Hotararea judecatoreasca. Considerentele hotararii judecatoresti. Conditii.

Potrivit dispozitiilor art.261  alin.1 Cod procedura civila, hotararea judecatoreasca se compune din  trei parti: practicaua, considerentele (sau motivarea) si dispozitivul.
Prin dispozitiv instanta este obligata sa rezolve concret toate cererile formulate  de parti cu privire la obiectul procesului, iar prin considerente sa arate motivele de fapt si de drept care i-au format convingerea, precum si cele pentru care  s-au inlaturat cererile partilor.
Prin urmare, instanta trebuie sa  arate fiecare capat de cerere si apararile partilor, probele care au fost administrate, motivandu-se pentru ce unele dintre ele au fost retinute, iar altele inlaturate, exceptiile invocate si modul in care au fost solutionate, precum si  normele juridice pe care le-a aplicat la situatia de fapt stabilita.
Intrucat motivarea sentintei atacate are un caracter lacunar, in cuprinsul acesteia nefiind expuse argumentele juridice care au condus la respingerea fiecarui capat de cerere si de asemenea,  nu au fost examinate toate exceptiile invocate, decizia instantei de apel prin care s-a dispus trimiterea cauzei la judecatorie pentru judecarea in fond a  cererii formulate de reclamante este legala.

Prin sentinta civila nr. 669/12 octombrie 2006, Judecatoria Tarnaveni a respins ca nefondata actiunea precizata a reclamantelor Z.A. si C.R. in contradictoriu cu paratii S.C. A. S.A. S., prin lichidator S.C. M.R.L. Iasi, T.I., T.V., C.P., O.C. si Comisia Judeteana Mures de Stabilire a Dreptului de Proprietate T. M.
In adoptarea acestei solutii, prima instanta a retinut ca parata S.C. A. S.A. S. a obtinut pe cai legale certificatul de atestare a dreptului de proprietate, si ca reclamantele au solicitat recunoasterea dreptului de proprietate asupra unor imobile care nu le apartin, anularea unor acte translative de proprietate fata de care au calitatea de terti, anularea unor intabulari, dezmembrari desi nu au calitatea de proprietare ale imobilelor evidentiate in cartea funciara si evacuarea paratilor din imobile care nu le apartin reclamantelor.
Impotriva acestei hotarari au declarat apel reclamantele, solicitand, in principal, admiterea actiunii, astfel cum a fost formulata, iar in subsidiar, modificarea in parte a sentintei atacate, numai in sensul radierii inscrierilor din C.F. nr.27/N, nr. cad. 35/2, in favoarea intimatei S.C. A. S.A. S., teren intravilan in suprafata de 1533 mp., a inscrierii din C.F. 85/N, nr. cad. 35/1, teren intravilan in suprafata de 1748 mp., in favoarea lui T. I. T. si sotia V. si a  inscrierii  din C.F. 1530/I, nr. top. 606/1, teren intravilan in suprafata de 5804 mp., inscris in favoarea intimatului C.R.P.
Prin decizia civila nr. 299/2 noiembrie 2007, Tribunalul Mures a admis apelul, a desfiintat in parte hotararea atacata si a trimis cauza la Judecatoria Tarnaveni, pentru judecarea in fond a cererii formulate si precizate de reclamante la data de 18 noiembrie 2004 ( fila 56 dosar fond ), in contradictoriu cu paratii S.C. Agrozooviticola S.A. Seuca si altii, precum si a cererii din dosarul conexat nr. 685/2005 al Judecatoriei Tarnaveni.
Prin aceeasi decizie, au fost mentinute dispozitiile primei instante, de respingere a cererii formulate si precizate de reclamante, in contradictoriu cu paratii C.P. si Comisia Judeteana Mures, precum si dispozitia de obligare a reclamantelor la plata sumei de 2500 lei cheltuieli de judecata catre paratul C. P.
De asemenea, reclamantele au fost obligate la plata catre acelasi parat a sumei de 1500 lei, cu titlu de  cheltuieli de judecata in apel.
Pentru a pronunta aceasta hotarare, instanta de apel a retinut ca in privinta cererii indreptate impotriva paratilor C. P. si Comisia Judeteana Mures pentru aplicarea Legii fondului funciar opereaza autoritatea de lucru judecat, prin raportare la sentinta civila nr. 1045/1996 a Judecatoria Tarnaveni, hotarare prin care a fost respinsa actiunea reclamantelor, avand ca obiect anularea Titlului de proprietate nr. 147586/3 mai 1994, emis in favoarea paratului C. P.
In ceea ce priveste precizarea de actiune aflata la fila 56 dosar fond si cererea care formeaza obiectul dosarului conexat (nr. 685/2005) tribunalul a retinut incidenta cazului de desfiintare prevazut de art. 297 Cod procedura civila, intrucat in considerentele hotararii nu sunt redate argumentele care au stat la baza pronuntarii  solutiei, iar petitul de revendicare, cu  privire la care se impunea compararea titlurilor invocate  de parti, nu a fost analizat. De asemenea, instanta de fond nu a analizat si nu s-a pronuntat cu privire la cererea din dosarul conexat amintit anterior.
Impotriva acestei ultime hotarari au declarat recurs reclamantele si paratii  T.I. si T.V..
Prin memoriul de recurs, reclamantele au invocat prevederile art. 304 pct. 6, 7, 8 si 9 Cod procedura civila,  solicitand, in temeiul dispozitiilor art. 312 alin. 5 Cod procedura civila, trimiterea spre rejudecare la prima instanta a  intregii cauze, respectiv si cu privire la petitul de revendicare fata de paratul C. P. In motivarea recursului, au aratat ca in mod gresit s-a retinut autoritatea de lucru judecat, deoarece reclamantele nu au investit instanta cu anularea titlului de proprietate emis in favoarea paratului C.P. ( de altfel, o nulitate relativa ), ci cu o actiune in revendicare, prin care au invocat nulitatea actelor de instrainare, ori titlul de proprietate nu este o instrainare, ci o constituire in baza Legii nr. 18/1991. In plus, nu exista identitate de obiect si cauza, deoarece in prezenta actiune este vorba de o nulitate absoluta, bazata pe dispozitiile Legii 18/1991, modificata prin Legea nr. 169/1997, iar actiunea anterioara viza o nulitate relativa ( cand Legea 18/1991 nu era modificata ). De asemenea, identitatea de parti este doar partiala.
In concluzie, reclamantele au sustinut ca s-au indreptat impotriva paratului C.P. cu o actiune in revendicare, intemeiata pe prevederile art. 480 Cod civil, care facea necesara compararea titlurilor emise in favoarea partilor, iar in motivarea cererii au considerat nul titlul detinut de parat, in baza Legii 169/1997, care a modificat Legea 18/1991, neexistand niciun petit de anulare si nici de nulitate absoluta a acestui titlu.
Paratii T.I. si T.V. au invocat motivele de recurs prevazute de art. 304 pct. 8 si 9 Cod procedura civila, sustinand ca in mod eronat s-a retinut ca prima instanta nu ar fi analizat titlurile detinute de ei si de parata S.C. A. S.A. S., in conditiile in care aceeasi instanta a concluzionat ca parata "a obtinut pe cai legale certificatul de atestare a dreptului de proprietate, pe baza documentatiei depuse la Ministerul Agriculturii, a anexelor 2 - 4 aflate la dosar, prin urmare, nici dezmembrarile, respectiv instrainarile, nu pot fi puse la indoiala".
Prin urmare, paratii considera ca instanta, interpretand gresit actul juridic dedus judecatii, a schimbat natura ori intelesul lamurit si vadit neindoielnic al acestuia, intrucat in cuprinsul motivarii exista toate elementele juridice care au stat la baza hotararii pronuntate, care, desi succinta, este legala.
De asemenea, paratii au sustinut ca hotararea atacata este netemeinica si nelegala, deoarece prin actele depuse cu titlu de probe la instanta de fond, au dovedit, in calitate de cumparatori de buna credinta, dobandirea dreptului de proprietate asupra unui bun aflat in circuitul civil, ba mai mult, si vanzatorul a fost de buna credinta.
Prin intampinarea formulata fata de recursul paratilor, reclamantele au solicitat respingerea acestuia ca nefondat, sustinand legalitatea solutiei instantei de apel, cu referire la aspectele criticate.
Examinand recursurile deduse judecatii, prin raportare la motivele invocate, precum si din oficiu, in limitele prevazute de art. 306 alin. 2 Cod procedura civila, Curtea a constatat ca acestea sunt nefondate, astfel ca au fost respinse ca atare, pentru urmatoarele considerentele:
Prin cererea adresata primei instante, reclamantele au formulat urmatoarele solicitari: obligarea paratilor la predarea imobilelor teren si constructii situate in T., str. G. C., nr.120, respectiv 116 judetul Mures; constatarea nulitatii absolute a tuturor actelor de instrainare efectuate asupra imobilelor revendicate si intabularea dreptului de proprietate a reclamantelor ca unice mostenitoare a proprietarului tabular; constatarea nulitatii absolute a actului de dezmembrare a imobilului revendicat intabulat in C.F. nr. 27 N Tarnaveni, nr. cad. 35 si anularea mentiunilor efectuate in cartea funciara in baza acestui act; evacuarea paratilor din imobilele revendicate.
Ulterior, prin precizarea de actiune depusa la data de 18 noiembrie 2004, reclamantele au detaliat cel de-al doilea capat de cerere, aratand ca invoca nulitatea absoluta, pentru fraudarea legii, a urmatoarelor acte: contractul de vanzare-cumparare autentificat sub nr. 823/2001 privind paratii T.I. si T.V.; actul de dezmembrare autentificat sub nr. 727/2001 privind suprafata revendicata de 3821 mp, inscrisa in C.F. nr. 27/N; si contractul de locatiune nr. 583/19.06.2002 incheiat cu paratul O. C.
Prin urmare, actiunea reclamantelor are un obiect complex, astfel cum rezulta din cererea  introductiva si din precizarea de actiune mentionata. In plus, la termenul de judecata din 4 aprilie 2006, prima instanta a dispus conexarea dosarului nr. 685/2005, avand ca obiect plangerea formulata de reclamante impotriva incheierii Biroului de carte funciara Tarnaveni, nr. 346/20 martie 2002, cauza fiind trimisa spre rejudecare prin decizia civila nr. 109/R/11 februarie 2003 a Curtii de Apel Targu Mures.
Potrivit dispozitiilor art. 261 alin. 1 Cod procedura civila, hotararea judecatoreasca se compune din trei parti: practicaua, considerentele ( sau motivarea ) si dispozitivul.
Prin dispozitiv, instanta este obligata sa rezolve concret toate cererile formulate de  parti cu privire la obiectul procesului, iar prin considerente - sa arate motivele de fapt si de drept care i-au format convingerea, precum si cele pentru care s-au inlaturat cererile partilor.
Rezulta, deci, ca instanta trebuie sa arate fiecare capat de cerere si apararile partilor, probele care au fost administrate, motivandu-se pentru ce unele dintre ele au fost retinute, iar altele inlaturate, exceptiile invocate si modul in care au fost solutionate, precum si normele juridice pe care le-a aplicat la situatia de fapt stabilita. Motivarea trebuie sa fie clara, precisa si necontradictorie, astfel incat din cuprinsul ei sa rezulte justetea solutiei adoptate, respectarea acestor cerinte fiind de natura a inlatura arbitrariul  si de a face posibil controlul judiciar.
In speta dedusa judecatii, s-a observat in mod corect de catre instanta de apel caracterul lacunar al motivarii sentintei atacate, in cuprinsul acesteia nefiind expuse argumentele juridice care au condus la respingerea fiecarui capat de cerere si nici a actiunii din dosarul conexat. Nu a fost examinata nulitatea invocata prin precizarea de actiune depusa la data de 18 noiembrie 2004, iar afirmatii de genul "imobile care nu le apartin" sau "calitatea de terti" fata de actele translative de proprietate, de dezmembrare si de intabulare, conduc mai degraba la retinerea lipsei calitatii procesuale active a reclamantelor, insa o atare exceptie nu a fost pusa in discutia partilor.
Singura cerere careia i s-a dat o rezolvare argumentata este cea formulata in contradictoriu cu paratul C.P., exceptia autoritatii de lucru judecat fiind in mod corect admisa de prima instanta prin incheierea de sedinta din data de 19 mai 2005. Astfel, in conditiile in care legalitatea dreptului de proprietate al acestuia asupra imobilului revendicat de catre reclamante a fost irevocabil confirmata prin sentinta civila nr. 1045/1996 (respingandu-se cererea de anulare a titlului de proprietate emis in favoarea paratului in temeiul legii fondului funciar, corelativ cu constatarea dreptului de proprietate al acestuia asupra imobilului revendicat si intabularea lui in cartea funciara), este evident ca in cauza sunt intrunite cerintele impuse de art. 1201 Cod civil.
Invocarea de catre reclamante a imprejurarii ca in prezentul litigiu nu au solicitat desfiintarea titlului de proprietate al paratului - prin invocarea nulitatii relative sau absolute - ci au formulat o actiune in revendicare, intemeiata pe prevederile art.480 Cod civil, nu este de natura a inlatura efectele autoritatii de lucru judecat, deoarece finalitatea urmarita prin actualul demers juridic este aceeasi, respectiv deposedarea paratului de bunul in privinta caruia legalitatea detinerii a fost confirmata printr-o hotarare judecatoreasca anterioara, irevocabila. Pentru aceleasi considerente, nu mai poate fi primita nici o eventuala cerere de comparare a titlurilor de proprietate ale partilor aflate in litigiu, astfel cum pretind reclamantele.
Avand in vedere aspectele anterior relevate, Curtea  a constatat ca in cauza nu se identifica motivele de nelegalitate detaliate prin memoriile de recurs supuse examinarii, astfel ca, in temeiul dispozitiilor art.  312 alin.1 Cod procedura civila, recursurile deduse judecatii au fost respinse ca nefondate.