Cumulul dobanzilor cu actualizarea creantei in functie de indicele de inflatie. Admisibilitate

Intarzierea nejustificata a platii salariului sau neplata acestuia poate determina obligarea angajatorului la plata de daune interese pentru repararea prejudiciului produs salariatului.
Este admisibil cumulul dobanzilor cu actualizarea creantei in functie de indicele de inflatie, pe considerentul ca cele doua institutii cu natura juridica diferita.
Actualizarea are caracter compensatoriu si urmareste pastrarea valorii reale a obligatiilor banesti, in timp ce dobanda legala reprezinta daune interese moratorii, respectiv echivalentul prejudiciului provocat creditorului prin intarzierea executarii obligatiei de catre debitor.

Prin Sentinta civila nr.1465 din 28 septembrie 2012 a Tribunalului Maramures s-a admis exceptia prescriptiei dreptului material la actiune si s-a respins ca prescrise pretentii reclamantilor pentru perioada anterioara datei de 23.12.2008.
S-a admis in parte actiunea precizata formulata de reclamantii M. A., D. D., E. G., O. F., V. F., C. M., D. R., V. U., toti cu domiciliul procesual ales la Judecatoria Baia Mare, cu sediul in loc. Baia Mare xxx, in contradictoriu cu paratii Ministerul Justitiei, cu sediul in Bucuresti, str. Apolodor, nr. 17, sector 5, Curtea de Apel Cluj, cu sediul in loc. Cluj Napoca, str. Stefan cel Mare, nr. 1, jud. Cluj, Tribunalul Maramures, cu sediul in loc. Baia Mare, B-dul Republicii, nr. 2A, jud. Maramures si Ministerul Finantelor Publice, reprezentat prin Directia Generala a Finantelor Publice Maramures, cu sediul procesual ales in loc. Baia Mare, str. Aleea Serelor, nr. 2A, jud. Maramures.
Au fost obligati paratii Tribunalul Maramures, Curtea de Apel Cluj si Ministerul Justitiei sa calculeze si sa plateasca reclamantilor dobanda legala aferenta debitelor restante stabilite prin sentinta civila nr. 1154 din data de 31.10.2007, pronuntata de Tribunalul Maramures in dosarul nr. 5023/100/2007, sentinta civila nr. 59 din data de 18.01.2008, pronuntata de Tribunalul Maramures in dosarul nr. 5460/100/2007, sentinta civila nr. 1386 din data de 17 decembrie 2007, pronuntata de Tribunalul Maramures in dosarul nr. 5076/100/2007, sentinta civila nr. 436 din data de 04.04.2008, pronuntata de Tribunalul Maramures in dosarul nr. 627/100/2008, sentinta civila nr. 732 din data de 10.07.2009 a Tribunalului Maramures, incepand cu data de 23.12.2008 si pana la achitarea integrala a sumelor datorate.
     A fost obligat paratul Ministerul Finantelor Publice sa aloce fondurile necesare efectuarii platii.
     In considerentele hotararii s-au retinut urmatoarele :
In conformitate cu dispozitiile art. 268 alin. 1 lit. c) din Codul muncii, republicat, cererile in vederea solutionarii unui conflict de munca pot fi formulate in termen de 3 ani de la data nasterii dreptului la actiune, in situatia in care obiectul conflictului individual de munca consta in plata unor drepturi salariale neacordate sau a unor despagubiri catre salariat, precum si in cazul raspunderii patrimoniale a salariatilor fata de angajator.
De asemenea, potrivit art. 278 alin. 1 din Codul muncii, republicat, dispozitiile prezentului cod se intregesc cu celelalte dispozitii cuprinse in legislatia muncii si, in masura in care nu sunt incompatibile cu specificul raporturilor de munca prevazute de prezentul cod, cu dispozitiile legislatiei civile.
Prin urmare, termenelor de prescriptie reglementate de art. 268 din Codul muncii le sunt aplicabile dispozitiile Decretului nr. 167/1958 privind inceputul, suspendarea sau intreruperea curgerii lor.
Tribunalul a apreciat ca, in speta, nu s-au dovedit cauze de intrerupere sau suspendare a cursului termenului de prescriptie de 3 ani, in conditiile in care hotararile judecatoresti executate partial voluntar si cu privire la executarea carora au fost emise O.U.G. nr. 71/2009, O.U.G. nr. 45/2010 si Legea nr. 230/2011, nu cuprind dispozitii privind plata dobanzii legale, care a fost solicitata pentru prima data de reclamanti prin actiunea inregistrata la data de 23.12.2011.
Prin urmare, prin plata partiala a drepturilor salariale stabilite prin hotararile judecatoresti irevocabile si prin emiterea actelor normative mentionate privind esalonarea platii, debitorii nu au recunoscut indreptatirea reclamantilor si la plata dobanzii legale, avand in vedere ca aceasta nu a fost solicitata si nu a facut obiectul proceselor anterioare, in care au fost pronuntate titlurile executorii.
Potrivit art. 7 si art. 12 din Decretul nr. 167/1958, prescriptia incepe sa :   curga de la data nasterii dreptului la actiune, iar, in cazul in care un debitor este obligat la prestatii succesive, dreptul la actiune cu privire la fiecare din aceste prestatii se stinge printr-o prescriptie deosebita.
Tribunalul a apreciat ca in cauza nu sunt aplicabile prevederile art. 1 alin. 2 din Decretul nr. 167/1958, interpretate de reclamanti in sensul ca numai stingerea dreptului la actiune privind debitul principal atrage si stingerea dreptului la actiune privind drepturile accesorii.
Asa fiind, raportat la momentul introducerii actiunii, respectiv 23.12.2011, tribunalul constata ca fiind prescrise pretentiile reclamantilor aferente perioadei anterioare datei de 23.12.2008.
In temeiul art. 268 alin. 1 Ut. c) din Codul muncii, republicat, tribunalul a admis exceptia prescriptiei dreptului material la actiune si a respins ca prescrise pretentii reclamantilor pentru perioada anterioara datei de 23.12.2008.
Pe fondul cauzei, analizand actele si lucrarile dosarului, prin raportare la dispozitiile legale incidente, tribunalul  a retinut urmatoarele:
Prin sentinta civila nr. 1154 din data de 31.10.2007, pronuntata de Tribunalul Maramures in dosarul nr. 5023/100/2007, ramasa irevocabila prin respingerea recursurilor, a fost admisa in partea actiunea formulata de reclamantii C. V., M. V., A. M., D. D.,s.a.m.d., in contradictoriu cu paratii Tribunalul Maramures, Curtea de Apel Cluj, Ministerul Justitiei, Ministerul Finantelor Publice, Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii si, in consecinta, au fost obligati paratii Tribunalul Maramures, Curtea de Apel Cluj, Ministerul Justitiei sa calculeze si sa plateasca reclamantilor sporul de confidentialitate de 15%, calculat la nivelul indemnizatiei de incadrare bruta lunara pentru fiecare reclamant in parte, incepand cu luna septembrie 2004 si pana la ramanerea irevocabila a hotararii, la valoarea actualizata in functie de rata inflatiei, la data platii.
A fost obligat paratul Tribunalul Maramures sa inscrie mentiunile corespunzatoare, in carnetele de munca ale reclamantilor.
A fost obligat paratul Ministerul Finantelor Publice sa aloce fondurile necesare platii sumelor datorate reclamantilor si au fost respinse celelalte capete de cerere.
Prin sentinta civila nr. 59 din data de 18.01.2008, pronuntata de Tribunalul Maramures in dosarul nr. 5460/100/2007, a fost admisa exceptia lipsei calitatii procesuale pasive formulata de Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii.
A fost admisa actiunea formulata de reclamantii C. V., M. V., A. M., D. D.,s.a.m.d., in contradictoriu cu paratii : Tribunalul Maramures, Curtea de Apel Cluj, Ministerul Justitiei, Ministerul Economiei si Finantelor, Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii si, in consecinta, au fost obligati paratii sa calculeze si sa plateasca drepturile reprezentand diferentele salariale dintre indemnizatiile reclamantilor si cele ale procurorilor de la D.N.A. si D.I.I.C.O.T., tinand cont si de functiile detinute de unii dintre reclamanti, echivalente cu cele similare din cadrul D.I.LC.O.T. si D.N.A., incepand cu luna aprilie 2006 si pana la ramanerea irevocabila a hotararii judecatoresti, precum si pentru viitor, actualizate la data platii efective.
Au fost obligati paratii la efectuarea mentiunilor corespunzatoare in carnetele de munca ale reclamantilor.
A fost obligat Ministerul Finantelor Publice sa aloce fondurile necesare platii sumelor neincasate.
Prin sentinta civila nr. 1386 din data de 17.12.2007, pronuntata de Tribunalul Maramures in dosarul nr. 5076/100/2007, s-a respins exceptia invocata de parata Curtea de Apel Cluj ca neintemeiata si s-a admis actiunea civila formulata de reclamantii C. V., M. V., A. M., D. D.,s.a.m.d. impotriva paratilor Ministerul Finantelor Publice, Curtea de Apel Cluj, Ministerul Justitiei, Tribunalul Maramures si, in consecinta, au fost obligati paratii la acordarea celor 3 transe a cresterilor salariale prevazute de art. 1 al. 1 din O.G. nr. 10/2007, astfel:
-cu 5%, incepand cu data de 01.01.2007 fata de nivelul din luna decembrie 2006;
-cu 2 % incepand cu luna martie 2007 fata de nivelul din luna februarie 2007;
-cu 11 % incepand cu data de 01.10.2007 fata de nivelul din luna septembrie 2007.
A fost obligat paratul Ministerul Finantelor Publice sa aloce sumele necesare efectuarii platilor.
Prin sentinta civila 436 din data de 04.04.2008, pronuntata de Tribunalul Maramures in dosar nr. 627/100/2008, a fost admisa in parte actiunea civila formulata de reclamantul D. D. in contradictoriu cu paratii Ministerul Justitiei, Curtea de Apel Cluj, Tribunalul Maramures, Ministerul Economiei si Finantelor si, in consecinta, au fost obligati paratii de randul 1-3 sa plateasca reclamantului suma de 1700 lei, la valoarea actualizata in raport cu indicele de inflatiei la data platii reprezentand drepturi salariale.
A obligat paratul Ministerul Finantelor Publice sa asigure fondurile banesti necesare platii drepturilor catre reclamant si a fost respins capatul de cerere privind inscrierea acestor drepturi in carnetul de munca.
Prin sentinta civila nr. 732 din data de 10.07.2009, pronuntata de Tribunalul Maramures in dosarul nr. 3908/100/2009 s-a dispus disjungerea cererii formulate de reclamantul M.F.C. si s-a dispus inregistrarea acesteia sub numar nou de dosar, fixandu-se termen de judecata la data de 04.09.2009, pentru care vor fi citate partile.
S-a admis cererea formulata de catre reclamantii C. V., M. V., A. M., D. D., s.a.m.d. , in contradictoriu cu paratii Ministerul Justitiei, Curtea de Apel Cluj, Tribunalul Maramures, Ministerul Finantelor Publice si in consecinta, au fost obligati paratii in solidar la plata catre reclamanti a sporului de risc si suprasolicitare neuropsihica in procent de 50% calculat la indemnizatia de baza bruta lunara, pentru viitor si in continuare.
A fost obligat paratul Ministerul Finantelor Publice sa aloce sumele necesare efectuarii platilor.
Tribunalul a retinut ca, potrivit art. 166 alin. 4 din Codul muncii, republicat, intarzierea nejustificata a platii salariului sau neplata acestuia poate determina obligarea angajatorului la plata de daune-interese pentru repararea prejudiciului produs salariatului.
Prin urmare, in situatia in care se angajeaza raspunderea angajatorului fata de salariat pentru neplata drepturilor banesti cuvenite, devin aplicabile prevederile din Codul muncii, cu consecinta repararii integrale a prejudiciului, care cuprinde atat despagubirea datorata, cat si dobanda legala, conform art. 1088 din Codul civil.
Tribunalul a retinut ca debitorii au fost pusi in intarziere din ziua introducerii cererii de chemare in judecata prin care s-a solicitat debitul principal, de la acel moment reclamantii fiind indreptatiti si la plata dobanzii legale, ceea ce nu exclude insa aplicarea dispozitiilor legale privind prescriptia extinctiva.
Instanta de fond a apreciat ca este admisibil cumulul dobanzilor legale cu actualizarea creantei cu indicele de inflatie, cele doua institutii avand o natura juridica diferita.
Astfel, in timp ce dobanda reprezinta pretul lipsei de folosinta, acordandu-se ca beneficiu nerealizat, actualizarea in raport de rata inflatiei urmareste pastrarea valorii reale a obligatiilor banesti.
Reclamantii justifica, fara indoiala, un interes in promovarea prezentei actiuni, prevederile art. 3 712 alin. 2-3 Cod procedura civila nefiind aplicabile in speta, intrucat prin titlurile executorii de care acestia se prevaleaza nu au fost acordate dobanzi, ci doar actualizarea creantei cu indicele de inflatie.
Raportat la considerentele expuse, in temeiul art. 166 alin. 4 din Codul muncii, coroborat cu art. 1084 si art. 1088 Cod civil, tribunalul a admis in parte actiunea precizata si a obligat pe paratii Tribunalul Maramures, Curtea de Apel Cluj si Ministerul Justitiei sa calculeze si sa plateasca reclamantilor dobanda legala aferenta debitelor restante stabilite prin sentinta civila nr. 1154 din data de 31.10.2007, pronuntata de Tribunalul Maramures in dosarul nr. 5023/100/2007, sentinta civila nr. 59 din data de 18.01.2008, pronuntata de Tribunalul Maramures in dosarul nr. 5460/100/2007, sentinta civila nr. 1386 din data de 17 decembrie 2007, pronuntata de Tribunalul Maramures in dosarul nr. 5076/100/2007, sentinta civila nr. 436 din data de 04.04.2008, pronuntata de Tribunalul Maramures in dosarul nr. 627/100/2008, sentinta civila nr. 732 din data de 10.07.2009 a Tribunalului Maramures, incepand cu data de 23.12.2008 si pana la achitarea integrala a sumelor datorate.
Impotriva acestei sentinte au declarat recurs, in termen legal paratii Ministerul Finantelor Publice, prin Directia Generala a Finantelor Publice Maramures, Ministerul Justitiei si Curtea de Apel Cluj.
Paratul Ministerul Finantelor Publice prin Directia Generala a Finantelor Publice Maramures a solicitat admiterea recursului, modificarea sentintei atacate in sensul respingerii obligarii Ministerului Finantelor Publice la alocarea sumelor necesare platii drepturilor banesti solicitate.
S-a considerat ca prin admiterea cererii de plata a dobanzii legale solicitate de reclamanti s-ar ajunge la o dubla reparatie, intrucat prin toate hotararile judecatoresti invocate s-a dispus plata sumelor solicitate actualizate cu rata inflatiei la data platii.
Dreptul la acordarea dobanzilor solicitate de reclamanti nu este recunoscut de lege intrucat nu este reglementat prin nici un act normativ in vigoare.
Aceste dobanzi nu sunt prevazute in buget pentru a fi acordate.
Nu exista o culpa a Ministerului Finantelor Publice pentru neexecutarea in intregime a hotararilor irevocabile avizand sporurile castigate de reclamanti in instanta.
O.U.G. nr.71/2009 a fost emis tocmai in interesul mentinerii echilibrelor bugetare si in mod implicit respectarea angajamentelor interne si internationale.
In drept au fost invocate prevederile art.304 pct.9 Cod procedura civila.
Paratul Ministerul Justitiei a solicitat admiterea recursului, modificarea sentintei si respingerea actiunii formulate.
In drept au fost invocate prevederile art.304 pct.9 Cod procedura civila.
In motivarea cererii s-a aratat ca reclamantii au obtinut deja repararea integrala a prejudiciului prin acordarea si de daune - interese constand in actualizarea sumelor datorate de la data nasterii dreptului si pana la data platii efective.
In conditiile in care a operat actualizarea in functie de rata inflatiei nu se mai justifica si dobanda legala, caci s-ar ajunge astfel la o dubla reparare a prejudiciului si la imbogatire fara just temei.
S-au mai invocat prevederile art.1535 Cod civil si O.G. nr.13/2011, aratandu-se ca reclamantii solicita acordarea dobanzii legale pentru toata perioada de intarziere, deci practic o dobanda penalizatoare.
Or, in speta creantele nu sunt exigibile, nefiind ajunse la scadenta.
In ceea ce priveste titlurile executarii, legiuitorul a stabilit termen suspensiv de executare, prin reglementarea unei proceduri speciale de executare prevazut de O.-U.G. nr.71/2009.
Paratul Curtea de Apel Cluj a solicitat admiterea  recursului, modificarea hotararii in sensul respingerii in intregime a actiunii inaintate de reclamanti.
In motivarea cererii s-a aratat ca actiunea reclamantilor se cuvine a fi respinsa intrucat prin admiterea  cererii de plata a dobanzii legale se ajunge la o dubla reparatie a pierderii suferite.
Daca dobanda legala exprimata in raport de dobanda de referinta a B.N.R. reflecta si rata inflatiei, atunci plata si a dobanzii legale, in conditiile in care suma de bani a fost deja actualizata cu rata inflatiei, este excesiva.
S-au invocat deasemenea prevederile art.3712 al.2-3 Cod procedura civila precum si prevederile art.304 pct.9 si art.3041  Cod procedura civila.
Prin intampinarea depusa la data de 22 aprilie 2013 reclamantii au solicitat respingerea recursului ca nefondat, aratand ca institutia dobanzii legale si a actualizarii creantei cu indicele de inflatie au un caracter si o natura diferita.
Analizand actele si lucrarile dosarului prin prisma motivelor de recurs invocate instanta a constatat ca recursurile declarate sunt nefondate din urmatoarele considerente :
Prima instanta in mod intemeiat a retinut ca potrivit art.166 al.4 Codul muncii intarzierea nejustificata a platii salariului sau neplata acestuia poate determina obligarea angajatorului la plata de daune interese pentru repararea prejudiciului produs salariatului.
Daunele interese trebuie sa asigure repararea integrala a prejudiciului cauzat, acestea putand sa cuprinda atat pierderea suferita cat si beneficiul de care a fost lipsit creditorul - art.1084 Cod civil.
Instanta a apreciat ca este admisibil cumulul dobanzilor cu actualizarea creantei in functie de indicele de inflatie, pe considerentul ca cele doua institutii cu natura juridica diferita.
Actualizarea are caracter compensatoriu si urmareste pastrarea valorii reale a obligatiilor. Banesti in timp ce dobanda legala reprezinta daune interese moratorii respectiv echivalentul prejudiciului provocat creditorului prin intarzierea executarii obligatiei de catre debitor, si are temeiul juridic in art.1088 Cod civil.
Prin  urmare dobanda reprezinta o sanctiune cu daune moratorii pentru neexecutarea sau executarea cu intarziere a obligatiei de plata iar actualizarea cu indicele de inflatie reprezinta valoarea reala a obligatiei banesti la data efectuarii platii - daune compensatorii, astfel incat nu se ajunge la o dubla reparatie.
Actele normative privind esalonarea platii, respectiv O.U.G. nr.71/2009, O.U.G. nr.45/2010 si Legea nr.230/2011 nu cuprinde dispozitii privind plata dobanzii legale, astfel incat nu se poate pune in discutie suspendarea acordarii si executarii acestui drept.
Fiind intrunite cerintele prevazute de aceste texte de lege rezulta ca respectiva cheltuiala are baza legala, dreptul reclamantilor neputand fi conditionat de sumele alocate paratei prin Legea bugetului de stat.
Recurentul Ministerului Finantelor Publice a fost obligat sa aloce fondurile necesare platii diferentelor de drepturi salariale un in virtutea unui raport de munca ci in  baza atributiilor ce revin ministerului, atributii ce  decurg din legea sa de organizare si functionare.
Fata de cele ce preced, nefiind incident in cauza vreun motiv de casare sau modificare prevazut de art.304 Cod procedura civila, tinand seama si de prevederile art.312 al.1 Cod procedura civila au fost respinse recursurile declarate ca nefondate.