Insolventa. Cererea de atragere a raspunderii administratorului. Calitate procesuala activa dupa intrarea in vigoare a Legii nr. 85/2006.

     Procedura de insolventa. Cererea de atragere a raspunderii administratorului. Calitate procesuala activa dupa intrarea in vigoare a Legii nr. 85/2006.

     (Decizia comerciala nr. 214 R din 14 februarie 2007, Sectia a VI-a Comerciala)

     Prin cererea inregistrata pe rolul Tribunalului Bucuresti - Sectia a VII-a Comerciala sub nr.603/2005, creditoarea A.F.P. a solicitat instantei deschiderea procedurii judiciare si a falimentului impotriva debitoarei S.C. S S.A. cu motivarea ca are impotriva debitoarei o creanta certa, lichida si exigibila de 3.006.901.378 lei reprezentand contributii fond handicapati, impozit pe salarii, impozit pe venituri, contributii pentru somaj, TVA si penalitati.
     Prin sentinta comerciala nr.1353/30.06.2005 a Tribunalului Bucuresti - Sectia a VII-a Comerciala pronuntata in dosarul nr.603/2005 s-a admis cererea creditoarei AFP iar in baza art.38 alin.7 din Legea nr.64/1995 s-a deschis procedura reorganizarii judiciare si a lichidarii fata de debitoarea S.C. S S.A. fiind numit si administrator judiciar.
     Prin incheierea din 12.01.2006 pronuntata in dosarul nr.603/2005 al Tribunalului Bucuresti - Sectia a VII-a Comerciala s-a dispus in baza art.106 alin.1 pct.a din Legea nr.64/1995 republicata intrarea in faliment a debitoarei, fiind numit lichidator judiciar.
     La data de 09.05.2006, creditoarea AFP a solicitat instantei ca in baza art.137 lit.c si d, pasivul societatii S.C. S S.A. sa fie suportat de membrii organelor de conducere, respectiv de paratii BA, administrator, AD si BE cenzor.
     Prin sentinta comerciala nr.2364/05.10.2006, pronuntata in dosarul nr.4125/3/2005 al Tribunalului Bucuresti - Sectia a VII-a Comerciala, s-a respins ca neintemeiata cererea de angajare a raspunderi patrimoniale fata de paratele AD si BE si s-a admis cererea fata de paratul BA in calitate de administrator al debitoarei S.C. S S.A., acesta fiind obligat sa suporte din averea personala pasivul societatii debitoare conform tabelului consolidat afisat la data de 20.04.2006.
     In motivarea sentintei, instanta a retinut ca paratele AD si BE au avut calitatea de cenzori ai societatii debitoare si nu au avut in atributii conducerea evidentelor contabile, astfel ca nu se poate retine in sarcina lor fapta prevazuta de art.137 lit.d  din Legea nr.64/1995 si nici fapta prevazuta de art.173 lit.c din acelasi act normativ, reclamanta facand doar afirmatii cu caracter generic fara a se administra probe in acest sens.
     In ceea ce-l priveste pe administratorul societati debitoare BA, instanta a retinut ca acesta se face vinovat de savarsirea faptelor prevazute de art.137 lit.c, d din Legea nr.64/1995 (actual Legea nr.85/2006), avandu-se in vedere motivele prezentate de reclamanta cat si concluziile lichidatorului aratate in raportul de activitate din data de 30.08.2005, respectiv faptul ca administratorul a continuat sa desfasoare, dupa inregistrarea unor pierderi substantiale in anul 2000, o activitate contrara intereselor societatii prin desfasurarea unei productii publicitare pe care a vandut-o aceluiasi beneficiar in pierdere. De asemenea, s-a retinut in raport de concluziile notei intocmite de expertul contabil, desemnat de lichidator in conditiile art.23 din Legea nr.85/2006, ca prin cresterea datoriilor la bugetul de stat si cel local au fost achitati cu prioritate alti creditori, in dauna datoriilor bugetare, fapte ce au dus la starea de insolventa a debitoarei.
     Impotriva sentintei comerciale nr.2364/2006, a declarat recurs paratul BA, recurs ce a fost inregistrat pe rolul Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a VI-a Comerciala sub nr.4125.2364/3/2005 din 15.12.2006.
     In motivarea recursului, recurentul arata in esenta ca instanta de fond in mod gresit a retinut ca in cauza s-a efectuat o expertiza contabila intrucat la fila 114 din dosar se afla nota intocmita de un expert contabil care a procedat la analiza rezultatelor economico-financiare ale S.C. S S.A. iar aceasta nota nu reprezinta o expertiza si nu poate fundamenta ideea ca societatea nu a tinut contabilitatea in conformitate cu legea.
     Recurentul apreciaza ca in motivarea sentintei instanta reia practic punctul de vedere al expertului contabil in nota intocmita in conformitate cu dispozitiile art.23 din Legea nr.85/2006, fara a se demonstra ca prin faptele paratului s-a ajuns la starea de insolventa a debitoarei.
     In cauza nu s-a facut dovada culpei paratului si a legaturii de cauzalitate intre faptele paratului si starea de insolventa a debitoarei, nu   s-a demonstrat ca au fost folosite bunurile sau creditele debitoarei in folosul propriu al paratului sau in folosul altei persoane, nu s-a demonstrat ca s-a tinut o contabilitate fictiva si nu s-a demonstrat ca in luna precedenta incetarii de plati au platit sau au dispus sa se plateasca cu preferinta un creditor in dauna celorlalti creditori.
     Avand in vedere ca reclamanta nu a dovedit savarsirea faptelor invocate, nu se poate retine existenta unei legaturi de cauzalitate intre faptele invocate si prejudiciu.
     La data de 14.02.2007 au fost depuse la dosar precizari din partea recurentului prin care s-a invocat lipsa calitatii procesuale active a creditoarei AFP avand in vedere ca prin Legea nr.85/2006 s-a modificat art.137 din Legea nr.64/1995, astfel ca prin noua reglementare calitatea procesuala activa pentru promovarea actiunii in raspundere o are administratorul sau lichidatorul, iar in subsidiar comitetul creditorilor.
     In cauza de fata administratorul/lichidatorul nu a formulat o cerere intemeiata pe dispozitiile art.138 din Legea nr.85/2006 si nici comitetul creditorilor iar AFP nu are calitate procesuala activa de a formula o astfel de cerere intemeiata pe dispozitiile art.138 din Legea nr.85/2006.
     Instanta de fond a admis cererea de angajare a raspunderii fara a arata care a fost fapta concreta imputabila, fara a arata care este prejudiciul suferit de debitoare, fapte ce duc la concluzia ca hotararea recurata nu este motivata.
     In concluzie, in cauza nu s-a dovedit ca recurentul in calitate de administratorul a cauzat starea de insolventa a debitoarei sau ca a savarsit vreuna din faptele prevazute de art.138 alin.1 din Legea nr.85/2006.
     Intimata reclamanta AFP a depus la dosar note scrise prin care solicita in esenta respingerea recursului ca nefondat motivat de faptul ca lichidatorul judiciar a intocmit un raport facut pe analiza economico-financiara de tip audit, raport in care s-a retinut culpa administratorului recurent.
     De asemenea, in raport de formularea cererii de angajare a raspunderii patrimoniale si data intrarii in vigoare a Legii nr.85/2006 se solicita respingerea exceptiei lipsei calitatii procesuale active a AFP avand in vedere dispozitiile art.137 alin.1 din Legea nr.64/1995 in vigoare la data formularii cererii.
     Analizand sentinta recurata prin prisma motivelor de recurs formulate si a probatoriului administrat in cauza, Curtea constata ca recursul este fondat pentru urmatoarele considerente:
     Intimata creditoare AFP a formulat la data de 09.05.2006 cerere de angajare a raspunderii patrimoniale a paratilor BA, AD si BE, cerere intemeiata pe dispozitiile art.137 lit.c si d din Legea nr.64/1995.
     In raport de dispozitiile art.139 din Legea nr.64/1995, act normativ in vigoare la data formulari cererii de catre AFP, creditorii aveau legitimitate procesuala activa sa formuleze actiunea in raspundere a membrilor organelor de conducere. Faptul ca ulterior au intrat in vigoare dispozitiile art.138 din Legea nr.85/2006, text de lege care recunoaste calitatea procesuala activa in formularea actiunii mai sus mentionate doar administratorului/lichidatorului iar in subsidiar comitetului creditorilor, nu duce la pierderea unui drept castigat de creditorii care au formulat cereri de angajare a raspunderii patrimoniale intemeiate pe dispozitiile legale in vigoare la data formularii cererii. Prin urmare, o lege care nu este retroactiva prin natura ei, sau prin declaratia legiuitorului, nu trebuie aplicata drepturilor deja castigate in momentul punerii ei in vigoare.
     Tinand cont de faptul ca la data formularii cererii intemeiata pe art.137 din Legea nr.64/1995 intimata creditoare AFP avea calitatea procesuala activa, avand in vedere si principiul neretroactivitatii legii consacrat expres in art.1 Cod civil, Curtea constata ca exceptia lipsei calitatii procesuale active (calificata de instanta ca motiv de recurs) invocata de recurent este neintemeiata.
     Pe fondul cauzei, recursul este insa intemeiat, Curtea apreciind ca se impune suplimentarea probatoriului administrat in fata primei instantei, prin efectuarea unei expertize contabile incare sa fie analizata activitatea financiar contabila a societatii, pentru a fi identificate elemente care sa poata fi incadrate in cazurile prevazute de art. 138 din Legea nr. 85/2006, invocate de creditoare. In consecinta, recursul a fost admis, iar cauza trimisa aceleiasi instante in vedere efectuarii expertizei contabile, proba necesara si utila pentru solutionarea cererii intemeiate pe dispozitiile art. 138 din Legea nr. 85/2006.