Scutire de plata accizelor. Nedepunerea in termen a situatiilor centralizatoare.

Scutire de  plata  accizelor. Nedepunerea  in termen  a situatiilor  centralizatoare.

art.201 lit. k  din Legea  nr.571/2003
art.23 pct.7 alin.14 si 15  din H.G.  nr.44/2004

Sanctiunea privind anularea scutirii  la plata  a accizelor este prevazuta  de pct. 23.7.15 din H.G. nr.44/2004  si depunerea  cu intarziere  a  situatiei centralizatoare nu poate fi sanctionata in temeiul  legii cu  obligarea  la plata  a accizelor  pentru combustibilul  aprovizionat  in temeiul  autorizatiei  de utilizator  final  decat cu  conditia  anularii   autorizatiei.

Sectia  de contencios administrativ  si fiscal – Decizia nr.718/CA/26  mai  2009 ( In acelasi sens Decizia nr.437/CA/2009 in dosar nr.4397/85/2008, Decizia nr.722/CA/2009 in dosar nr.4838/85/2008).

Prin actiunea in contencios administrativ –fiscal inregistrat la Tribunalul Sibiu sub dosar  nr. 4363/85/2008, reclamanta Unitatea De Asistenta Medico - Sociala S. a chemat in judecata, paratii Agentia Nationala de Administrare Fiscala Bucuresti, Directia Judeteana pentru Accize si Operatiuni Vamale Sibiu si Directia Generala a Finantelor Publice Sibiu, solicitand ca prin hotararea judecatoreasa ce se va pronunta:
- anularea Deciziei nr. 106/22.09.2008 emisa de Directia Generala a Finantelor Publice a Judetului Sibiu
- anularea Deciziei de impunere nr. 7/26.08.2008 si a Raportului de Inspectie Fiscala nr. 7486/21.08.2008 emise de Agentia Nationala de Administrare Fiscala –Directia Judeteana pentru  Accize si Operatiuni Vamale Sibiu
     In motivarea actiunii, s-a sustinut, in esenta ca, Raportul de Inspectie Fiscala nr. 7486/2008 intocmit in urma inspectiei fiscale partiale efectuate in perioada 06.08.2008 - 21.08.2008, in domeniul accizelor la sediul reclamantei, precum si Decizia de Impunere nr. 7/2008 prin care s-au stabilit in sarcina reclamantei obligatia de plata reprezentand accize in cuantum de 22.867 lei si majorari de intarziere acciza in cuantum total de 10.259 lei, pentru neindeplinirea obligatiei stipulata la punctul 23.7 alin. 14 din HG 44/2004 sunt nelegale, intrucat, pe de o parte, reclamanta a depus aceste situatii prevazute de alin. 14, chiar daca s-a depasit termenul prevazut de legiuitor, legiuitorul nesanctionand  depunerea situatiilor peste termen, ci doar  neprezentarea acestor situatii centralizatoare, iar pe de alta parte, Legea Nr. 571/2003 nu prevede obligatia de a depune situatiile centralizatoare trimestrial, iar normele metodologice de aplicare nu prevad vreo sanctiune in caz de prezentare cu intarziere a situatiilor centralizatoare, ci doar o sanctiune pentru neprezentare.
     In drept, s-au  invocat  dispozitiile art. 201 din Legea nr. 571/2003, art. 205 si urmatoarele Cod Procedura Fiscala, HG nr. 44/2004 pct. 23.7 alin. 14, 15 si 17.
      Prin sentinta nr.49/CA/21.01.2009 Tribunalul  Sibiu a admis actiunea reclamantei, a anulat actele atacate Decizia nr.106/2008 a D.G.F.P.Sibiu, Decizia de impunere nr.7/2008 si Raportul de inspectie fiscala nr.7486/21.08.2008 ale paratei 1.
Pentru a pronunta aceasta solutie, instanta de fond a retinut ca reclamanta beneficia pentru cantitatile de combustibil accizabil achizitionat de pe piata interna in perioada 2007 – 2008 de scutire de la plata accizelor conform art.201 lit.k Cod fiscal, potrivit autorizatiilor de utilizator final nr.2/29.01.2007 si nr.2/6.03.2007. Faptul ca a depus cu intarziere situatia centralizatoare privind cantitatile de produse energetice achizitionate in decursul unui trimestru, cantitatile utilizate si stocul ramas neutilizat, a apreciat instanta nu atrage sanctiunea prevazuta in art.23.7 din H.G.nr.44/2004 de plata a accizelor aferente acestor produse in lipsa anularii autorizatiei de utilizator final, sanctiunea poate fi aplicata daca sunt indeplinite cumulativ conditiile privind nedepunerea situatiilor si anularea autorizatiei de utilizator final.
Impotriva hotararii au declarat recurs paratele Autoritatea Nationala a Vamilor prin Directia Regionala pentru Accize si Operatiuni Vamale Brasov  si D.G.F.P.Sibiu pentru A.N.A.F. si in nume propriu, solicitand a se dispune modificarea acesteia si respingerea actiunii reclamantei, cu consecinta pastrarii actelor administrativ fiscale atacate.
In esenta, recurentele sustin ca instanta de fond a interpretat gresit prevederile legii, ale normelor metodologice de aplicare a art.201 lit.k Cod fiscal cuprinse in art.23 pct.7 alin.14 si 15 din H.G.nr.44/2004, motiv de recurs prevazut de art.304 pct.9 Cod pr.civila. Astfel, recurentele apreciaza ca acest text de lege trebuie interpretat in sensul ca depunerea cu intarziere (peste data de 15 a lunii urmatoare trimestrului ce s-a incheiat) a situatiilor centralizatoare echivaleaza cu anularea autorizatiei de utilizator final si astfel trebuie calculate si platite accizele de care utilizatorul a fost scutit, existand o optiune a organului de control intre anularea autorizatiei si plata accizelor, cu atat mai mult cu cat reclamanta a recunoscut ca a depus cu intarziere situatia centralizatoarea produselor energetice.
Recursurile paratelor sunt nefondate .
Asa cum rezulta din raportul de control fiscal incheiat la 21.08.2008, reclamanta este institutie  de asistenta medico – sociala, iar in perioada 2007 – 2008 a desfasurat activitati privind achizitionarea de pe piata interna a produsului accizabil – combustibil pentru care a beneficiat de scutire de la plata accizelor, fiindu-i emise autorizatia de utilizator final nr.2/24.01.2007, in baza careia reclamanta a achizitionat 4,980 t combustibil si autorizatia de utilizator final nr.2/06.03.2007 in temeiul careia a achizitionat 16.057 t conbustibil. La sfarsitul anului 2007 reclamanta nu a mai detinut in stoc produsul autorizat.
S-a retinut ca reclamanta a depus la 25.04.2007 situatia centralizatoare pentru trimestrul I 2007, iar la data de 07.03.2008 situatiile centralizatoare pentru trimestrul II, III si IV 2007 si trimestrul I 2008.
De remarcat ca reclamanta le avea intocmite si inregistrate in propriile evidente la nr.254/25.04.2007, 656/25.07.2007, nr.696/25.10.2007, nr.60/24.01.2008.
In cauza sunt incidente prevederile art.201 lit.k Cod fiscal, potrivit carora „Este scutit de la plata accizelor . . . orice produs energetic achizitionat direct de la operatori economici producatori, importatori sau distribuitori, utilizat drept combustibil pentru incalzirea spitalelor, sanatoriilor, azilelor de batrani, orfelinatelor si altor institutii de asistenta sociala, institutii de invatamant si lacasuri de cult.
Potrivit art.201 alin.2 Cod fiscal „Modalitatea si conditiile de acordare a scutirilor vor fi reglementate prin norme”.
De mentionat ca pentru perioada ianuarie – 2 martie 2007 conform pct.23.7 din Normele metodologice de aplicare a art.201 Cod fiscal aprobate prin H.G.nr.44/2004 scutirea se acorda in baza autorizatiei de utilizator final, iar conform pct.23.7.14 „Trimestrial pana la data de 15 a lunii imediat urmatoare trimestrului titularii autorizatiei de utilizator final au obligatia sa prezinte autoritatii fiscale emitente a autorizatiei, o situatie centralizatoare privind cantitatile de produse energetice achizitionate in decursul unui trimestru, cantitatile utilizate in scopul desfasurarii activitatilor pentru care se acorda scutirea si stocul de produse energetice ramas neutilizat”.
La pct.15 se prevede ca sanctiune pentru neprezentarea situatiei centralizatoare anularea autorizatiei si plata accizelor aferente cantitatilor achizitionate si utilizate in scopul pentru care a fost emisa autorizatia.
Acest ultim text normativ a fost corect interpretat si aplicat spetei de prima instanta in sensul ca plata accizelor este subsecventa anularii autorizatiei de utilizator final, pentru ca scutirea este conditionata de existenta autorizatiei de utilizator final conform pct.23.7.2 din norme, ori cat timp aceasta autorizatie ramane valabila, garanteaza scutire de la plata accizelor pentru cantitatile de produse admise.
In ce priveste apararea paratelor recurente ca pct.16 din norme reglementeaza doar doua cazuri de anulare a autorizatiei  la lit.a si b, nu poate fi primita, cat timp mai sus la pct.15 este prevazut un alt caz de anulare a autorizatiei pentru insa alte motive.
Nu se poate sustine nici ca in cazul neprezentarii situatiei centralizatoare, organele fiscale teritoriale au optiunea intre anularea autorizatiei de utilizator final si plata accizelor de care a fost scutit titularul autorizatiei caci textul normativ este clar si impune aplicarea cumulativa a celor doua  „neprezentarea situatiei centralizatoare atrage anularea autorizatiei si plata accizelor” nefiind prevazute ca sanctiuni alternative pentru care ar fi trebuit ca formularea sa fie „anularea autorizatiei sau plata accizelor”.
Cum nu sunt incidente motive de modificare a hotararii conform art.304 pct.7 si 9, art.304/1 Cod procedura civila, instanta a respins ca nefondate recursurile paratelor in temeiul art.312 alin.1 Cod procedura civila, pastrand hotararea instantei de fond ca legala.