Infractiunea de omor deosebit de grav si infractiunea de talharie - probatiune de natura a duce la rasturnarea prezumtiei de nevinovatie de care se bucura inculpatul in cadrul procesului penal; probele ADN si relevanta lor; Limitele investirii insta...

 Infractiunea de omor deosebit de grav si infractiunea de talharie - probatiune de natura a duce la rasturnarea prezumtiei de nevinovatie de care se bucura inculpatul in cadrul procesului penal; probele ADN si relevanta lor;
 Limitele investirii instantei de judecata; posibilitatea de efectuare a investigatiilor criminalistice, in faza cercetarii judecatoresti, in raport de inculpat si "suspecti".
 
 Prin decizia penala nr. 3310/24.05.2006, Inalta Curte de Casatie si Justitie, Sectia Penala a casat decizia penala nr. 359/1.11.2005 a Curtii de Apel Iasi si, respectiv sentinta penala nr. 229/28.03.2005 a Tribunalului Iasi si a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare la instanta de fond, respectiv Tribunalul Iasi.
 Pentru a se pronunta astfel I.C.C.J. a retinut urmatoarele:
 Prin sentinta penala nr.229 din 28 martie 2005 Tribunalul lasi l-a condamnat pe inculpatul C.R.V.:
- in baza art.211 alin.2 lit.d, e Cod penal, cu aplicarea art.13 Cod penal, la 6 ani inchisoare;
- in baza art. 174-176 lit.d Cod penal, la 22 ani inchisoare si interzicerea drepturilor prevazute de art.64 lit.a, b Cod penal pe o perioada de 10 ani.
 Conform art.33 lit.a, art.34 lit.b Cod penal pedepsele au fost contopite, inculpatul urmand sa execute pedeapsa cea mai grea de 22 ani inchisoare si 10 ani interzicerea drepturilor prevazute de art.64 lit.a, b Cod penal, ca pedeapsa complementara, cu aplicarea art.71 si 64 Cod penal.
S-a constatat ca nu exista constituire de parte civila in cauza.
Inculpatul a fost obligat la plata cheltuielilor judiciare catre stat.
 Instanta a retinut in fapt ca in noaptea de 14/15 martie 2000 inculpatul C.R.V., prin aplicarea mai multor lovituri cu un corp intepator taios l-a ucis pe P.Gh., pe drumul poteca ce leaga satul Fetesti al comunei Scobinti de orasul Hirlau, jud. lasi.
 Victima a fost gasita in dimineata zilei de 15 martie 2000 de doi muncitori, fiind sesizat organul de politie.
 Echipa operativa de urmarire penala a efectuat cercetarea locului faptei, consemnand constatarile prin procesul verbal din 15 martie 2000.
 Din raportul de autopsie rezulta ca moartea numitului P.Gh. a fost violenta, datorata socului hemoragie instalat urmare a mai multor plagi injunghiate penetrante toraco - abdominala si toraco -pulmonare, urmate de hemotorax. Plagile au fost produse prin lovire cu corp taietor - intepator (lama de cutit).
Sangele victimei continea 1,80%o alcool.
 Inculpatul C.R.V. nu a recunoscut savarsirea faptei.
 Analizand materialul probator administrat in ambele faze ale procesului, instanta a retinut ca in dimineata de 14 martie 2000 victima P.Gh. a plecat din comuna Scobinti, satul Fetesti, la lasi la un proces civil, luand asupra sa suma de 50.000 lei.
 A revenit in orasul Hirlau cu trenul la ora 1900, intalnindu-se in fata barului S.C. P. S.R.L cu inculpatul C.R.V.
 Acesta din urma, asa cum rezulta din materialul probator, locuieste in comuna Coarnele Caprei la parintii sai, fiind divortat si cunoscut - arata instanta - ca un mare consumator de bauturi alcoolice si in dimineata de 14 martie 2000 a luat suma de circa 1.000.000 lei de acasa si aplecat spre orasul Hirlau, consumand bauturi alcoolice in diferite baruri.
 Potrivit declaratiilor sale inculpatul s-a intalnit cu victima, care era impreuna cu o persoana, ramasa neidentificata in jurul orelor 1900 cand a mers spre gara, cerandu-i victimei un foc pentru tigara iar aceasta, in replica i-a solicitat sa-i faca cinste cu un rachiu.
 In aceste conditii cei trei au intrat in barul S.C. P. S.R.L asezandu-se la o masa, unde au consumat alcool iar inculpatul a cumparat doua tigari.
 S-a stabilit - si inculpatul a confirmat - ca victima P.Gh. avea asupra sa un pachet cu tigari "Plai".
 In jurul orelor 2030 grupul celor trei a parasit barul, persoana neidentificata luand-o intr-o directie iar inculpatul si victima mergand impreuna pe str. N.lorga si la prima intersectie, dupa circa 150 metri au schimbat directia, spre stanga, pe un drum de tara spre satul Fetesti.
 Pe acelasi drum de tara se deplasa, in directie opusa, martorul S.l. care, potrivit declaratiilor sale, in jurul orelor 2045 a intalnit pe traseu, locul de intalnire fiind mai in urma fata de cel in care a fost comis omorul, in raport de sensul de mers al victimei, doua persoane, mergand una in fata celeilalte.
 Intr-o prima declaratie martorul a descris fizionomia primei persoane, asemanatoare celei a inculpatului pentru ca ulterior sa revina si sa precizeze ca, fiind noapte, nu a recunoscut pe nici una .
 Martorul se deplasa la Olcolul Silvic Hirlau, unde era paznic de noapte si continuandu-si drumul a intrat, in jurul orelor 2050, in barul "AF S." de unde si-a cumparat tigari si in care se aflau barmanul L.M. si cumparatorii O.A. si S.C., care jucau table.
Dupa circa 5 minute martorul a plecat din bar.
 De mentionat ca barul AF S. se afla la aproximativ 500 m de locul faptei, la intersectia str. N.lorga cu drumul de tara spre satul Fetesti.
 S-a mai stabilit, pe baza declaratiilor martorilor, coroborate cu cele ale inculpatului, ca acesta din urma a intrat in barul AF S. dupa 20-30 minute de la plecarea martorului S.l. din local.
 Analizand intregul material probator, instanta a concluzionat ca autor al omorului, al carui victima a fost P.Gh., este inculpatul Chiperi Romica Valentin, in considerarea urmatoarelor elemente:
 - potrivit precizarilor suplimentare la raportul de autopsie, decesul lui P.Gh. a survenit intre orele 21-2300 din seara de 14 martie 2000.
 - pe drumul de tara, pana la locul faptei, martorul S. l. a intalnit, doua persoane, dintre care, una avea fizionomia asemanatoare cu a inculpatului si in orice caz, fara sa mai fi intalnit pe traseu alte persoane. Aceasta intalnire a avut loc in jurul orelor 2045, inscriindu-se orar in timpul necesar omorului, care potrivit precizarilor medico - legale, a avut loc intre orele 21-2300.
 - inculpatul a parasit cu victima barul S.C. P. in jurul orelor 2030 si fata de distanta de 650 m de la acesta la locul crimei, cei doi au avut timpul necesar de deplasare iar inculpatul de savarsire a omorului si de a reveni la barul AF S., in care a intrat in jurul orelor 2110 -2120
 Instanta a inlaturat apararea inculpatului in sensul ca de la barul S.C. P. a plecat cu victima la orele 20 si ajungand la intersectia cu drumul de tara spre satul Fetesti, el a intrat in barul AF S. iar victima a continuat deplasarea singura pe drumul de tara, intrucat a constatat ca distanta dintre cele doua baruri fiind de numai 175 m, nu se explica parcurgerea acesteia in 40-50 minute, stabilit fiind ca a intrat in barul AF S. intre orele 2110- 2120.
 - potrivit procesului verbal de constatare a locului faptei, intr-o plaga de la degetul mijlociu al mainii stangi a victimei a fost gasit un fir de par, in lungime de 16 mm. Acest fir de par a fost expertizat de IML - Craiova. Laboratorul de identificare genetica prin tipizarea A.D.N. din Universitatea de Medicina si Farmacie Craiova care, prin buletinul
tipizare A.D.N. nr. 65 P din 15 octombrie 2002 a concluzionat ca acesta prezinta amprenta A.D.N. identica cu cea obtinuta de la inculpatul C.R.V.
 Si aceasta proba a fost contestata de inculpat prin aparator pentru ca, pe de o parte, asa cum rezulta din adresa nr.A8/10525 din 23 octombrie 2003 a I.N.M.L. "Mina Minovici" Bucuresti, este posibila identificarea amprentei A.D.N. cu conditia ca firele de par sa posede o portiune din teaca lor epiteliala, ori, firul de par expertizat nu avea radacina iar, pe de alta parte, comparatia firului de par ridicat de la locul faptei s-a facut cu un fir de par al victimei dar care, printr-o numerotare a plicurilor, din eroare sau din rea credinta, a fost atribuit ca apartinand inculpatului.
 Instanta a inlaturat si aceasta critica, retinand ca expertiza a fost efectuata de institutie autorizata iar plicurile cu fire de par recoltate pentru comparatie cu cel ridicat de la locul faptei au fost in realitate, renumerotate.
 Pentru a inlatura orice dubiu, instanta la cererea aparatorului, a admis efectuarea unei noi expertize A.D.N. la I.N.M.L. - Mina Minovici - Bucuresti, mijloc de proba asupra caruia, insa, s-a revenit intrucat I.M.L.- Craiova prin adresa nr.2275 din 28 mai 2004 a comunicat ca firul de par ridicat de pe degetul victimei s-a distrus in procesul de prelucrare.
 - Laboratorul Exterior de Medicina Legala lasi prin adresa nr.1760 din 3 aprilie 2000 a comunicat ca pe pantalonii ridicati de la inculpat s-au evidentiat urme foarte fine de sange, insuficiente insa pentru determinarea speciei.
 - conform declaratiilor inculpatului, coroborat cu ale martorilor, dupa ce sus-numitul a parasit barul AF S., a mai consumat bauturi alcoolice, in barul "Cornelia" si din cauza starii de ebrietate a adormit langa un gard.
 in jurul orelor 600 din dimineata zilei de 15 martie 2000 a mers din nou in barul S.C. "P." S.R.L., unde in seara precedenta s-a aflat cu victima. Aici inculpatul a scos din buzunar un pachet de tigari "Plai", din care i-a servit pe martorii M.V. si O.S.
 Este cert stabilit ca victima P.Gh. avea asupra sa in seara precedenta cand se afla in compania inculpatului in bar, un pachet de tigari "Plai", fapt recunoscut, de altfel, si de catre inculpat.
 in acelasi sens sunt si constatarile prin procesul verbal de constatare la fata locului, gasindu-se intr-un buzunar al gecii victimei doua resturi de tigari, din care unul marca "Plai" iar alt buzunar intors pe dos.
 Cum nu s-a mai gasit asupra victimei pachetul de tigari "Plai", in contextul celorlalte constatari s-a impus concluzia ca acesta a fost sustras de agresor.
 Inculpatul a recunoscut ca tigarile "Plai" pe care le avea asupra sa provin de la victima insa neaga sa le fi sustras de la aceasta.
 Explicatiile cu privire la imprejurarile in care a intrat in posesia lor sunt contradictorii, pornind de la versiunea cumpararii lor de la victima pe drum, dupa iesirea din bar, continuand cu cea a gasirii tigarilor in buzunarul sau, a doua zi dimineata, fara sa stie cum au ajuns la el si incheind cu versiunea ca ar fi primit 3-4 tigari de la victima in chiar momentul intalnirii cu aceasta, pe care nu Ie-a fumat.
 Conchizand, instanta a retinut ca inculpatul, pe fondul consumului excesiv de alcool, respectiv acesta consumand in acea zi in jur de 10 sticle a 1/2 litri bere, circa 800 mi. votca si 750 ml. vin, a agresat-o pe victima P.Gh.» materializand o intentie repentina de a ucide, in ideea insusirii unui pachet de tigari "Plai".
 Desi scopul ar parea inapt de a conduce la un astfel rezultat extern, starea in care se gasea inculpatul - arata instanta - a fost de natura a-i anihila perceptia asupra importantei valorilor sociale incalcate.
 Impotriva acestei hotarari inculpatul C.R.V. a declarat apel, criticand-o pentru nelegalitate si netemeinicie, sustinand ca nu este autorul faptelor.
 In dezvoltarea motivelor, inculpatul prin aparator a aratat ca instanta a interpretat gresit probele, in principal continutul expertizei A.D.N., cele in legatura cu prezenta tigarilor "Plai" asupra sa si a evocat, asa cum a facut-o si la fond, substituirea firului de par al inculpatului, recoltat pentru compararea cu cel gasit pe degetul victimei la locul faptei, cu cel al victimei.
 Asemenea, a fost criticata aprecierea facuta de instanta sub aspectul valorii probante date declaratiei martorului S.l., care ar fi in vadita contradictie cu ale martorilor aflati in barul AF S.
 Prin decizia penala nr.359 din 1 noiembrie 2005 Curtea de Apel lasi a admis apelul inculpatului C.R.V., desfiintand in parte, in latura penala, hotararea atacata si, in rejudecare, in baza art.11 pct.2, lit. a, combinat cu art.10 lit. a Cod procedura penala, l-a achitat pe inculpat pentru infractiunea prevazuta de art.211 alin.2 lit. d, e Cod penal, cu aplicarea art.13 Cod penal.
 A redus pedeapsa de la 22 ani inchisoare la 18 ani inchisoare aplicata inculpatului pentru savarsirea infractiunii prevazute de art.174-176 lit. d Cod penal.
A mentinut celelalte dispozitii ale sentintei.
 Instanta de control judiciar a constatat, cu referire la criticile formulate in apel, ca expertiza A.D.N. a fost efectuata in conditii de legalitate, ca plicurile nu au fost inlocuite intre ele ci renumerotate.
 Traseul urmat de victima, asa cum a fost retinut de instanta de fond este corect stabilita, martorul O.A., ale carui declaratii sunt invocate in aparare raportandu-si aprecierile orare in functie de programul de la televizor, aprecieri care, insa, se contrazic.
 Instanta de apel a retinut ca s-a facut o gresita apreciere a probelor in legatura cu savarsirea infractiunii de talharie.
 Faptul ca inculpatul fuma tigari "Plai" in dimineata urmatoare faptei, ca si victima, nu dovedeste cert ca acesta i le-ar fi sustras, mai ales ca inculpatul a dat diferite explicatii in legatura cu prezenta tigarilor asupra sa,
 Este cert - arata instanta de apel - ca inculpatul a ucis victima pe fondul starii de tulburare in care se afla, cu scopul de a o talhari insa aceasta actiune neputandu-se finaliza din lipsa bunurilor
 Numai daca scopul urmarit ar fi fost efectiv realizat, atunci ar fi existat si o infractiune de talharie.
 Ca inculpatul a ucis victima in scopul de a o talhari mai rezulta, retine instanta de control judiciar, din constatarile potrivit carora buzunarele erau intoarse, controlate.
 in consecinta, instanta de apel, asa cum s-a aratat, l-a achitat pe inculpat pentru savarsirea infractiunii de talharie si prin reevaluarea circumstantelor si imprejurarilor comiterii faptei a redus pedeapsa pentru infractiunea de omor deosebit de grav.
 Decizia penala mentionata a fost atacata cu recurs de catre Parchetul de pe langa Curta de Apel lasi si inculpat.
 In recursul parchetului, motivat in considerarea cazurilor de casare prevazute de art.3859 alin.1, pct.18, 17 si 14 Cod procedura penala, a fost criticata solutia de achitare a inculpatului pentru infractiunea de talharie, materialul probator confirmand sustragerea tigarilor de catre inculpat de la victima, de mentinere a incadrarii judiciare in prevederile art. 176 lit. d Cod penal, in conditiile in care nu exista fapta de talharie si de reducere a pedepsei, care este nejustificata.
 Inculpatul C.R.V., personal si prin aparator a invocat cazul de casare prevazut de art.3859 alin.1 pct.18 Cod procedura penala, reiterand criticele de la judecata din apel, respectiv gresita apreciere a probelor si mai cu seama a constatarilor expertizei A.D.N., falsitatea premiselor expertizei derivand din pretinsa substituire a probelor, retinerea incorecta a itinerariului urmat de inculpat raportat la timp in intervalul orar ce a precedat si urmat savarsirii faptei si, in esenta eroarea grava comisa de instanta atunci cand, in contradictie cu probele, a retinut ca faptele au fost savarsite de catre inculpat.
 S-a solicitat in principal casarea hotararilor si achitarea inculpatului intrucat faptele nu au fost savarsite de acesta iar, in subsidiar, trimiterea cauzei pentru rejudecare.
 Verificand hotararea criticata pe baza materialului de la dosar, Curtea retine urmatoarele:
 Atat in cursul urmaririi penale cat si in cel al judecatii a existat preocuparea strangerii probelor necesare stabilirii adevarului si lamuririi cauzei sub toate aspectele.
 Probele administrate in cursul urmaririi penale au fost verificate nemijlocit in conditii de publicitate si contradictorialitate de catre instanta, dispunandu-se, unde a fost cazul, completarea acestora.
 A fost, un astfel de caz, atunci cand s-a relevat importanta stabilirii intervalului orar in care a survenit decesul victimei, I.M.L - lasi (dosar fond - fila 206) precizand ca acest interval a fost cu 6 - 12 ore in urma, dar si acesta fiind variabil functie de multipli factori implicati in evolutia fenomenelor cadaverice, raspuns completat cu cele ale Serviciului de Medicina Legala lasi potrivit carora (dosar fond - fila 264) decesul s-a produs intr-o perioada de timp de cel putin 12 ore si cel mult 14 ore anterior autopsiei, respectiv intre orele 2100 - 2300 pe data de 14 martie 2000, comunicand si ca autopsia a fost efectuata la morga Spitalului Hirlau in data de 15 martie 2000, intre orele 1100 - 1300 (dosar fond - fila 281).
 Asa cum rezulta din aceste relatii, datele orare sunt relative (intervale 6-12 ore, respectiv 12 - 14 ore, in conditiile in care punctul de plecare - ora efectuarii autopsiei, - nu este consemnata in raportul medico - legal de autopsie) ramanand doar realitatea decesului victimei in seara de 14 martie 2000 in proximitatea orelor 21-23.
 Asemenea, a existat preocupare si pentru lamurirea aspectelor critice referitoare la valoarea probanta a Buletinului tipizare ADN al I.M.L. - Craiova, instanta admitand cererea inculpatului de efectuare a unei noi expertize, de data aceasta la Institutul National de Medicina Legala "Mina Minovici" Bucuresti, la care a revenit urmare raspunsului I.M.L. Craiova potrivit caruia firul de par de comparat a fost distrus in procesul analizelor de laborator.
 Demersul instantei, insa, in inlaturarea oricaror dubii asupra valorii stiintifice a acestei probe nu a fost dus pana la capat, aspect ce va fi analizat ulterior.
 in sfarsit, martorii audiati in cursul urmaririi penale au fost reaudiati - chiar in mod repetat - in fata instantei, care a stabilit cu certitudine si a retinut corect traseul urmat de inculpat, orele cu aproximatie si localurile, in succesiune, in care acesta a consumat bauturi alcoolice si in care s-a aflat impreuna si cu victima.
 Pentru a retine ca inculpatul C.R.V. este autorul infractiunilor deduse judecatii, instantele au avut in vedere constatarile procesului verbal de cercetare la fata locului, schita si plansele foto, raportul de autopsie cu precizarile suplimentare, declaratiile martorilor prin care a fost reconstituit traseul urmat de inculpat anterior comiterii faptelor, impreuna cu victima si singur dupa uciderea acesteia, celelalte constatari tehnico - stiintifice si expertize (identificare pete de sange pe pantalonii inculpatului, a caror origine nu a putut fi determinata, identificare grupa sanguina a inculpatului, constatarea unor urme pe diferite obiecte si in sol s.a.), declaratiile inculpatului si nu in cele din urma concluziile Buletinului de tipizare A.D.N. al Laboratorului de identificare genetica prin tipizarea A.D.N. din cadrul Institutului de Medicina Legala Craiova, potrivit carora firul de par recoltat din mana victimei P.Gh. prezinta amprenta A.D.N. identica cu cea obtinuta de la inculpatul C.R.V., posibilitatea de coincidenta cu o alta proba intamplatoare fiind de 1 la 62,5 miliarde de indivizi.
 Data fiind valoarea stiintifica a acestui din urma mijloc de proba era de datoria instantei sa inlature orice indoieli care s-au exprimat atat in privinta aptitudinii biologice a materialului (firul de par recoltat din mana de pe degetul victimei) pentru identificarea medico - legala prin amprenta genetica, cat si in cea a exactitatii concluziilor buletinului de tipizare A.N.D. al Laboratorului de identificare genetica din cadrul I.M.L. - Craiova.
 Preocuparea, sub aceste aspecte, s-a oprit, asa cum s-a aratat, in momentul in care I.M.L. - Craiova a comunicat ca firul de par ridicat de pe degetul mijlociu al cadavrului P.Gh. s-a distrus in procesul de prelucrare (dosar fond II - fila 41).
 Demersurile, insa, pana in acest moment, s-au materializat in obtinerea unor relatii cu caracter medico - legal de la I.N.M.L. - "Mina Minovici" Bucuresti care in nici un caz nu inlatura indoielile.
 Astfel, prin Raportul de expertiza criminalistica nr.363151 din 8 mai 2000 al Institutului de Criminalistica din I.G.P. (voi. III dos. urm. penala - fila 182) se concluzioneaza ca firul de par recoltat de pe degetul victimei a fost detasat prin rupere.
 I.N.M.L. "Mina Minovici" - Bucuresti cu adresa nr.A8/10515 din 23 octombrie 2003, ca raspuns la intrebarea instantei daca expertiza A.D.N. poate fi efectuata pe fire de par detasate prin rupere si care nu prezinta radacina, a comunicat ca stabilirea profilului A.D.N. este posibila, cu conditia ca firele rupte sa posede o portiune din teaca lor epiteliala (dos.fond I - fila 121).
 Mai departe, acelasi institut comunica cu adresa din 14 iunie 2004 ca profilul ADN se realizeaza pe baza analizei a 16 markeri, cu mentiunea ca numai 7 markeri corespund cu cei analizati de Laboratorul de Identificare Genetica prin tipizare A.D.N. al Universitatii de Medicina si Farmacie - Craiova (dosar fond II - fila 56).
 Cu toate acestea, prin buletinul tipizare A.D.N. al Laboratorului de identificare genetica prin tipizare A.D.N. nr.65 P din 15 octombrie 2002, sub autoritatea Institutului de Medicina Legala - Craiova, s-a concluzionat asupra identitatii amprentei A.D.N. a firului de par recoltat de pe degetul victimei cu cea obtinuta de la inculpatul C.R.
 Apar, astfel contradictii de substanta intre concluziile I.M.L. Craiova si punctele de vedere exprimate prin adresele I.N.M.L. - "Mina Minovici" Bucuresti.
 Pentru eliminarea acestora si tinand seama de valoarea probanta a expertizei medico - legale de identificare prin amprenta genetica (ADN)S se impune in cauza sa se solicite, in raport cu competenta ce ii revin potrivit art.24 din Ordonanta Guvernului nr.1 din 20 ianuarie 2000, Comisiei Superioare medico - legale de pe langa Institutul de Medicina Legala "Prof. Dr. Mina Minovici" Bucuresti, verificarea si avizarea, din punct de vedere stiintific, a concluziilor Buletinului tipizare A.D.N. emis sub autoritatea I.M.L. - Craiova, in contradictie cu cele exprimate prin adresele I.M.L. "Prof. Dr. Mina Minovici" Bucuresti, susmentionate.
 Curtea mai constata ca, la termenul din 9 septembrie 2004 (dosar fond II - fila 73) instanta a pus in discutia partilor utilitatea unei adrese catre I.M.L. - "Mina Minovici" - Bucuresti pentru a preciza daca este posibila compararea rezultatelor expertizei genetice realizate de I.M.L. - Craiova in privinta firului de par ridicat de pe degetul victimei, cu proba fir de par ce ar fi prelevat in prezent de la inculpatul C.R.V..
 Procurorul nu s-a opus insa intrucat aparatorii inculpatului au invocat erori in modul de pastrare, transmitere si numerotare a plicurilor care au continut firele de par expertizate de I.M.L. - Craiova, instanta a constatat ca acest demers nu este util.
 Motivele retinute de instanta pentru a renunta la administrarea acestei probe nu sunt intemeiate, insasi instanta motivand judicios prin hotarare respectarea conditiilor legale de recoltare, conservare si transmitere a firului de par ridicat de pe degetul cadavrului.
 Obiectiile ridicate in aparare cu privire la substituirea firului de par in discutie nu sunt decat speculatii, fiind cert stabilit ca este vorba de o simpla renumerotare a plicurilor - fata de cea facuta cand au fost trimise la Institutul de Criminalistica al I.G.P. - transmise la I.M.L. Craiova (dosar fond II - fila 106).
 Asa fiind si in masura in care Comisia superioara medico - legala de pe langa Institutul de Medicina Legala "Prof. Dr. Mina Minovici" va aviza din punct de vedere stiintific concluziile Buletinului tipizare ADN al I.M.L. Craiova in ce priveste profilul ADN al firului de par ridicat de pe degetul victimei, pentru inlaturarea oricaror indoieli se invedereaza ca utila compararea rezultatelor la acest fir de par cu cele ce se vor obtine de la proba firului de par ce va fi ridicata in prezent de la inculpat.
 Fata de indicatiile date de instanta de casare, care sunt obligatorii pentru instanta de fond, Tribunalul Iasi a procedat la solicitarea avizului Comisiei Superioare medico-legale de pe langa Institutul de Medicina Legala "Prof. Dr. Mina Minovici" in ceea ce priveste concluziile Buletinului tipizare ADN al IML Craiova ce a avut ca obiect stabilirea profilului ADN al firului de par ridicat de pe degetul victimei P.Gh..
 Prin adresa nr. EJ/11607/2006 Comisia Superioara de Medicina Legala din cadrul Institutului Mina Minovici, cu privire la buletinul ADN a constatat urmatoarele:
 1. Martorii genetici mentionati in tabelul de date la rubrica "loci" sunt intr-adevar utilizati la identificarile de persoane.
2. Pentru a se realiza identificarea completa a unei persoane este insa obligatorie includerea in protocolul de investigatie a markerilor ADN de sex.
 3. Buletinul nu specifica metoda de analiza utilizata in laborator (tehnicile de izolare a ADN din probele biologice, protocolul PCR, protocolul de electroforeza).
 4. Pentru edificarea cu privire la profilele ADN inscrise in tabelul de date al buletinului este necesara studierea genotipurilor imaginilor evidentiate in urma testarii ADN prin electroforeza in gel, a celor 9 markeri (LOCI) investigati.
 5. Buletinul nu precizeaza metode de calcul probabilistic utilizata pentru aflarea "Probabilitatii de coincidenta".
 Fata de lipsa acestor elemente esentiale pentru avizarea Buletinului tipizare ADN nr.65/P/15.10.2002, instanta a solicitat Institutului de Medicina Legala Craiova sa comunice Comisiei Superioare de Medicina Legala toate aspectele mentionate prin adresa al carei continut a fost redat anterior, pe larg.
 Comisia Superioara analizand intregul material inaintat de Institutul de Medicina Legala Craiova a constatat urmatoarele:
 1. In protocolul de investigare pentru stabilirea amprentei ADN in cauze ce-l vizeaza pe inculpatul C.R. nu au fost inclusi markeri de sex desi genotiparea markerilor de sex reprezinta o conditie necesara si obligatorie a fiecarui protocol de analiza intreprins in scopul identificarii indivizilor umani.
 2. Expertiza intocmita de Institutul de Medicina Legala Craiova nu precizeaza metodele de laborator pentru efectuarea expertizei ADN, desi aceasta obligatie este prevazuta de prevederile Cod procedura penala si nu face nici o referire la caracteristicile morfologice de firele de par supuse analizei, desi acest aspect este deosebit de important, stiut fiind faptul ca numai firele de par cu bulb sunt proprii genotiparii ADN.
 3. Referitor la observatia privind necesitatea studierii imaginii genotipurilor evidentiate in urma testarii ADN, Institutul de Medicina Legala Craiova a comunicat ca nu dispune de imaginile solicitate deoarece placa de electroforeza se regenereaza la fiecare noua testare. Fata de acest raspuns Comisia Superioara a comunicat instantei ca fotodocumentarea imaginilor reprezinta o conditie necesara si obligatorie a fiecarui protocol de analiza, iar arhivarea sistematica a rezultatelor testelor ADN prin fotoducumentare constituie un material documentar cu valoare probatorie si dupa ani de zile de la efectuarea examenului ADN.
 4. Prezentarea metodologiei de calcul probabilistic care serveste la formularea concluziilor este parte componenta a oricarei expertize stiintifice fiind prevazuta in Codul de procedura penala (art. 123 alin. B).
Publicarea unei metodologicii de calcul probabilistic intr-o revista de specialitate, astfel cum a precizat Institutul de Medicina Legala Craiova nu inlatura obligatia respectarii prevederilor Codului de procedura penala.
5. Referitor la precizarea bazei de date utilizate pentru calculul de probabilitate s-a concluzionat ca publicarea unor date referitoare la frecventa caracterelor genetice populationale pentru un set de markeri ADN nu echivaleaza cu constituirea unei baze de date genetice care sa serveasca in scop de identificare.
In cazul de fata, Comisia Superioara a concluzionat ca nu se mai poate face o reanalizare genetica a materialului biologic. Prin urmare, comisia a stabilit ca nu detine elemente pe baza carora sa poata infirma concluziile Buletinului de tipizare ADN nr. 65/P/15.10.2002 efectuat de IML Craiova si UMF Craiova.
Raportat la concluziile Comisiei Superioare de Medicina Legala din cadrul Institutului National de Medicina Legala "Mina Minovici" care nu a avizat favorabil, dar nici nu a infirmat buletinul de analiza efectuat de I.M.L. Craiova si avand in vedere indicatiile din decizia de casare a I.C.C.J., instanta a dispus ca prin intermediul Laboratorului de Medicina Legala Iasi sa fie prelevate noi fire de par de la inculpatul C.R. in vederea stabilirii profilului genetic al probei de referinta a inculpatului.
Cel de-al doilea obiectiv al expertizei vizeaza compararea rezultatelor, respectiv a profilului de referinta al inculpatului C.R. cu profilul evidentiat la nivelul probei judiciare - fir de par gasit pe degetul victimei P.Gh..
Institutul de Medicina Legala Mina Minovici a efectuat raportul de expertiza solicitat reprezentand examen ADN - A 15/5234/2004 din 14.01.2009 care a primit avizul Comisiei Superioare de Medicina Legala si ale carui concluzii sunt urmatoarele:
1. Analiza genetica a firelor de par prelevate de inculpatul C.R.V. au pus in evidenta un profil genetic unic, complet, apartinand unei persoane de sex masculin.
 2. Profilul ADN al inculpatului C.R.V. este diferit de profilul ADN raportat de I.M.L. Craiova pentru C.R.V.;
 3. Caracterele genetice din profilul ADN apartinand numitului C.R.V. nu se regasesc evidentiate intre caracterele genetice raportate de I.M.L. Craiova pentru proba judiciara "fir de par ridicat de pe degetul mijlociu al cadavrului P.Gh. sau firele de par de pe hainele victimei.
 4. Profilul ADN al numitului C.R.V. nu are nici un corespondent nici in celelalte profile ADN raportate de I.M.L. Craiova pentru victima P.Gh., suspectii S.I. si R. D. sau firele de par de pe hainele victimei.
5. Intrucat intre rezultatele testarii genetice efectuate de I.M.L. Bucuresti si rezultatele raportate de I.M.L. Craiova exista diferente semnificative, se recomanda, in scop lamuritor continuarea si aprofundarea investigatiilor genetice, pentru care este necesara prelevarea si testarea unor probe de sange de la inculpatul C.R.V., precum si de la suspectii S.I. si R.D. si prelevarea unor probe biologice, probe de os de la victima P.Gh. prin procedura de exhumare, precum si prelevarea unor probe de referinta de la rudele victimei (parinti, copii).
Cu privire la aceste ultime recomandari pentru care reprezentantul parchetului a solicitat in sedinta din 26.02.2009 a le da curs, instanta a constatat ca aceste indicatii exced obiectivelor expertizei medico-legale dispuse in cauza, precum si cadrului procesual in care se desfasoara judecata.
Astfel, potrivit art. 317 Cod procedura penala, judecata se margineste la fapta si persoana precizata in actul de sesizare al instantei.
Cum sesizarea instantei vizeaza doar faptele de omor deosebit de grav si talharie pretins a fi comise de inculpatul C.R.V., instanta nu detine mijloacele legale de a solicita altor persoane, presupus a fi suspecte de comiterea acestor fapte de a se supune unor teste biologice, ale caror rezultate nu ar avea nici o relevanta in stabilirea vinovatiei sau nevinovatiei inculpatului din prezenta cauza.
Drept consecinta, instanta a respins aceasta cerere de aprofundare a investigatiilor genetice ca nefiind utila si concludenta in cauza dedusa judecatii.
Cat priveste celelalte constatari ale raportului de expertiza medico-legala, instanta apreciaza ca acesta formuleaza concluzii certe, in sensul excluderii posibilitatii ca firul de par ridicat de pe degetul mijlociu al victimei P.Gh. sa fi apartinut inculpatului C.R.V. si face ca expertiza genetica efectuata de I.M.L. Craiova sa-si piarda forta probanta pe care a dobandit-o in prima etapa procesuala.
Instanta, analizand rezultatele examenului ADN intocmit de INML "Mina Minovici", ce are valoarea unei probe stiintifice, obiective si realizata cu respectarea tuturor dispozitiilor legale precum si probele testimoniale administrate in primele faze procesuale, constata ca prin continutul sau ansamblul probator existent in cauza nu are un caracter cert si decisiv in inlaturarea prezumtiei de nevinovatie consacrata de lege in favoarea inculpatului.
In Codul de procedura penala roman, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 281/2003, prezumtia de nevinovatie este inscrisa intre regulile de baza ale procesului penal, in art. 52 statuandu-se ca "orice persoana este considerata nevinovata pana la stabilirea vinovatiei sale printr-o hotarare penala definitiva".
Prin adoptarea prezumtiei de nevinovatie s-au produs o serie de restructurari ale procesului penal si ale conceptiei organelor judiciare care trebuie sa raspunda mai multor cerinte, atat in ceea ce priveste sarcina probei care revine intotdeauna acestora, motiv pentru care interpretarea probelor se face in fiecare etapa a procesului penal, concluziile unui organ judiciar nefiind obligatorii si definitive pentru urmatoarea faza a procesului; cat si in adoptarea unei hotarari de condamnare care trebuie sa se bazeze pe probe certe de vinovatie, iar in caz de indoiala, ce nu poate fi inlaturata prin probe, trebuie sa se pronunte o solutie de achitare.
Toate aceste cerinte, sunt argumente pentru transformarea conceptiei asupra prezumtiei de nevinovatie dintr-o simpla regula, garantie a unor drepturi fundamentale intr-un drept distinct al fiecarei persoane de a fi tratata ca nevinovata pana la stabilirea vinovatiei printr-o hotarare definitiva.
Astfel, faptul ca inculpatul C.R. a fost inconsecvent in declaratiile date in fata organelor judiciare, dand mai multe variante ale modalitatii in care a intrat in posesia tigarilor "Plai" ce au apartinut victimei este irelevant, intrucat conform art. 66 alin.1 Cod procedura penala, inculpatul beneficiaza de prezumtia de nevinovatie si nu este obligat sa-si dovedeasca nevinovatia . Potrivit art. 69 Cod procedura penala "declaratiile inculpatului facute in cursul procesului penal pot servi la aflarea adevarului numai in masura in care sunt coroborate cu fapte si imprejurari ce rezulta din ansamblul probelor existente in cauza".
Ori, inculpatul nu a recunoscut nici un moment ca ar fi ucis victima P.Gh. in scopul insusirii unui pachet de tigari Plai deja inceput, astfel cum se sustine prin actul de sesizare al instantei, fiind consecvent in mentinerea acestei atitudini in toate etapele procesului penal.
In sustinerea acestei pozitii procesuale, inculpatul a adus depozitia martorului O.A. care a oferit repere orare sigure privind traseul parcurs de inculpat si activitatile desfasurate de acesta in jurul orelor 20,40 - 21,00 din seara de 14.03.2000 cand s-a stabilit in mod stiintific ca ar fi fost comisa fapta asupra victimei (decesul ar fi intervenit intre orele 21-23).
Din declaratiile martorilor L.M., O.A. si S.C. imediat dupa comiterea faptei, respectiv in data de 16.03.2000 rezulta ca inculpatul C. R. s-a aflat in barul AF S. unde a asistat la un joc de table (3-4 linii) desfasurat intre martorii O.A. si S. C., dupa care a parasit incinta barului impreuna cu martorul O.A. Deplasarea inculpatului impreuna cu martorul O. s-a desfasurat pe un traseu ce duce spre centrul municipiului Hirlau si a vizat o distanta de aproximativ 50 de m, dupa care martorul O. a intrat in locuinta sa. Din relatarea acestuia din urma rezulta ca atunci cand a ajuns in camera, la televizor se difuza serialul "NIKITA", care potrivit programului TV transmis de postul PRO TV s-a terminat la orele 21,00. Din coroborarea celor doua informatii rezulta ca atat martorul, cat cu precadere inculpatul s-au aflat in bar intr-un interval orar cuprins intre orele 2035- 2040 si pana cel mai tarziu 2055, din moment ce martorul a mai prins la venirea acasa difuzarea serialului la TV.
Dupa despartirea de martorul O., inculpatul si-a continuat in mod cert deplasarea intrucat revenirea sa spre locul de unde plecase ar fi presupus reintalnirea cu martorii L. si S. care parasisera barul imediat dupa plecarea inculpatului, deplasandu-se in aceeasi directie.
Aceasta imprejurare este confirmata si de declaratia gardianului H.A. care precizeaza ca s-a intalnit cu inculpatul si s-au deplasat impreuna pana la barul "P" unde s-au intalnit cu martorul G.D., sosit acolo de la orele 2115. Din coroborarea declaratiilor formulate de cei doi martori se poate stabili, cu certitudine, imprejurarea ca inculpatul a intrat in barul "P." impreuna cu martorul H.A. in intervalul orar 2115-2130, dupa care si-a continuat deplasarea insotit de martorul G.D. spre barul "C" unde au ajuns, conform celor sustinute de martor in depozitia data la data de 16.03.2000, in jurul orelor 2145.
Acelasi martor arata ca a stat in bar cu inculpatul la aceeasi masa, timp de aproximativ 40 de minute, perioada suficienta pentru a observa cu ce haine era imbracat inculpatul si daca acestea prezentau pete sau urme de sange. Martorul descris in declaratia sa aflata la fila 82 din dosarul de urmarire penala ca inculpatul era imbracat cu o giaca din imitatie de piele intoarsa, de culoare maro-deschis, o camasa galbena cu capse, un tricou ce se vedea pe sub camasa in zona gatului si o pereche de blugi. Totodata, martorul precizeaza ca fiind haine de culoare deschisa nu a observat pe acestea, desi acest lucru era foarte usor pete sau urme de umezeala. In jurul orelor 23,40 martorul G. a parasit barul singur intrucat inculpatul a dorit sa ramana pentru a mai consuma bauturi alcoolice impreuna cu martorii P. C. si C.I.
Declaratiile martorilor O.A. si G. D., consecventi in sustinerile formulate pe parcursul intregului proces penal si oferind informatii in stabilirea reperelor orare prin raportare la evenimente ce pot fi verificate in mod obiectiv (programe TV) contureaza credibilitatea sustinerilor inculpatului si totodata lipsa de relevanta a declaratiilor martorului S. I. apreciate de rechizitoriu ca apte in stabilirea existentei faptelor si a vinovatiei faptuitorului.
Ori, din analiza declaratiilor succesive ale martorului S. I. se constata ca acesta prezinta mai multe versiuni ale aceleiasi imprejurari, respectiv descrierea persoanelor pe care le-a intalnit in seara de 14.03.2000, in jurul orelor 20,35-20,45 pe drumul spre Abator de la restaurantul Gaina spre Fetesti, situatie ce poate fi apreciata ca temei al concluziei ca declaratiile sale nu servesc la aflarea adevarului.
 Astfel, in depozitia formulata la data de 15.03.2000, imediat dupa descoperirea victimei, martorul arata ca in seara precedenta s-a intalnit, in jurul orelor 20,35 - 20,45 cu doi barbati, ce mergeau unul in fata celuilalt la o distanta de 2-3 m. Cel care se afla mai in fata fuma si la lumina tigarii a putut observa ca barbatul avea fata ovala, capul descoperit si trasaturile unei persoane cu varsta de peste 44 de ani.
Ulterior, martorul revine si arata ca persoana in cauza nu mai avea varsta precizata initial si chiar nu poate arata ce varsta putea avea barbatul pe care l-a intalnit, intrucat acesta nu a vorbit pentru a aprecia acest fapt dupa tonalitatea vocii. Acelasi martor arata ca desi pe victima o cunostea foarte bine, in seara cand s-a intalnit cu cei doi barbati nu a putut identifica in persoana celui care se deplasa mari in spate fizionomia victimei.
Toate aceste informatii oferite de martor, pe langa faptul ca provin de la o persoana aflata pe lista suspectilor si a carei prezenta in zona in care a fost gasita victima nu a fost pe deplin lamurita de organele de urmarire penala, nu pot constitui un temei suficient de solid in stabilirea vinovatiei inculpatului, neputand fi coroborate cu nici un alt mijloc de proba.
In conditiile in care obiectul cu care a fost suprimata viata victimei nu a fost gasit firul de par ce se constituia intr-o proba materiala certa de stabilire a prezentei inculpatului in locul in care a fost gasita victima si la momentul exercitarii agresiunii, s-a dovedit ca nefiind al inculpatului, iar pata brun roscat gasita pe pantalonul purtat de inculpat nu a putut fi determinata stiintific ca fiind sange uman sau provenind de la un animal, declaratia unui singur martor ce contine informatii incerte si neclare nu poate constitui in nici un caz un temei legal pentru stabilirea raspunderii penale a inculpatului.
De altfel, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a statuat in cauza Danila c. Romaniei din 8.03.2007 ca au fost incalcate dispozitiilor art.6 din Conventia Europeana a drepturilor omului ca urmare a faptului ca instanta a dispus condamnarea unei persoane in mod exclusiv pe depozitia unui martor.
Avand in vedere ca la pronuntarea unei condamnari, instanta trebuie sa-si intemeieze hotararea pe baza de probe sigure si certe si intrucat in cauza probele in acuzare nu au un caracter cert, nu sunt decisive sau sunt incomplete, lasand loc unei nesigurante in privinta vinovatiei inculpatului, se impune a se da eficienta regulii potrivit careia "orice indoiala este in favoarea inculpatului" (in dubio pro reo).
Regula "in dubio pro reo" constituie un complement al prezumtiei de nevinovatie, un principiu institutional care reflecta modul in care principiul aflarii adevarului, consacrat in art. 3 Cod procedura penala se regaseste in materia probatiunii.
In masura in care dovezile administrate pentru sustinerea vinovatiei celui acuzat contin o informatie indoielnica tocmai cu privire la vinovatia faptuitorului in legatura cu fapta imputata, instanta nu isi poate forma o convingere care sa se constituie intr-o certitudine, aceasta neputand concluziona decat in sensul nevinovatiei inculpatului.
Inainte de a fi o problema de drept, regula "in dubio pro reo" este o problema de fapt. Infaptuirea justitiei penale cere ca instantele sa-si intemeieze hotararile pe care le pronunta nu pe probabilitate, ci pe certitudinea dobandita pe baza unor probe complete, decisive, sigure si in masura sa reflecte realitatea obiectiva (fapta supusa judecatii).
Chiar daca in fapt s-au administrat probe in sprijinul invinuirii in toate etapele procesuale, tocmai in scopul inlaturarii oricarei indoieli, iar alte probe nu se intrevad, ori pur si simplu nu exista in mod obiectiv si totusi indoiala persista in ceea ce priveste vinovatia, aceasta fiind echivalenta cu o proba pozitiva de nevinovatie, singura concluzie ce se impune este aceea a achitarii inculpatului pentru faptele imputate.
In consecinta, in baza art. 11 pct. 2 lit. a Cod procedura penala comb. cu art. 10 lit. c Cod procedura penala, instanta va achita inculpatul C.R.V. pentru infractiunile de omor deosebit de grav si talharie prev. de art. 174-176 lit. d Cod penal si, respectiv 211 alin. 2 lit. d si e Cod penal cu aplicarea art. 13 Cod penal.
Potrivit art. 14 si 346 Cod procedura penala se va constata ca in cauza nu s-au formulat pretentii materiale.