Prin actiunea civila in conflict de drepturi inregistrata pe rolul Tribunalului Valcea - Sectia civila, conflicte de munca si asigurari sociale, reclamantul B.N.D. a chemat in judecata paratii Consiliul Local al Comunei Sutesti si Primaria comu...

Prin actiunea civila in conflict de drepturi inregistrata pe rolul Tribunalului
Valcea - Sectia civila, conflicte de munca si asigurari sociale, reclamantul
B.N.D. a chemat in judecata paratii Consiliul Local al Comunei Sutesti si
Primaria comunei Sutesti solicitand instantei ca prin sentinta ce se va
pronunta, sa se constate nulitatea absoluta a dispozitiei nr.971/2008 si
aplicarea dispozitiilor art.78 Codul muncii.
In motivarea contestatiei, s-a aratat ca la data de 4.03.2008 a fost angajat in
cadrul Politiei comunitare din cadrul Consiliului Local Sutesti si desi nu a
savarsit nicio abatere grava de la regulile de disciplina a muncii, totusi, la data
de 15.12.2008, primarul comunei Sutesti l-a indepartat de la serviciu fara nicio
explicatie. De asemenea, a aratat ca nu i-a fost comunicata decizia de
concediere, ci doar carnetul de munca, de unde a aflat de dispozitia
nr.971/2008 si despre temeiul legal la concedierii.
Prin intampinarea formulata in termen legal de parata Comuna Sutesti prin
reprezentantul sau legal - Primarul, s-a invocat exceptia lipsei calitatii
procesuale pasive a Consiliului Local al Comunei Sutesti si a Primariei Sutesti,
in raport de dispozitiile art.20 alin.1 din Legea administratiei publice locale.
La prima zi de infatisare, reclamantul a aratat ca a chemat in judecata paratul
Consiliul Local al Comunei Sutesti, intrucat Politia Comunitara se infiinteaza
prin Hotarare a Consiliului Local, iar pe de alta parte, raportul sau de munca a
fost incheiat cu Primaria Sutesti, considerente fata de care a apreciat ca
exceptia lipsei calitatii procesuale pasive este neintemeiata.
Prin sentinta civila nr.566/26 mai 2009, Tribunalul Valcea, Sectia civila,
conflicte de munca si asigurari sociale a admis exceptia lipsei calitatii
procesuale pasive invocata de paratii Consiliul Local al Comunei Sutesti si
Primaria Comunei Sutesti si a respins actiunea formulata de reclamant.
Pentru a hotari astfel, tribunalul a retinut urmatoarele:
Referitor la exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratei Primaria
Comunei Sutesti, instanta a constatat ca este intemeiata, intrucat  primarul,
viceprimarul, secretarul unitatii administrativ-teritoriale si aparatul de
specialitate al primarului constituie o structura functionala cu activitate
permanenta, denumita primaria comunei, orasului sau municipiului, care duce
la indeplinire hotararile consiliului local si dispozitiile primarului, solutionand
problemele curente ale colectivitatii locale, potrivit prevederilor art.77 din Legea
nr.215/2001 republicata si modificata, si aceasta institutie nu are capacitate
procesuala de folosinta. Este adevarat ca in carnetul de munca al
reclamantului, la rubrica angajator este consemnata Primaria Sutesti, dar nu
aceasta este cea care a emis dispozitia nr.44/25.03.2008 de incadrare a 
reclamantului pe postul de agent Politie Comunitara, in cadrul Primariei Sutesti
sau de incetare a raporturilor de dreptul muncii dintre parti, ci Comuna Sutesti
prin reprezentantul sau legal.
Aceeasi este si situatia juridica a paratului Consiliul Local al Comunei Sutesti,
in calitate de organ deliberativ al comunei, avand in vedere faptul ca intre
reclamant si autoritatea din cadrul administratiei publice locale in cauza nu
exista raporturi de munca ori obligatii de natura sa genereze obligarea acesteia 
in temeiul pretentiilor deduse judecatii
In consecinta, in cauza, nu poate figura  in calitate de parat decat unitatea
administrativ-teritoriala reprezentata legal de primar.
Impotriva sentintei instantei de fond, in termen legal a declarat recurs
reclamantul B.N.D. criticand-o pentru nelegalitate, invocand dispozitiile art.304
pct.7 Cod procedura civila, insa criticile sale pot fi incadrate in dispozitiile
art.304 pct.9 Cod procedura civila, dupa cum urmeaza:
In mod nelegal a fost admisa exceptia lipsei calitatii procesuale pasive invocata
de paratii Consiliul Local al Comunei Sutesti si Primaria Comunei Sutesti si ca
urmare respinsa actiunea formulata de recurentul-reclamant pe considerentul
ca cererea de modificare depusa de catre recurent ar fi depasit prima zi de
infatisare, respectiv art.132 Cod procedura civila, atata vreme cat recurentul a
depus cererea in termenul legal, iar comuna Sutesti, prin Primar a fost
introdusa in cauza de catre instanta, situatie fata de care se solicita admiterea
recursului, consecinta casarii sentintei si trimiterii cauzei spre rejudecare.
Intimatii-parati au formulat note scrise prin care au solicitat respingerea
recursului pe considerentul ca legal instanta a ramas in pronuntare pe
exceptiile invocate de catre acestia si mai mult decat atat cererea de
modificare a actiunii formulata de catre recurent a depasit termenul prevazut
de dispozitiile art.132 Cod procedura civila, iar decaderea a operat in mod
legal.
Examinand actele si lucrarile dosarului si sentinta recurata, prin prisma
motivului de recurs invocat de recurentul-reclamant, Curtea a admis recursul, a
casat sentinta si a trimis cauza spre rejudecare la instanta de fond, Tribunalul
Valcea, retinand urmatoarele:
In mod gresit instanta de fond a ramas in pronuntare pe exceptia lipsei calitatii
procesuale pasive, invocata de intimatii-parati Consiliul Local al Comunei
Sutesti si Primaria Comunei Sutesti, pe considerentul ca recurentul-reclamant
a formulat o cerere de modificare prin aceea ca a chemat in judecata Comuna
Sutesti prin Primar, cu depasirea termenului prevazut de dispozitiile art.132
Cod procedura civila.
Astfel, abia la termenul din 3 martie 2009, la solicitarea instantei de judecata,
s-a depus de catre intimatii-parati Dispozitia nr.971/18.12.2008, cu privire la
concedierea recurentului-reclamant, iar acesta a solicitat termen sa ia
cunostinta de inscrisurile depuse.
Ulterior, la termenul din 12 mai 2009, tribunalul din oficiu a pus in discutie
exceptia lipsei calitatii procesuale pasive, invocata de intimatii-parati prin
intampinarea depusa la dosar, situatie fata de care recurentul-reclamant a
precizat ca intelege sa se judece in calitate de parata cu Comuna Sutesti prin
Primar.
In situatia in care prima instanta ar fi considerat ca s-a depasit termenul
prevazut de dispozitiile art.132 Cod procedura civila, la acea data cand de
altfel a si pus in discutie exceptia lipsei calitatii procesuale pasive, trebuia sa
ramana in pronuntare pe aceasta exceptie.
Neprocedand asa si mai mult decat atat, instanta a introdus in cauza si
conceptat in calitate de parata Comuna Sutesti prin Primar, raportat la
dispozitiile art.108 alin.3 Cod procedura civila, potrivit cu care neregularitatea
actelor de procedura se acopera daca partea nu a invocat-o, la prima zi de
infatisare, ce a urmat dupa aceasta neregularitate, instanta trebuia sa
procedeze in continuare la administrarea de probatorii si nu sa ramana in
pronuntare pe exceptie.
Normele inscrise in dispozitiile art.132 Cod procedura civila au caracter
dispozitiv, ceea ce permite de altfel reclamantului sa-si modifice actiunea si
dupa prima zi de infatisare daca paratul consimte expres sau tacit (ca in speta
dedusa judecatii).
Trebuie luat in considerare faptul ca partea nu a beneficiat de asistenta
juridica, situatie fata de care instanta din oficiu, cu respectarea rolului activ
prevazut de dispozitiile art.129 alin.5 Cod procedura civila, trebuia sa puna in
discutie introducerea in cauza in calitate de parata a Comunei Sutesti prin
Primar.
Neprocedand asa, instanta a incalcat dispozitiile art.6 din CEDO, potrivit cu
care tribunalul are obligatia de a proceda la o examinare efectiva a motivelor,
argumentelor si cererilor partilor, iar rolul activ al instantei de judecata intra in
aceste exigente, situatie in care se verifica compatibilitatea conventiei cu
respectarea acestor drepturi pentru buna administrare a justitiei si respectul
principiului securitatii juridice.

Mai mult decat atat, prin faptul ca instanta a ramas in pronuntare pe aceasta
exceptie, a fost incalcat principiul "egalitatii armelor" parte componenta a
dispozitiilor art.6 din CEDO, potrivit cu care fiecare parte la un astfel de proces
trebuie sa beneficieze de o posibilitate rezonabila de a-si expune cauza in fata
instantei in conditii care sa nu o dezavantajeze in mod semnificativ vis-a-vis de
partea adversa.
Pe de alta parte, trebuie respectat si principiul contradictorialitatii, consacrat
atat in dreptul intern, cat si in practica CEDO, potrivit cu care sarcina
judecatorului este aceea de a veghea ca toate elementele susceptibile sa
influenteze solutionarea pe fond a litigiului, sa faca obiectul unei dezbateri in
contradictoriu intre parti, iar pentru respectarea acestei cerinte, magistratul
este obligat sa puna in discutia partilor toate chestiunile de care depinde
solutionarea cauzei, inclusiv introducerea in cauza a paratului, raportat la
emitentul actului.
Fata de cele aratate mai sus, Curtea in baza dispozitiilor art.312 alin.5 Cod
procedura civila a admis recursul declarat de recurentul-reclamant si a casat
sentinta cu trimiterea cauzei spre rejudecare la instanta de fond, Tribunalul
Valcea.

19. Cerintele legale pentru indeplinirea conditiilor prevazute de art.18 alin.3 din
Legea nr.130/1996
Art.18 alin.3 din Legea nr.130/1996

Conform art.18 alin.3 din Legea nr.130/1996, organizatiile sindicale din unitate
sunt reprezentative daca indeplinesc conditiile prevazute la art.17 alin.1 lit.c
(au statut legal de organizatie sindicala si numarul de membri ai sindicatului
reprezinta cel putin o treime din numarul salariatilor unitatii), precum si daca
sunt afiliate la o organizatie sindicala reprezentativa.
Textul de lege instituie doua ipoteze de reprezentativitate, recurentul
pretinzand ca in speta ar fi indeplinita cea de a doua ipoteza.
A doua ipoteza reglementata de art.18 alin.3 este aceea in care organizatia
sindicala din unitate, pentru a fi reprezentativa, trebuie sa fie afiliata la o
organizatie sindicala, la randul ei reprezentativa. Rezulta deci ca textul de lege
vorbeste despre o "organizatie sindicala din unitate", iar nu de salariati, ceea
ce inseamna ca salariatii trebuie sa fie constituiti intr-o "organizatie".
In alta ordine de idei, art.6 din Statutul Sindicatului Judetean Sanitas Arges
prevede ca membrii Sindicatului Sanitas Arges pot fi organizatiile sindicale
Sanitas din reteaua sanitara de stat sau particulara, care au personalitate
juridica si sindicatele constituite ca filiale ale Sindicatului Sanitas Arges care isi
dobandesc personalitate juridica prin efectul inregistrarii organizatiei judetene
Sanitas.
In recursul formulat se pretinde ca organizatia sindicala este legal constituita,
in conditiile in care membrii de sindicat Sanitas din cadrul Serviciului Judetean
de Ambulanta Arges nu sunt constituiti intr-o organizatie cu personalitate
juridica, ci sunt direct afiliati la Sindicatul Sanitas Arges, pe baza de adeziune
scrisa.
Curtea a constatat insa ca o atare ipoteza nu este reglementata de art.6 din
Statutul Sindicatului Judetean Sanitas Arges. Pentru a fi membri ai acestui
sindicat trebuie ca salariatii sa fie constituiti in organizatii sindicale Sanitas din
reteaua sanitara, avand personalitate juridica proprie sau trebuie sa fie
constituiti in filiale ale Sindicatului Sanitas Arges. Deci nu este posibila varianta
in care salariatii unei unitati sanitare sa fie inscrisi direct in Sindicatul Sanitas
Arges, pe baza de adeziune scrisa.

(Decizia civila nr.1763/R-CM din 24 noiembrie 2009)