InfoDosar.ro | Jurisprudenta | Spete Curtea de Apel Bucuresti

Anulare decizie

(Decizie nr. 503 din data de 06.04.2006 pronuntata de Curtea de Apel Bucuresti)

Domeniu Actiuni (in): anulare, posesorie, regres, pauliana etc. | Dosare Curtea de Apel Bucuresti | Jurisprudenta Curtea de Apel Bucuresti

     Deliberand asupra  recursului de   fata,  constata  urmatoarele:
     Prin sentinta civila nr.4269 din  28.10.2005 Tribunalul Bucuresti - Sectia a VIII - a  Conflicte de Munca, Asigurari Sociale, Contencios Administrativ si Fiscal   a  admis   in parte actiunea  formulata de  reclamanta SC FORESTA MANASTIUR SA in  contradictoriu  cu  parata Administratia Finantelor Publice Sector   2  Bucuresti ,  a anulat  decizia  nr.1  din  14.01.2004   emisa de  parata   si  a  obligat  parata   sa  modifice  nota  privind   compensarea din   09.09.2004 , in sensul   compensarii   TVA  de  rambursat   cu  obligatiile  curente  ale  societatii.
     Pentru  a   pronunta aceasta  solutie, prima  instanta a retinut   ca prin  decizia  mai  sus  indicata parata  a  respins  contestatia reclamantei   avand  ca  obiect   modificarea  notei de  compensare  din   09.09.2004, nota  prin care   au  fost  compensate    sumele  de  rambursat TVA  aferente   lunilor   februarie -  iunie  2004  cu  rate   din  Conventia  de   esalonare  de  platit   pe  perioada   septembrie   2004 - decembrie  2005; in  sustinerea  deciziei  contestate,  organul  fiscal  a  invocat   dispozitiile  art.110  din  Codul de   procedura   fiscala   si  art.111   din  OG  nr.92/2003,  republicata (filele 10 - 12   dosar  fond).
     Tribunalul a  precizat ca, intr-adevar , in  ordinea   prevazuta   la  art.110   alin.2   lit.a)  se  prevede  ca,  in  primul   rand,   compensarea  opereaza   cu  sumele   datorate  in  contul   ratelor    din  graficele  de  plata  a  obligatiilor  fiscale   pentru care  s-au  aprobat   esalonat si/sau   amanari  la  plata, precum  si   dobanzile datorate   pe   perioada  esalonarii, insa  este    vorba  despre   ratele  scadente.
     Prima  instanta  a  apreciat    ca   interpretarea  data de  parata   textelor  legale   invocate    in decizia  contestata   este    total  eronata; astfel,  potrivit  art.12  alin.1  din  OMF  nr.580/2002 "orice   suma de restituit   de  la   bugetul de stat,   reprezentand    impozite, taxe,   contributii  sau  alte  venituri  ale   bugetului de  stat,  se  compenseaza  din  oficiu   cu   sume   reprezentand    obligatii  datorate bugetului de   stat,  esalonate  sau   amanate  la  plata , inclusiv   cu   majorarile  calculate   conform   art.83  din  OG  nr.11/1996,   aprobata  si  modificata  prin  Legea nr.108/1996,   cu  modificarile  ulterioare,    datorate  in  luna   in  care se   face  compensarea". Prin  urmare,   este  evident   ca  poate   opera   compensarea   numai  cu  ratele   scadente  nu  si  cu cele   viitoare,   pentru  care  era   necesar   acordul  expres  al debitoarei,   conform  art.110   alin.2  lit.e)  din  Codul de  procedura   fiscala; nu  are   nici  o  relevanta   faptul  ca   termenul  initial  de   plata  al  datoriei   nu  fusese  respectat  de  contribuabili   din  moment   ce     s-a   incheiat   conventia de  esalonare,   care  are  ca  obiect     tocmai   modificarea     datelor  scadente  ale   obligatiilor   fiscale. In  plus, art.5  din  OUG  nr.40/2002   nu  reglementeaza  altfel   aceasta  situatie, deoarece  acest  text  legal   arata  ca se  compenseaza  din  oficiu  de  catre   fiecare creditor   bugetar   cu  sume   reprezentand   obligatii  bugetare   esalonate   sau   amanate  la plata ori   obligatii  bugetare curente  datorate   aceluiasi  creditor  bugetar; pe  de  alta  parte,  legiuitorul  nu a folosit    sintagma   ca se   vor   compensa  mai  intai   toate  obligatiile   bugetare   esalonate  si  apoi   pe  cele  curente.
     Instanta de fond  a  mai  aratat  ca  ordinul  Ministrului  finantelor  nu  poate  contraveni   dispozitiilor   ordonantei,  ceea ce  inseamna   ca  un  nou  grafic  de  esalonare  se  intocmeste  numai  in  situatia   in   care  debitorul   a  solicitat   el   insuti  compensarea  cu  rate   a caror  scadenta   inca  nu s-a   implinit .
     Impotriva   acestei   hotarari  judecatoresti   a  declarat  recurs ,  in termen   legal, parata,  care  a solicitat  admiterea  recursului, modificarea  sentintei  civile  atacate si  respingerea  actiunii  ca  neintemeiata.
     In  motivarea   cererii de recurs, incadrata  in  drept  pe  dispozitiile art.304  pct.9  Cod procedura civila ,    se  arata  de   catre  recurent    ca  hotararea  atacata   a fost  data   cu  incalcarea  si  aplicarea  gresita  a  legii. Astfel, stingerea  obligatiilor  fiscale se  face in conformitate  cu  prevederile  art.111   alin.2   din  OG  nr.92/2003  republicata; acest  text  de  lege  nu   lasa  loc  de  interpretare intrucat ,  in  situatia  in care  un  contribuabil   datoreaza  mai  multe  tipuri de   creante   fiscale,  iar  din  suma  respectiva   acestea  nu  pot  fi  acoperite   integral, organul  fiscal are   obligatia  de  a  efectua   stingerea  lor   in  ordinea  strict  determinata de  legiuitor; in  primul   rand,  vor  fi  stinse   obligatiile    enumerate la  litera  a),  respectiv   sumele  datorate   in contul  ratelor    din   graficele de    plata   a  obligatiilor     fiscale   pentru  care  s-au  aprobat   esalonari , urmand  ca  dupa aceea ,  daca  este  cazul,   sa se   procedeze la   stingerea  obligatiilor  fiscale  prevazute  la  literele b) - e).
     Recurenta  precizeaza   ca  aceeasi  practica   rezulta   si  din  dispozitiile  art.5  din  OUG  nr.40/2002.
     Intimata  a formulat  concluzii  scrise (filele  13-15   dosar)  in care  solicitat respingerea  recursului .
    Analizand sentinta recurata in raport de criticile formulate, cat si din oficiu, in baza art.3041 C.proc.civ, Curtea constata ca se impune respingerea recursului ca nefondat.
    Sentinta criticata este legala si temeinica, in speta nefiind incidente cazurile prevazute de art.304 sau art.3041 C.proc.civ, in vederea casarii sau modificarii hotararii.
     Instanta de control judiciar  retine  la   randul  sau   ca  prin  OG  nr.92/2003,   republicata,  privind  Codul  de   procedura  fiscala  si  prin  OUG  nr.40/2002   privind    diminuarea   arieratelor   bugetare  nu  s-a  stabilit    un regim  derogator   fata de  cel   prevazut  in dreptul  comun   pentru  compensarea   din  oficiu    ce  poate  fi  operata de  organele  fiscale. Asadar,    in cauza  dedusa  judecatii,   compensarea  sumelor  reprezentand    TVA  de  rambursat    putea  sa   opereze   numai  cu  creante   bugetare  exigibile,  adica   cu  datorii  curente,  scadente   ale    intimatei   si nu   cu  ratele    din  conventia  de   esalonare    cu  termene  de   plata  viitoare.
     De   precizat   ca   raportului   juridic   in  discutie   ii  sunt  incidente dispozitiile    art.110  alin.2  din  OUG  nr.92/2003 ,  republicata (in  vigoare  la   data  respectiva)  si  nu  cele  ale   art.111  alin.2,   indicate   de  recurenta   in  motivele  de   recurs, acestea  din   urma   fiind  adoptate   la  o data   ulterioara. In  plus, Curtea  constata    ca  nici   in  varianta   actuala  a  OUG  nr.92/2003,  republicata,   nu se  creeaza   un regim  diferit   fata de  cel  existent   la  momentul  operarii   compensarilor  din  oficiu,  nici  in ceea ce  priveste conditiile  pentru  compensare  si  nici   in ceea ce   priveste   ordinea  de  stingere   a  obligatiilor  fiscale.
     Este  adevarat  faptul ca , in  ordinea   prevazuta la  art.110  alin.2 , ratele  din  graficele de  plata   au   obligatiilor  fiscale  pentru  care  s-au  aprobat    esalonari  la  plata    sunt   cuprinse  la   litera a) ,  adica  primele  in  enumerarea  tipurilor  de   obligatii  fiscale   insa,   asa  cum  in  mod  corect   a  retinut   instanta de fond ,  este   vorba  de   ratele  scadente , intrucat   in  caz  contrar  ar  fi  lipsita  de    eficienta  juridica   conventia  de   esalonare.
     Instanta de  control   judiciar  retine ,   de  asemenea,   ca    dispozitiile  art.5   din  OUG  nr.40/2002   nu  reglementeaza  in  mod  diferit   conditiile   compensarii     din  oficiu. Aceeasi    situatie   rezulta   si  din   interpretarea dispozitiilor art.12  alin.1  din  OMF  nr.580/2002.
     In  consecinta,   constatand   ca  nu  este   incident  in cauza   motivul de  modificare   prevazut  de  art.304  pct.9  Cod procedura civila, Curtea   va  respinge    recursul  ca  nefondat,  in   raport  de   dispozitiile  art.312   alin.1  Cod procedura civila .
     
     PENTRU ACESTE MOTIVE
     IN NUMELE LEGII
     DECIDE:
     
     Respinge  ca  nefondat  recursul formulat de recurenta parata Administratia  Fiscala Sector  2 impotriva  sentintei civile nr.4269/28.10.2005,  pronuntata de Tribunalul Bucuresti - Sectia a VIII - a Conflicte de Munca, Asigurari Sociale, Contencios Administrativ si Fiscal in  dosarul nr.13489/3/2005 (numar  vechi 2050/CA/2005)  in contradictoriu   cu   intimata   reclamanta  SC  "FORESTA  MANASTIUR" SA.
     Irevocabila.
     Pronuntata in sedinta publica azi,  06.04.2006.
     
     PRESEDINTE                JUDECATOR             JUDECATOR
     Liliana Visan                Gabriela  Bogasiu        Simona  Marcu
     
    
Sursa: Portal.just.ro


Alte spete Actiuni (in): anulare, posesorie, regres, pauliana etc.

Anulare act - Decizie nr. 523 din data de 27.06.2017
Anulare act - Decizie nr. 502 din data de 21.06.2017
II.Procesul verbal de contraventie care nu intruneste conditiile prev. de art. 19/1 din OG nr. 2/2001 reactualizata, va fi anulat. - Decizie nr. 267/R din data de 23.05.2005
Anularea actelor frauduloase incheiate de debitori in dauna creditorilor se poate dispune daca se dovedeste existenta intentiei de frauda - Sentinta civila nr. 506/CA din data de 19.05.2004
COMPETENTA MATERIALA . ANULARE ACT FALSIFICAT - Decizie nr. nr. 5/A din data de 05.01.2004
Obligare la incheierea unui act autentic de vanzare-cumparare iar in caz de refuz, Sentinta sa tina loc de contract de vanzare cumparare - Decizie nr. 155 din data de 31.12.2013
Lipsa calitatii procesuale pasive ca urmare a divizarii unei societati in mai multe societati comerciale. Imposibilitatea introducerii unor noi parati in apel. - Decizie nr. 404 din data de 09.09.2011
Actiune in constatare - Sentinta civila nr. 293 din data de 03.06.2009
- Sentinta civila nr. 526 din data de 29.10.2008
Rectificare carte funciara - Sentinta civila nr. 118 din data de 10.02.2009
Exceptia inadmisibilitatii cererii pentru neparcurgerea procedurii plangerii prealabile. Dovada depusa dupa inchiderea dezbaterilor - Sentinta civila nr. 84/F din data de 15.09.2015
Raportul de evaluare intocmit de A.N.I.. Consecintele incalcarii dispozitiilor art. 70 si 79 alin. 1 din Legea nr. 161/2003. Contestarea raportului de evaluare. - Decizie nr. 5/F din data de 23.01.2015
Admisibilitatea actiunii in anulare a actului administrativ-fiscal adresate direct instantei de judecata, fara a urma, in prealabil, procedura prevazuta de art. 205-208 din Codul de procedura fiscala. - Decizie nr. 611/R din data de 21.05.2015
Vechiul cod de procedura civila – Recurs respins. Inadmisibilitate actiune constatare a unei situatii de fapt in materia contenciosului administrativ. Sanctiunea necomunicarii modificarii actiunii – nulitate relativa in conditiile art. 105 alin. 2 c.pr.ci - Decizie nr. 2130/R din data de 19.09.2014
Vechiul cod de procedura civila - Recurs respins. Inadmisibilitate actiune constatare a unei situatii de fapt in materia contenciosului administrativ. Sanctiunea necomunicarii modificarii actiunii – nulitate relativa in conditiile art. 105 alin. 2 c.pr.ci - Decizie nr. 1449/R din data de 25.04.2014
Actiune pentru anularea permisului sau de conducere - Sentinta civila nr. 4798/CA din data de 19.09.2012
Actiune in anulare. Decizie emisa in baza Legii 10/2001 de catre o persoana juridica ce nu avea calitatea de unitate detinatoare. - Sentinta civila nr. 101/S din data de 03.04.2012
Interesul in promovarea unei ac?iuni in constatarea nulita?ii absolute a unui act juridic. - Decizie nr. 251/A din data de 28.10.2011
Cheltuieli de judecata pe cale separata. - Decizie nr. 1290/R din data de 20.10.2011
Uzucapiune.Posesia exerciatata asupra unui teren proprietatea C.A.P. - Decizie nr. 1473/R din data de 24.11.2011