiile in care dispozitiile art. 12 din actul constitutiv permit numirea de administratori asociati, avand in vedere dispozitiile legale invocate, dar si interesul legitim al sau in verificarea desfasurarii activitatii societatii si in scopul obtinerii de profit, apreciaza ca apelantul nu actioneaza in contra intereselor societatii, ci doar in vederea realizarii intereselor proprii.
In ceea ce priveste art. 192 alin. 2 din Legea nr. 31/1990, invocat in sustinerea cererii de apel, articol de lege potrivit caruia "pentru hotararile avand ca obiect modificarea actului constitutiv este necesar votul tuturor asociatilor, in afara de cazul in care legea sau actul constitutiv prevede altfel", precizeaza ca legea prevede astfel, cu titlu de sanctiune, prin dispozitiile art. 193 alin. 3, o exceptie de la regula, in ipoteza in care adunarea legal constituita nu poate lua o hotarare valabila din cauza neintrunirii majoritatii cerute, adunarea convocata din nou poate decide asupra ordinii de zi, oricare ar fi numarul de asociati si partea din capitalul social reprezentata de asociatii prezenti.
Avand in vedere toate argumentele reiterate, apreciaza ca acestea sunt de natura a forma convingerea instantei ca aspectele invocate de catre apelant se circumscriu nulitatii relative, sens in care acesta este tinut a dovedi vatamarea suferita ca urmare a adoptarii hotararii AGA din 28.08.2013, contestata, in conditiile in care, prin aceasta, nu i-au fost limitate drepturile de administrare si nici nu a fost inlaturat de la conducerea S.C. C.T. S.R.L., iar, prin adoptarea hotararii contestate, M.O.F. a urmarit, in conditii de legalitate, valorificarea unui interes mai mult decat legitim.
Nu in ultimul rand, precizeaza ca apararile formulate prin prezenta se circumscriu motivelor de apel invederate de catre F.S.D., intelegand sa invoce dispozitiile art. 478 alin. 4 din Codul de procedura civila, in sensul ca a explicat pe larg apararile formulate la judecarea fondului.
Fata de toate motivele invederate, dar avand in vedere si faptul ca sentinta apelata cuprinde motivele pe care se sprijina, "conditiile procedurale privind motivarea hotararii sunt indeplinite, chiar daca nu s-a raspuns expres fiecarui argument invocat de parti, fiind suficient ca, din intregul hotararii sa rezulte ca s-a raspuns tuturor argumentelor in mod implicit, prin rationamente logice", apreciaza ca se impune respingerea cererii de apel si mentinerea ca legala si temeinica a sentintei nr. 2116/02.12.2013, dispozitiile art. 432 alin. 1 lit. b Cod de procedura civila (in fapt, reglementand autoritatea de lucru judecat) invocate de catre apelant negasindu-si aplicabilitatea in cauza.
Nu in ultimul rand, invedereaza faptul ca "atunci cand o parte a criticat hotararea pentru omisiunea primei instante de a fi analizat apararile invocate si pentru gresita apreciere a inscrisurilor administrate in dovedirea pretentiilor deduse judecatii, cu consecinta savarsirii unei greseli in stabilirea situatiei de fapt, instanta de apel trebuie sa analizeze si sa raspunda motivat criticilor formulate, care nu isi gaseau raspuns in hotararea primei instante si, totodata, sa argumenteze motivele pentru care isi insuseste, in tot sau in parte, considerentele de fapt ori de drept retinute de prima instanta", sens in care, in raport de aspectele invederate, solicita respingerea actiunii in anulare a hotararii AGA din 28.08.2013.
In drept, invoca dispozitiile art. 205 si urm., art. 471 alin. 1, art. 478 alin. 4 Cod procedura civila, art. 132 alin. 2, art. 196, art. 195, art. 193 din Legea societatilor nr. 31/1990.
Examinand apelul, prin prisma actelor si lucrarilor dosarului si a motivelor invocate, Curtea constata ca este intemeiat, pentru urmatoarele considerente:
Prin Hotararea Adunarii Generale a Asociatilor S.C. C.T. S.R.L. din data de 28.08.2013, "s-a numit un nou administrator in persoana lui M.O.F.", care va administra societatea pe o perioada nedeterminata, alaturi de F.S.D., "ambii cu puteri depline si putand lucra in mod independent, actele facute de acestia fiind considerate ca fiind facute in numele societatii".
Potrivit actului constitutiv al societatii, M.O.F. are calitatea de asociat si detine 49% din capitalul social al societatii, iar F.S.D. este administratorul statutar si asociat, cu 51% din capitalul social.
Aceasta hotarare a fost inregistrata la Oficiul Registrului Comertului de pe langa Tribunalul Suceava prin Rezolutia nr. 10688/10.09.2013 a directorului O.R.C., care a dispus, totodata, publicarea in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, a actului modificator.
Prin actiune, reclamantul a solicitat constatarea nulitatii absolute a acestei hotarari AGA, motivat de faptul ca, nu a fost convocat in mod legal si, cu toate ca actul convocarii adunarii generale a asociatilor reprezinta atributul exclusiv al administratorului societatii, asociatul minoritar avand dreptul de a solicita doar convocarea adunarii, parata, cu incalcarea legii, a dispus, ea insasi, convocarea.
Potrivit disp. art. 195 alin. 1 din Legea societatilor comerciale nr. 31/1990, "administratorii sunt obligati sa convoace adunarea asociatilor la sediul social, cel putin o data pe an sau de cate ori este necesar", iar disp. art. 195 alin. 2 stipuleaza ca "un asociat sau un numar de asociati, ce reprezinta cel putin o patrime din capitalul social, va putea cere convocarea adunarii generale, aratand scopul acestei convocari".
Desi legiuitorul nu a prevazut, in mod expres, doctrina a statuat ca cererea asociatului (asociatilor) privind convocarea adunarii generale va fi adresata administratorului societatii, iar in cazul in care acesta nu se va conforma obligatiei legale, in termen de 30 de zile, se va urma procedura instituita de art. 119 alin. 3 din lege, potrivit caruia: "in cazul in care consiliul de administratie, respectiv directoratul, nu convoaca adunarea generala, instanta de la sediul societatii, cu citarea consiliului de administratie, respectiv a directoratului, va putea autoriza convocarea adunarii generale de catre actionarii care au formulat cererea. Prin aceeasi incheiere instanta aproba ordinea de zi, stabileste data de referinta prevazuta la art. 123 alin. (2), data tinerii adunarii generale si, dintre actionari, persoana care o va prezida".
Din interpretarea acestor dispozitii legale si in lipsa unor mentiuni derogatorii din actul constitutiv, Curtea constata ca  administratorului societatii ii revine competenta exclusiva de a convoca adunarea generala, fie din proprie initiativa, fie la cererea asociatului/asociatilor, iar in cazul in care acesta refuza indeplinirea obligatiei legale sau adopta o atitudine pasiva, solicitarea asociatului privind convocarea adunarii generale va fi adresata instantei de judecata, scopul legii fiind acela de a asigura siguranta si stabilitatea relatiilor dintre membrii societatii, prin indicarea unei ierarhii si a unor conditii stricte de desfasurare a activitatii societatii in deplina concordanta cu vointa colectiva.
Nu poate fi retinuta sustinerea paratei intimate, potrivit careia, motivele invocate de reclamantul-apelant atrag sanctiunea nulitatii relative, in conditiile in care, prin hotararea AGA atacata, nu s-a aprobat inlaturarea acestuia de la administrarea societatii ori limitarea puterilor acordate prin actul constitutiv, nefiind data frauda la lege sau  cauza ilicita si imorala, ce ar fi determinat nulitatea absoluta a hotararii, intrucat, prevederile legale citate sunt de stricta interpretare si aplicare si impun maniera in care trebuie sa se realizeze atat procedura convocarii, cat si desfasurarea adunarii generale, interesul ocrotit de legiuitor fiind cel al societatii si nu al societarilor, cu atat mai mult cu cat societatea in speta este constituita exclusiv din cei doi asociati.
Abordarea unei interpretari per a contrario ar permite aparitia haosului si arbitrariului in viata societatii, in sensul ca actul convocarii adunarii generale si adoptarea hotararilor ar fi lasate la indemana oricarui asociat (minoritar), situatie in care apare evidenta incalcarea ordinii publice, iar, pe de alta parte, ar adauga la lege, fapt interzis potrivit principiului "ubi lex non distinquit, nec nos destinquere debenus".
De altfel, judecatorul fondul nu a expus o argumentatie pertinenta asupra incidentei nulitatii relative in raport de motivele expuse de reclamant, fapt ce contravine disp. art. 432 alin. 1 lit. b din Codul de procedura civila si, respectiv, art. 6.1 din C.E.D.O., Curtea considerand ca aceste motive atrag sanctiunea nulitatii absolute, intrucat evoca si demonstreaza incalcarea ordinii publice, asa incat, actiunea reclamantului se circumscrie disp. art. 132 alin. 3 din Legea nr. 31/1990, potrivit carora, "cand se invoca motive de nulitate absoluta, dreptul la actiune este imprescriptibil", exceptia tardivitatii fiind retinuta in mod gresit.
Se impune precizarea ca si in ipoteza retinuta de instanta de fond nu este data exceptia tardivitatii, intrucat conditia publicarii hotararii adunarii generale in Monitorul Oficial al Romaniei, impusa de art. 132 alin. 2 din lege (necesara pentru calcularea termenului de 15 zile) nu a fost indeplinita.
In solutionarea fondului cauzei, Curtea nu va reitera considerentele privind nerespectarea procedurii de convocare a adunarii generale de catre parata-intimata, ci va analiza motivul vizand lipsa convocarii reclamantului - asociat majoritar - la sedinta adunarii in cadrul careia a fost adoptata hotararea atacata.
Din actele dosarului rezulta, in mod cert, ca, reclamantului i s-a expediat convocatorul printr-o societate de curierat, respectiv S.C. U.C. S.R.L. (fila 10 dosar fond), fara a fi dovedita existenta unui aviz de instiintare a destinatarului, cu mentiunea obligatiei acestuia de a-si ridica corespondenta in termenul legal, inscris de natura sa confirme indeplinirea procedurii de comunicare.
Imprejurarea ca destinatarul, in speta reclamantul, a lipsit de la domiciliu nu are relevanta, in conditiile in care, insasi procedura de comunicare a convocatorului este viciata.
Cu privire la hotararea AGA atacata, Curtea constata ca acest act reprezinta o modificare a actului constitutiv al societatii, intrucat, potrivit disp. art. 197 alin. 1 din Legea nr. 31/1990 "societatea este administrata de unul sau mai multi administratori, asociati sau neasociati, numiti prin actul constitutiv sau de adunarea generala", or, potrivit actului constitutiv al societatii, singurul administrator al S.C. C.T.S.R.L. este asociatul majoritar, in speta reclamantul-apelant, iar pentru modificarea actului constitutiv, in sensul numirii altui administrator, este necesar "votul tuturor asociatilor", conform art. 192 alin. 2 din lege, dispozitie imperativa incalcata de asociatul minoritar, respectiv parata intimata, care, in mod unilateral, a dispus numirea sa in functia de administrator al societatii.
Avand in vedere faptul ca reclamantul apelant a dovedit in cauza incalcarea prevederilor legale imperative citate privind lipsa convocarii, nerespectarea procedurii de convocare a adunarii generale si modalitatea de numire a administratorului societatii cu raspundere limitata, Curtea, in baza disp. art. 480 alin. 2 din Codul de procedura civila, va admite apelul, va schimba in tot sentinta atacata, va respinge exceptia tardivitatii si va admite actiunea, cu consecinta constatarii nulitatii absolute a Hotararii AGA S.C. C.T.S.R.L. din data de 28.08.2013.
Facand aplicarea disp. art. 453 alin. 1 din Codul de procedura civila, va obliga paratele sa plateasca reclamantului suma de 155,15 lei cheltuieli de judecata.