Prin actiunea civila in conflict de drepturi inregistrata pe rolul Tribunalului Valcea - Sectia civila, conflicte de munca si asigurari sociale, reclamantul B.N.D. a chemat in judecata paratii Consiliul Local al Comunei Sutesti si Primaria comu...

La data de 18.03.2008, contestatorul D.I. a formulat contestatie impotriva
deciziei nr.182419/28.01.2008 emisa de Casa Judeteana de Pensii Arges,
solicitand ca prin  hotararea ce se va pronunta sa fie obligata  intimata Casa
Judeteana de Pensii Arges sa emita o noua decizie de pensie pe baza unui
calcul corect al punctajului mediu in functie de toate inscrisurile (carnet de
munca si adeverinte emise de fostii angajatori) ce dovedesc activitatea in
munca si sumele contributive, la plata diferentei dintre pensia incasata conform
punctajului stabilit eronat si cel corect pana la data emiterii unei noi decizii cu
punctajul corect calculat, precum si sa stabileasca valoarea corecta a pensiei
avand in vedere valoarea de 581,3 lei conform Legii nr. 387/2007.
In  motivarea cererii contestatorul a aratat ca la data de 07.02.2008, i-a fost
comunicata decizia nr. 182419/28.01.2008 prin care i s-a stabilit o pensie de
530 lei, insa dupa comunicarea buletinului de calcul a constatat o serie de erori
care ii creeaza un prejudiciu considerabil.
A mai aratat contestatorul ca prin decizia contestata nu i-au fost luate in calcul
veniturile din perioada 01.10.1964 - 20.05.1970, perioada in care a lucrat in
armata  ca elev militar si apoi ca maistru, asa cum reiese din carnetul de
munca.
De asemenea, nu au fost luate in calcul veniturile rezultate din majorarea
retributiei tarifare conform Decretului nr. 46/1982 si nu s-a calculat nici
punctajul pentru pensia suplimentara pana in luna septembrie 2007.
Prin intampinare, intimata Casa Judeteana de Pensii Arges a solicitat
respingerea contestatiei ca neintemeiata.
Prin sentinta civila nr.623/AS/25.03.2009, Tribunalul Arges a admis in parte
contestatia, a anulat decizia nr. 182419/28.01.2008 emisa de Casa Judeteana
de Pensii Arges si a obligat-o pe aceasta sa emita o noua decizie prin care la
recalcularea drepturilor de pensie ale contestatorului sa aiba in vedere
punctajul mediu anual calculat de expert S.C. in anexa 4, pct. 5 a completarii
raportului de expertiza contabila de la fila 216, raport  ce face parte integranta
din aceasta sentinta.
A fost obligata intimata la plata diferentei dintre cuantumul pensiei stabilite
conform calculului de mai sus si cel al pensiei aflate in plata.
A fost admisa cererea de reexaminare a amenzii si inlaturata amenda aplicata
de instanta prin incheierea din data de 7.12.2008.
A fost respinsa cererea de majorare a onorariului de expertiza.
Pentru a hotari astfel, instanta de fond a retinut in fapt si in drept urmatoarele:
Prin cererea inregistrata la Casa Judeteana de Pensii Arges sub nr.
4211/27.08.2007, contestatorul Dragomir Ilie a solicitat inscrierea la pensie
pentru munca depusa si limita de varsta incepand cu data de 03.09.2007, iar
prin decizia nr. 182419/28.01.2008 emisa  de Casa Judeteana de Pensii
Arges, contestatorul a fost inscris la pensie incepand cu aceasta data.
Atat din buletinul de calcul ce a stat la baza emiterii deciziei contestate, cat si
din raportul de expertiza tehnica efectuat de expert tehnic judiciar S.C. rezulta
ca perioada 01.10.1964 - 20.05.1970, in care contestatorul a fost elev la
Scoala militara de maistri si a lucrat ca maistru militar, nu a fost luata in calcul
ca stagiu de cotizare la stabilirea pensiei.
Potrivit art. 194 din Legea nr. 19/2000, intre sistemul public si celelalte  sisteme
proprii de asigurari sociale, neintegrate pana la data intrarii in vigoare a
prezentei legi, inclusiv sistemul pensiilor militare se recunosc reciproc stagiile
de cotizare, respectiv vechimea in munca sau vechimea in serviciu, in vederea
deschiderii drepturilor la pensie pentru limita de varsta, de invaliditate si de
urmas, precum si a altor drepturi de asigurari sociale prevazute de prezenta
lege.
Fiind recunoscuta ca si stagiu de cotizare, care, potrivit art. 8 din Legea           
nr.19/2000, constituie "perioadele pentru care persoanele care au platit
contributii de asigurari sociale (_)", perioada 01.10.1964 - 20.05.1970 trebuia
recunoscuta de catre intimata  ca  si perioada contributiva la calculul
punctajului mediu anual,  conform anexei nr. 4 pct. 5 din completarea la
raportul de expertiza tehnica efectuat de expert tehnic judiciar S.C.
Solicitarea contestatorului privind luarea in calcul a veniturilor rezultate din
majorarea retributiei tarifare conform Decretului nr.46/1982 a fost privita ca
neintemeiata, intrucat, potrivit prevederilor art.164 din Legea nr.19/2000, la
determinarea punctajelor medii anuale se au in vedere pe langa salariile brute
sau nete, dupa caz, inregistrate in carnetul de munca, si sporurile care au facut
parte din baza de calcul a pensiilor conform legislatiilor anterioare.
Art.10 din Legea nr.3/1977 modificata prin Legea nr. 49/1992 prevede ca baza
de calcul la stabilirea pensiei este media din 5 ani lucrati consecutiv la alegere,
din ultimii 10 de activitate, a salariului de baza si a urmatoarelor: sporul de
vechime in munca; sporul pentru lucru in subteran, precum si pentru lucrul pe
platformele  marine de foraj si extractie; indemnizatia de zbor; sporul pentru
conditii grele de munca; sporul pentru lucrul sistematic peste programul
normal; sporul pentru exercitarea unei functii suplimentare; alte sporuri cu
caracter permanent  prevazute in contractele individuale de munca, potrivit
legii.
Prin urmare, s-a retinut ca sumele acordate in baza Decretului nr. 46/1982 nu
pot fi utilizate la determinarea punctajului mediu anual, deoarece nu au facut
parte din baza de calcul a pensiei potrivit legislatiei anterioare si nu s-a datorat
contributie de asigurari sociale.
Potrivit art. 6 din Decretul nr. 46/1982, "compensatiile acordate  potrivit art. 3
nu se iau in considerare la stabilirea drepturilor si obligatiilor care se determina
in functie de nivelul pensiei".
De altfel, s-a constatat ca sumele acordate in baza Decretului nr. 46/1982 nu
sunt prevazute nici in Anexa la O.U.G. nr. 4/2005, anexa ce contine sporurile, 
indemnizatiile si majorarile de retributii tarifare, care, potrivit legislatiei
anterioare datei de 01.04.2001, au facut parte din baza de calcul a pensiilor si
care se utilizeaza la determinarea punctajului mediu anual.
De asemenea, ca neintemeiata a fost privita si solicitarea de a se calcula
punctajul pentru pensia suplimentara dupa data de 01.04.2001 pana in luna
septembrie 2007, deoarece dupa data de 01.04.2001 nu s-a mai retinut
contributia suplimentara, Legea nr. 3/1977 fiind abrogata prin Legea nr.
19/2000,  iar conform art. 78 din Legea nr. 19/2000 numarul de puncte realizat
in fiecare luna se calculeaza prin raportarea salariului brut lunar individual,
inclusiv sporurile si adaosurile sau, dupa caz, a venitului lunar asigurat, care a
constituit baza de calcul a contributiei individuale de asigurari sociale la salariul
mediu brut lunar din luna respectiva, comunicat de Institutul National de
Statistica.
Fata de aceste considerente, tribunalul a admis in parte contestatia, in
modalitatea mai sus prezentata.
Potrivit dispozitiilor art. 1085 Cod procedura civila a fost admisa cererea de
reexaminare a amenzii judiciare formulata de expertul tehnic judiciar S.C., fiind
inlaturata amenda judiciara in suma de 200 lei dispusa prin incheierea din data
de 17.12.2008.
Totodata, a fost respinsa cererea de majorare a onorariului de expertiza
intrucat  expertul nu a facut dovada unor cheltuieli suplimentare fata de
onorariul stabilit  de instanta si achitat de catre contestator cu chitanta nr.
1772875/11.06.2008.
Impotriva sentintei a formulat recurs, in termen legal, intimata Casa Judeteana
de Pensii Arges, criticand-o pentru nelegalitate si netemeinicie astfel:
- Contrar prevederilor legale, tribunalul a dispus utilizarea perioadei 01.10.1964
- 20.05.1970, in care, potrivit inregistrarii din carnetul de munca, intimatul-
contestator a fost elev la Scoala militara de maistri si maistru militar, la
determinarea punctajului mediu anual conform anexei nr. 4 pct. 5 din
completarea la raportul de expertiza contabila.
Potrivit dispozitiilor art. 194 alin. (1) si (2) si art. 8 alin. (1) din Legea nr.
19/2000, sustine recurenta-intimata, stagiul de cotizare realizat in sistemul
militar se recunoaste in sistemul public de pensii in vederea deschiderii
dreptului la pensie, insa pensia, care este o prestatie de asigurari sociale
conform art. 7 alin. (2) din lege, se stabileste numai pentru stagiul de cotizare
realizat in sistemul public de pensii.
Perioada in care intimatul-contestator a fost elev la Scoala militara de maistri si
maistru militar si in care nu a contribuit la sistemul public de pensii poate fi
valorificata in sistemul de pensii militare.
In drept, recursul a fost intemeiat pe dispozitiile art. 304 pct. 9 si art. 3041 Cod
procedura civila.
Prin intampinare, intimatul-contestator a solicitat respingerea recursului ca
nefondat, cu cheltuieli de judecata.
Apararile sale au fost urmatoarele:
Cata vreme art. 194 alin. (1) din Legea nr. 19/2000 prevede ca se recunosc
reciproc stagiile de cotizare din sisteme diferite de asigurari sociale, acestea
trebuie recunoscute si ca perioada contributiva la calculul punctajului mediu
anual.
Norma cuprinsa in art. 8 din lege potrivit careia perioada de activitate in cadrul
armatei nu constituie stagiu de cotizare intrucat nu s-a platit contributie in
sistemul public de asigurari sociale, este o norma generala in raport cu
prevederile art. 194 alin. (1) constituind dispozitii speciale, derogatorii.
Recurenta nu distinge intre perioada in care contestatorul a satisfacut stagiul
militar ca elev al unei scoli militare - 01.10.1964 - 22.08.1967 - asimilata
stagiului de cotizare in sistemul public de pensii potrivit art. 78 alin. (5) si art.
38 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 19/2000 si perioada in care a fost angajat ca
maistru militar - 23.08.1967 - 20.05.1970.
Concluzioneaza intimatul-contestator in sensul ca Legea nr.19/2000 consacra
principiul conform caruia perioadele in care o persoana a contribuit la buget
trebuie recunoscute ca perioade contributive la calculul punctajului mediu
anual.
Curtea a respins ca nefondat recursul, retinand urmatoarele:
Inadvertenta cuprinsa in redactarea art. 194 alin. (1) din Legea nr. 19/2000
rezultand din utilizarea sintagmei "recunoastere reciproca a stagiilor de
cotizare" intre sisteme diferite, altfel spus a perioadelor contributive la bugetul
de stat cu toate componentele sale insa numai in vederea deschiderii dreptului
la pensie in sistemul public de pensii, este inlaturata prin prevederile alineatului
al doilea.
Acest text prevede clar ca prestatiile de asigurari sociale, incluzand si pensiile,
in sistemul public de pensii se stabilesc numai pentru stagiul de cotizare
realizat in acest sistem.
Altfel spus, drepturile banesti cu titlu de pensie se vor stabili numai pentru
perioada in care s-a cotizat la sistemul public de pensii.
Ca pensia este un drept de asigurare sociala rezulta nu numai din enumerarea
cuprinsa in art. 194 alin. (1) din lege, dar si din formula utilizata in ansamblul
actului normativ "pensii si alte drepturi de asigurari sociale".
Interpretand insa sistematic prevederile mentionate mai sus si pe cele ale art.
194 alin. (3) si (4) din lege observam ca intentia legiuitorului este aceea de
acordare cumulata a drepturilor de pensie stabilite in sisteme de pensii diferite,
in situatia in care persoana in cauza indeplineste conditiile pentru a fi inscrisa
in doua sisteme de pensii.
Situatia contestatorului este insa alta, si anume aceea ca desi a avut calitatea
de cadru militar si a indeplinit serviciul militar ca elev al unei scoli militare,
perioada de serviciu fiind redusa, nu a indeplinit conditiile legale pentru a
beneficia de pensie militara.
Altfel spus, desi a realizat vechimea in serviciul militar, contestatorul nu a
beneficiat de pensie pentru aceasta vechime.
Situatia este transata in prevederile art. 20 alin. (3) din Legea nr. 164/2001
privind pensiile militare de stat, cu modificarile ulterioare, potrivit carora
perioadele de vechime in serviciu sunt recunoscute ca perioade de contributie
in sistemul public de pensii si se au in vedere la stabilirea pensiei in unul dintre
cele doua sisteme.
Cum contestatorul nu poate beneficia de pensie militara, perioadele de
vechime in serviciul militar se vor avea in vedere, conform legii, la stabilirea
pensiei in sistemul public de pensii.
S-a retinut ca solutia instantei de fond de obligare a casei de pensii la
valorificarea vechimii in serviciul militar este rezultatul aprecierii judicioase a
probelor administrate si al aplicarii corecte a dispozitiilor legale incidente in
materie.
Intrucat nu s-au regasit cu privire la hotararea criticata motivele de nelegalitate
si netemeinicie reglementate de art.304 pct.9 si art.3041 Cod procedura civila,
in baza art. 312 Cod procedura civila recursul a fost respins ca nefondat.

16. In materia dreptului muncii, nesemnarea minutei de catre asistentii judiciari
duce la nulitatea absoluta a hotararii pronuntate
Art. 258 Cod procedura civila
Art. 35 si 36 din Legea nr.304/2004
Art. 105 Cod procedura civila

Potrivit dispozitiilor art. 258 Cod procedura civila, dispozitivul hotararii se
semneaza, sub sanctiunea nulitatii, de catre judecatori si coroborand aceasta
prevedere legala cu dispozitiile art. 35 si 36 din Legea nr.304/2004 privind
organizarea judiciara, care in materie de dreptul muncii precizeaza in mod
concret ca alcatuirea completului de judecata este formata din doi judecatori si
doi asistenti judiciari, se retine de catre curte ca sentinta pronuntata de instanta
de fond este lovita de sanctiunea nulitatii.
Potrivit dispozitiilor art. 105 Cod procedura civila, actele indeplinite cu
nerespectarea formelor legale se vor declara nule daca s-a pricinuit partii o
vatamare ce nu se poate inlatura decat prin anularea lor, iar dispozitiile art.108
alin.3 Cod procedura civila prevad ca neregularitate actelor de procedura se
acopera daca partea nu a invocat-o la prima zi de infatisare ce a urmat dupa
aceasta neregularitate si inainte de a se pune concluzii pe fond.
Sintagma "neobservarea formelor legale" semnifica nu numai conditiile
referitoare la forma exterioara a actului de procedura, ci si toate conditiile
necesare pentru desfasurarea in legalitate a procesului civil.
Cerinta semnarii minutei si dispozitivului de catre asistentii judiciari este menita
sa garanteze neschimbarea hotararii pronuntate, precum si sa ofere
posibilitatea de a se verifica legalitatea compunerii completului de judecata.
Incalcarea mentionatei prevederi legale prin nesemnarea minutei si
dispozitivului de catre asistentii judiciari atrage, deci, nulitatea hotararii.

(Decizia civila nr.1609/R-CM din 06 noiembrie 2009)