Litigiu de munca . Contestatie decizie de concediere. Nulitatea absoluta decizie

     
     Sentinta civila 906 din 26.05.2010 . Dosar xxxx/40/2010 .
     
     
     Litigiu de munca . Contestatie decizie de concediere. Nulitatea absoluta decizie.
     
     
      Prin cererea inregistrata pe rolul Tribunalului Botosani la data de 22.03.2010, reclamanta G. I. R. a chemat in judecata intimata SC X  SRL Botosani solicitand sa se constate nulitatea absoluta a dispozitiei de concediere nr. 424 din 20.02.2010 cu obligarea intimatei la plata de despagubiri egale cu drepturile banesti de care a fost privata incepand cu 20.02.2010 si pana la 09.03.2010, sa fie obligata intimata la plata drepturilor salariale pentru perioada 01.12.2009 - 20.02.2010, sa se constate incetate raporturile de munca la data de 09.03.2010 prin semnarea contractului individual de munca nr. 555353 din 29.06.2009 ca urmare a demisiei comunicate angajatorului la 22.01.2010 si a expirarii duratei de preaviz, sa fie obligata intimata la compensare in bani a concediului de odihna pentru anii 2009-2010, concediu pe care nu l-a primit efectiv pe perioada derularii contractului proportional cu perioada lucrata (01.06.2009-01.03.2010) cu obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecata.
     In motivare contestatoarea a aratat ca a fost angajata la societatea intimata in urma contractului individual de munca inregistrat sub nr. 555353/29.06.2009. La 18.01.2010 a incercat sa depuna personal cererea de demisie la societate insa a fost refuzata primire acesteia, motiv pentru care a comunicat-o la 22.01.2010.
     Termenul de preaviz trebuia sa curga in perioada 23.01.2010-06.02.2010 . Prin decizia inregistrata la Inspectoratul Teritorial de Munca Botosani la 22.01.2010, angajatorul a dispus suspendarea contractului de munca pentru 30 zile. Aceasta decizie nu a fost contestata si si-a produs efecte in data notificarii ei exprese.
     Ca efect al deciziei de suspendare, termenul de preaviz a curs pana la data de 09.03.2010. in aceasta decizie se face trimit trimitere la finalizarea cercetarilor penale, in realitate desfasuranu-se in aceasta perioada o activitate ce a fost calificata de intimata drept cercetare disciplinara. In urma acestei cercetari s-a desfacut contractul individual de munca prin decizia a carei nulitate absoluta se solicita a se constata.
     Invoca contestatara prevederile 76, 268 Codul muncii. Sustine ca nu s-a respectat procedura concedierii prealabile prevazuta de art.75 in Contractul Colectiv de Munca Unic la Nivel National pe anii 2007-2010 si art. 267 din Codul muncii.
     In convocarea la cercetare nu este indicata presupusa abatere iar aceasta nu a fost comunicata cu 5 zile inainte de data cercetarii. Mai arata ca la emiterea deciziei s-au incalcat prevederile art. 268 alin. 2, lit. a, b, c Codul muncii, deoarece nu este descrisa fapta ce constituie abatere si nici nu se inica prevederile din contract sau regulament ce au fost incalcate. De asemenea nu prezinta nimic privind cercetarea prealabila si eventualele aparari si motivul respingerii lor.
     Pe fond arata ca nu a savarsit nici o abatere disciplinara.
     In ceea ce priveste drepturile banesti solicitate invoca prevederile art.  78 alin. 1 Codul muncii, aratand ca vizeaza perioada 20.02.2010-09.03.2010 deoarece pe data de 09.03.2010 s-a implinit termenul de preaviz de 15 zile acordat angajatorului prin cererea de demisie. Anterior emiterii deciziei de suspendare nu i s-a platit salariul pentru perioada incepand cu 01.12.2009. Pentru perioada vizata de dispozitia de suspendare (21.01.2010-20.02.2010) drepturile banesti i se cuvin in temeiul art. 52 alin. 2 ca urmare a anularii deciziei prin care s-a constatat vinovatia sa. Ca urmare a expirarii perioadei de suspendare indicata in dispozitia 418/2010 si a anularii dispozitiei 424/20.02.2010 solicita sa  se retina ca termenul de preaviz a curs in perioada 21.02.2010-09.03.2010 iar contractul individual de munca a incetat cu 09.03.2010 in temeiul art. 79 alin. 7 din Codul muncii.
     In ceea ce priveste compensarea in bani a concediului de odihna neefectuat pentru anii 2009-2010 invoca prevederile art. 140 alin.  Si art. 141 alin 4 din codul muncii.
     In legatura cu cheltuielile de judecata invoca prevederile art. 274 Cod procedura civila.
     La cerere au fost anexate inscrisuri.
     Prin Intampinarea formulata intimata a solicitat respingerea contestatiei formulate ca neintemeiata (filele 29-32 dosar).
     Se arata ca reclamanta a fost angajata societatii incepand cu 01.07.2009. Intre parti a mai existat o initiativa de incetare a relatiilor ca urmare  demisiei contestatoarei la 30.09.2009. Astfel a fost emisa decizia nr. 375/2009 prin care se mentiona ca raporturile de munca inceteaza la 01.10.2009. La 14 oct. 2009 reclamanta a solicitat revenirea asupra acestei cereri de demisie astfel ca angajatorul a emis decizia 393/15.10.2009.
     In luna ianuarie 2010, in urma referatului nr. 419 intocmit, a fost sesizat administratorul societatii asupra abaterilor disciplinare savarsite de reclamanta iar la 20.01.2010 i s-a solicitat acesteia sa dea explicatii in legatura cu incheierea unui contract de colaborare cu alta societate careia reclamanta i-a prestat servicii fara a avea incheiat un contract de munca, in timpul cat efectua orele e munca la societatea parata. Astfel au fost incheiate si semnate contracte de consultanta cu un numar de 5 persoane, activitatea fiind desfasurata in timpul cat era pontata la societatea parata.
     Ca urmare a cestei activitati societatea a fost atrasa intr-un conflict cu un numar de 5 persoane fizice nemultumite de prestarea serviciului incheiat in numele societatii pentru care a lucrat. In legatura cu acest aspect aceasta a refuzat sa dea lamuriri, motiv pentru care i s-a adus la cunostinta suspendarea contractului de munca si urmarea procedurii cercetarii disciplinare. Ulterior aceasta si-a depus cererea de demisie insa la acea data de 22.01.2010 era deja inregistrata la Inspectoratul Teritorial de Munca Botosani decizia de suspendare a contractului individual de munca nr. 429/21.01.2010.
     Ulterior s-au comunicat trei comunicari in raport cu prevederile art. 75 alin 3 din Contractul Colectiv de Munca Unic la Nivel National, indicandu-se data, ora si motivele cu privire la convocarea si lamurirea abaterii disciplinare ce i s-a imputat.
     La emiterea deciziei de incetare a contractului de munca s-au avut in vedre prevederile art. 267 alin 3 din Codul muncii.
     In ceea ce priveste preavizul de 215 zile, arata ca nu este de acord cu plata acestor drepturi pentru o munca neefectuata. Invoca parata prevederile art. 79 alin. 5 din Codul muncii.
     Mai arata ca potrivit art. 79 alin 7 din Codul muncii contractul individual de munca inceteaza la data renuntarii totale sau partiale de catre angajator la termenul respectiv.
     In ceea ce priveste plata concediului de odihna arata ce este de acord cu achitarea indemnizatiei.
     In dovedire a solicitat administrarea probei cu inscrisuri si cu martori.
     Analizand actele si lucrarile dosarului instanta constata ca:
     Prin contractul individual de munca inregistrat sub nr. 555353 din 29.06.2009 (filele 6-,7 dosar) reclamanta a devenit angajata societatii parate in postul de referent (filele 6, 7 dosar) incepand cu data de 01.07.2009 pe o durata nedeterminata.
     Prin decizia 418/21.01.2010 (fila 15 dosar) s-a dispus ca incepand cu 21.01.2010 sa se suspende contractul individual de munca al reclamantei pentru o perioada de 30 zile in vederea finalizarii cercetarii penale. Se prevede ca in caz de constatare a nevinovatiei acesteia societatea va dispune reinregistrarea in munca si plata drepturilor salariale incepand cu 21.02.2010. Decizia a fost inregistrata la Inspectoratul Teritorial de Munca Botosani sub nr. 2480/22.01.2010 (fila 12 dosar).
     Ulterior a fost emisa decizia nr. 424 din 20.02.2010 (fila 20 dosar) prin care se arata ca avandu-se in vedere referatul doamnei G. I. R. si prevederile art. 61 lit. a din Codul muncii se dispune ca incepand cu 20.02.2010 contractul individual de munca al contestatoarei sa inceteze conform art. 61 lit. a din Codul muncii.
     Potrivit art. 268 alin. 2 din Legea 53/2003, sanctiune nulitatii absolute in decizia prin care se dispune aplicarea sanctiunii disciplinare sa cuprinda in mod obligatoriu: a) descrierea faptei care constituie abatere disciplinara; b) precizarea prevederilor din statutul personal, regulamentul intern sau contractul colectiv de munca aplicabil care au fost incalcate de salariat; c) motivele pentru care au fost inlaturate apararile formulate de salariat in timpul cercetarii disciplinarii sau motivele pentru care, in conditiile prevazute de art. 267 alin. 3 nu a fost efectuata cercetarea; d) temeiul de drept in baza caruia sanctiune disciplinara se aplica; e)termenul in care sanctiunea poate fi contestata; f) instanta competenta la care sanctiunea poate fi contestata.
     Asa cum rezulta in cuprinsul deciziei, aceasta nu cuprinde elementele prevazute de art. 268 alin 2 lit. a-d, astfel incat instanta va admite exceptia nulitatii absolute a acestei decizii si va dispune anularea acesteia.
     Asa cum a aratat reclamanta in actiunea sa, drepturile salariale pentru perioada lucrata din intervalul 01.12.2009 pana la data de 20.01.2010 cand a fost emisa decizia de suspendare nr. 418/21.01.2010 (fila 12 dosar) acesteia nu i s-au achitat drepturile salariale pentru perioada indicata.
     Potrivit art. 16 in Lege 53/2003 plata salariului se dovedeste prin semnarea statelor de plata precum si prin orice alte documente justificative care demonstreaza efectuarea platii catre salariatul indreptatit, iar potrivit art. 287 in Lege 53/2003 sarcina probei in conflictele de munca revine angajatorului, acesta fiind obligat sa le depuna in prima zi de infatisare.
     Parata nu a facut in nici un fel dovada achitarii acestor drepturi salariale, astfel ca instanta va constata ca ele nu au fost achitate reclamantei si,  prin urmare, va obliga parata sa plateasca acesteia drepturile salariale pentru intervalul 01.12.2009-20.01.2010.
     Instanta are in vedere su faptul ca in intampinarea sa intimata a aratat ca este de acord cu acordarea indemnizatiei pentru concediul de odihna solicitata de reclamanta si vazand si prevederile art. 141 alin. 4 din Legea 53/2003 va obliga parata la plata indemnizatiei de concediu de odihna aferenta perioadei 01.07.1009-07.03.2010.
     Potrivit art. 52 alin. 2 din Legea 53/2003, in cazul in care contractul individual de munca a fost suspendat pe durata cercetarii disciplinare prealabile, daca se constata nevinovatia celui in cauza, salariatul isi reia activitatea anterioara, platindu-i-se in temeiul normelor si principiilor raspunderii civile contractuale o despagubire egala cu salariul si celelalte drepturi de care a fost lipsit pe perioada suspendarii contractului.
     Ca urmare a constatarii nulitatii absolute a deciziei nr. 424 din 20.02.2010 si vazand ca suspendarea raporturilor de munca incepand cu 21.02.2010 s-a dispus in vederea efectuarii de cercetari care au fost finalizate prin emiterea acestei decizii, va obliga parata si la plata drepturilor de care ar fi beneficiat reclamanta de la data de 21.01.2010 pana la data de 07.03.2010 cu titlu de despagubiri. De asemenea are in vedere si prevederile art. 78 alin. 1 din Legea 53/2003.
     In legatura cu momentul incetarii raporturilor de munca dintre parti, instanta constata ca urmare a nulitatii absolute a deciziei nr. 424 din 20.02.2010, in conformitate cu prevederile art.78 alin. 1, partile urmeaza sa fie repuse in situatia anterioara emiterii acestei decizii. Prin analizarea situatiei anterioare instanta are in vedere ca prin cererea de demisie formulata (fila 8 dosar) reclamanta a solicitat incetarea raporturilor de munca stabilind un termen de 15 zile pentru societatea parata (fila 8 dosar). Aceasta cerere a fost comunicata societatii parate la data de 26.01.2010 (filele 9, 10 dosar). Nu este nici un document existent la dosarul cauzei din care sa rezulte ca societatea parata ar fi respins aceasta cerere sau nu ar fi fost de acord cu termenul de preaviz acordat. Instanta are in vedere faptul ca cererea a fost pusa la 21.01.2010 (fila 11 dosar) astfel ca termenul de preaviz s-a finalizat la data de 07.03.2010.